Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 444/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI
DECIZIA NR. 444/
Ședința publică de la 4 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
Judecător Dr.- -
JUDECĂTOR 2: Ioan Apostu
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței nr.677 din 14.03.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G, consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsind intimații pârâți, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL JUDETEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI SI INTERNELOR, recurentul chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și intimatul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO ".
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată, motivat, după care;
Nemaifiind de formulat alte cereri Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind sentința pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la nr- reclamanții -, G-, -, -, -, -, -, -, A, A, A, C, G, -, -, -, prin reprezentant Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro " în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul Poliției Județului G, Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră G și Ministerul Finanțelor Publice prin care s- solicitat obligarea pârâților la plata primelor de vacanta aferente anilor 2004-2006, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii, au arătat că în baza Ordinului MAI 132/09.02.2004 și OUG 38/2004 sunt îndrituiți să beneficieze anual de prima de concediu, egală cu salariul de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, drepturi de care nu a beneficiat pe perioada solicitată.
In drept a invocat prevederile Ordinul MAI 132/2004 și art.6 si 37 din OUG 38/2003.
Pârâtul Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră G, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A precizat, că drepturile solicitate de reclamanți, au fost suspendate temporar prin dispoziții legale, respectiv art. 9 alin. 7 din Lg. nr. 507/2003, art. 8 alin. 7 din Lg. nr. 511/2004, art. 5 alin. 5 din Lg. 379/2005.
Actele normative prin care s-au suspendat drepturile salariale solicitate, sunt fără echivoc și cu putere imperativă, așa încât a precizat pârâtul că nu avea posibilitatea efectuării plătii drepturilor solicitate de către reclamanți.
Pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție Ministerului Finanțelor Publice, pentru ca în situația în care acțiunea va fi admisă, acesta să fie obligat să vireze Ministerului Administrației și Internelor, sumele necesare acoperirii acestor pretenții, întrucât pârâtul fiind ordonator terțiar de credite, se află în subordinea MAI, în calitate de ordonator principal de credite iar sumele de bani solicitate de către reclamanți, nu au fost prevăzute în bugetul ce le-a fost alocat anterior.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată motivat de faptul că drepturile solicitate de către reclamanți au fost suspendate succesiv, respectiv prin art.37 alin 2 din OG 38/2003 privind prima de concediu a fost suspendată succesiv pentru anul 2004 prin art.7 alin.3 din 519/2003, pentru anul 2005 prin art.8 alin.7 din 511/2004 si pentru anul 2006 prin art.5 alin.5 din 379/2005.
Pârâtul, a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, pentru ca în situația în care acțiunea reclamanților va fi admisă, acesta din urmă să fie obligat să vireze sumele necesare plății.
A susținut că este finanțat în întregime de la bugetul de stat, iar potrivit disp. HG nr. 208/2005, bugetul de stat este gestionat de Ministerul Finanțelor Publice.
Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că nu are raporturi juridice de muncă cu reclamanții și nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale pe care le-au solicitat.
Inspectoratul de Poliție al Județului G, a solicitat respingerea acțiunii nefondate, dată fiind suspendarea legală de acordare a acestor drepturi prin Lg. 507/2003, Lg. 511/2004, Lg. 379/2005.
În situația în care acțiunea va fi admisă, pârâtul a solicitat chemarea în garanție a IGPR, în calitate de ordonator secundar de credite.
Cu privire la capătul de cerere privind plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs, a precizat că nu se poate reține vreo culpă în sarcina sa, pentru faptul că a sistat plata primelor de concediu, respectând dispozițiile legale în vigoare.
IGPR, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, dat fiind faptul că potrivit disp. art. 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002 "inspectoratele de poliție județene au personalitate juridică distinctă, iar conducătorul acestora, este ordonator terțiar de credite".
Având în vedere că nu are raporturi juridice cu reclamantul, acesta fiind angajatul IPJ G, a precizat că nu poate fi obligat la plata drepturilor solicitate prin acțiune.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că drepturile solicitate de reclamanți, au suspendate prin acte normative succesive iar prin art. 57 din OG nr. 38/2003, s-a prevăzut în mod expres că acordarea drepturilor reglementate prin această ordonanță, se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual.
Instanța, având în vedere disp. art. 137.pr.civ. a analizat mai întâi excepțiile invocate.
Reclamanții sunt angajați ai Inspectoratului de Politie Judetean G, respectiv Inspectoratul Judetean de Politie de Frontieră Lipsa raporturilor juridice de muncă ale acestora cu pârâtul MFP, nu poate da naștere la obligația de plată a drepturilor salariale solicitate prin acțiune, în sarcina acestuia.
În acest sens, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate și a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Conform art.6 din OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor "Pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, în calitate de militar, polițist,funcționar public și personal contractual,polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază .", spor calculat în raport cu vechimea în specialitate.
Ulterior prin art.2 alin 1 din OUG 118/2004, s-a dispus suspendarea aplicării dispozițiilor art.6 din OG 38/2003 pentru anul 2005.
Potrivit art.37 alin 2 din OG 38/2003 "la plecarea în concediul de odihnă polițistul primește o prima de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu."
Prin art.7 alin 3 din 519/2003, art.8 alin 7 din 511/2004 si art.5 alin 5 din 379/2005 s-a dispus succesiv suspendarea aplicării prevederilor din actele normative referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă pentru anii 2004 și 2005.
Potrivit art.56 si 64 din 24/2000 după intrarea în vigoare a unui act normativ, suspendarea acestuia este posibilă doar printr-un act normativ de același nivel sau de nivel superior, iar la expirarea perioadei de suspendare actul normativ reintră în vigoare, or în speță aceste dispoziții nu au fost respectate, dreptul fiind suspendat prin acte normative inferioare celui prin care a fost stabilit.
Exercițiul dreptului de a încasa prima de concediu a fost suspendat, dar această suspendare nu echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării acestuia în intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său.
Din moment ce dispozițiile legale prin care s-a suspendat acordarea primei de concediu au caracter temporar, rezultă că suspendarea dreptului la prima de concediu nu se poate transforma într-o măsură cu caracter permanent, pentru că aceasta ar însemna însăși înlăturarea acestui drept.
In altă ordine, Curtea Constituțională a apreciat just, că aceste suspendări succesive, sunt în esență neconstituționale nefiind în concordanță cu art.53 din Constituție care limitează legislativul cu privire la restrângerea unor drepturi doar în anumite cazuri: apărarea sănătății, securității naționale a ordinii și moralei publice a drepturilor și libertăților ori în situații de dezastru sau calamități, situații ce nu-și găsesc aplicabilitatea în speță, dar care exced competenței Curții deoarece actele normative respective au fost abrogate și nu mai pot fi declarate neconstituționale. (.56/2005)
Ca atare, controlul asupra acestor norme cade sub incidenta instanțelor specializate și competente în soluționarea litigiilor de muncă în raport de obiectul dedus judecății, respectiv neacordarea drepturilor salariale - a se vedea 823/9.03.2006 a ICCJ - care apreciază că normele menționate anterior au fost elaborate și aplicate cu încălcarea legii fundamentale precum și a normelor speciale.
Așadar în speță, reclamanții sunt îndrituiți a solicita și primi drepturile salariale solicitate conform art.161 alin 4 si art. 269 din Codul muncii, dispoziții care consfințesc obligația angajatorului de al despăgubi pe salariat în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, în situația în care nu i-a achitat drepturile salariale.
de aceste considerente și având în vedere perioadele de activitate ale reclamanților, va admite acțiunea.
Având în vedere dispozițiile Legii nr. 500/2002, care stabilește atribuții în sarcina R, în ceea ce privește creditele bugetare, instanța a admis cererea de chemare în garanție a acestuia, și a obligat să acorde sumele cuvenite reclamantului.
În temeiul În dispozițiilor OUG 22/2002, a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, să aloce fondurile necesare plății drepturilor solicitate de reclamanți.
Împotriva sentinței nr.677/2008 a Tribunalului Galați în termen legal a declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare recurenta a arătat că soluția a fost pronunțată cu încălcarea legii, Ministerul Economiei și Finanțelor neavând calitatea de angajator al reclamanților, astfel încât nu poate fi obligat în raport juridic de muncă dedus judecății, neavând calitate procesuală pasivă în cauză.
Răspunderea pentru neplata diferenței de drepturi salariale și executarea raporturilor de muncă aparține numai angajatorului.
Au fost încălcate dispozițiile Legii nr.500/2002, art.137 al.1 și 138 al.2 din Constituție, fiind încălcat principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 al.4 din Constituție, OUG nr.22/2002, singura motivare în drept și în fapt a obligației stabilite în sarcina Ministerul Economiei Finanțelor nu este aplicabil în speță, reglementând alte situații.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conf.art.304 ind.1 Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o corectă apreciere a materialului probator, administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică, a cărei reformare nu se impune.
Sunt nefondate susținerile recurentei în sensul că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, admiterea acțiunii cu consecința plății retroactive a drepturilor respective născând în sarcina pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, obligația de a asigura fondurile necesare pentru aceste plăți.
De altfel, prima instanță a constat lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât, acțiunea fiind respinsă pe acest motiv, obligația asigurării fondurilor necesare fiind angajată ca urmare a admiterii cererii de chemare în garanție.
Față de cele expuse, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței nr.677 din 14.03.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 4 septembrie 2008.
PREȘEDINTE: Vasile Susanu - - | JUDECĂTOR 2: Ioan Apostu Dr.- - | JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile - - |
Grefier, - - |
Red.A/02.12.2008
Tehnored./2ex./03.12.2008
Fond -/
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Ioan Apostu, Dorina Vasile