Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 48/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 48/2010
Ședința publică de la 3 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Diaconescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta () - împotriva pârâtei CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) reintegrare în funcție.
Se constată că la data de 1 februarie 2010 reclamanta a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 29 ianuarie 2010, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 3 decembrie 2009, reclamanta () - a chemat în judecată pe pârâta CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită cererea cu consecința anulării Ordinului nr.445 din 23 aprilie 2009, emis de pârâta, vizând desființarea funcției publice de director executiv adjunct deținută de reclamantă în cadrul Casei Județene de Pensii M și încetarea raporturilor de serviciu cu pârâta prin eliberarea acesteia din funcție; anularea Ordinului nr.721/22.05.2009 emisă de pârâtă; obligarea pârâtei la reintegrarea reclamantei în funcția publică de conducere deținută anterior emiterii actului administrativ - Ordinul nr.445 din 23.04.2009, în cadrul Casei Județene de Pensii M, în baza unui ordin emis în acest sens; obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și recalculate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, începând cu data de 23.05.2009 și până la reintegrarea acesteia, actualizată cu rata indicelui de inflație la data plății; obligarea pârâtei la plata daunelor morale, reprezentând echivalentul în lei, a sumei de 10.000 Euro, pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă, ca urmare efectelor produse de actele administrative atacate, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, prin ORDINUL nr. 445 din 23.04.2009, emis de Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, se dispune prin dispozițiile art. 2, următoarele:
"Înconformitate cu prevederileart.97lit.c)și an99alin.1din Legea188/1999,privind Statutul funcționarilor publici, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare doamnei, director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii M-Direcția economică, evidență contribuabili - Consilier, clasa,gradul profesional superior, treapta de salarizare1,îi încetează raportul de serviciu prin eliberare din funcția publică de conducere, la data expirării termenului de preaviz, respectiv la data de 23.05.2009"
În urma desființării funcției publice de conducere, în virtute a prevederilor OUG 37/2009 și după eliberarea reclamantei din funcție,îi este modificat raportul de serviciu, prin mutare definitivăpe funcția de conducere - serviciu inspector, clasa I, grad profesional principal, treapta de salarizare 1, potrivit dispozițiilor cuprinse înOrdinul nr.721din 22.05.2009,emis de pârâtă.
I - În justificarea solicitării privind anularea Ordinului nr. 445/23.04.2009, înțelege să se prevaleze de dispozițiile arte 106 din Legea 188/1999, privind Statutul Funcționarilor Publici.
1. Actul administrativ susmenționat este profund nelegal și netemeinic, întrucât acesta se fondează pe prevederile modificatoare ale Legii nr.188/1999 aduse prin nr.OUG 37/2009, privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, Ordonanță care - la art. III alin.1 - prevede că:
"funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate in regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzuteînanexa la prezenta ordonanță de urgentă. care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuiase desființeazăin termen de32de zile de la data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență".
2. În al doilea rând, Ordinul DT. 425/23.04.2009 care se fondează practic - în totalitate - pe prevederile OUG nr. 37/2009, prin care se desființează funcția publică de conducere dedirector executiv adjunct,este NELEGAL,fiind nesocotite prevederile imperative ale arte 100 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, referitoare la reducereajustificată a unui post de către o instituție publică și legala înființare a unui post similar de natura celui desființat,întermen de 1 an de la desființarea postului.De asemenea, potrivit dispozițiilor art.99 lit. b din Legea nr.188/2009:"Persoana care are competența legală de numire in funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului publicîntermen de5zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
b) autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public".
Condițiile de legalitate ale încetării raportului de serviciu, în speță prin"eliberarea din funcția publică urmare a desființării funcției de conducere,trebuie interpretată în strânsă legătură cu prevederile art.l00 alin. 4 și 5 din Legea 188/1999, potrivit cu care:
(4)Reducerea unui post ESTE JUSTIFICAĂdacăatribuțiile aferente acestuia se modifică in proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
(5)În cazul reorganizării activității prin reducerea posturilor, autoritatea sau
instituția publică NU POATE ÎNFIINȚA celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării",06 noiembrie 2009),urmare a soluționării sesizării referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea OUG 37/2009,privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice,- formulată de un număr de deputați sub forma controluluia priori,înainte de promulgarea de către președinte prin care cu unanimitate de voturi,s-a constatat că Legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009. ESTE NECONSTITUTIONALĂ.
Curtea Constituționalăa considerat admisibilăsoluționarea obiecției de
neconstituționalitate, cu toate că în ziua precedentă soluționării sesizării, Guvernul României a emis o altă Ordonanță de urgență prin care a abrogat expres Ordonanța nr. 37/2009, ce a stat la baza emiterii actelor administrative atacate, prin care s-a preluat în integralitatea lor prevederile OUG nr. 37/2009, pe care a abrogat-
Curtea Constituțională,a consideratcă abrogarea unei ordonanțe de urgență aprobate prin lege nu constituie un impediment în soluționarea sesizării de neconstituționalitate, cât timp după aprobarea ordonanței de către Parlament, controlul de constituționalitate se exercită față de însăși legea de aprobare, chiar dacă conținutul legii îl reprezintă ordonanța abrogată.
De asemenea,Curtea a statuat în mod exprescă obiectul direct al controlului nu îl constituie constituționalitatea prevederilor ordonanței ieșite din vigoare, ci constituționalitatea legii de aprobare a acesteia, adică de validare a conținutului ei normativ prin actul de voință al Parlamentului. Prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 37/2009, se aduce atingere dreptului fundamental la munca, reglementat de art. 41 alin. (1) din Constituție, fiind afectate atât dreptul la salariu, cât și dreptul la condiții rezonabile de viață al persoanelor la care se referă prevederile ordonanței de urgență.
În același sens,Curtea a consideratcă sunt încălcate dispozițiile art. 2, 7 și art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și ale prevederilor Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, sub aspectul dreptului la muncă, și ale Directivei 2000/78/CE privind egalitatea la locul de muncă.
Potrivit argumentelor inserate în art. III, examinând sesizarea de neconstituționalitate,Curtea constatăcă aceasta esteîntemeiatăsub aspectul încălcării prevederilor art. 115 din Constituție, de către OUG 37/2009,prin care este afectată grav activitatea tuturor instituțiilor publice ale statului,care sunt în contradicție vădită cu prevederile legii fundamentale.
Prevederile art. III din OUG nr. 37/2009 în care funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual care conferă calitatea de conducător al acestor servicii se desființează, iar în locul lor se instituie funcțiile directorului coordonator care urmează a ocupa prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite și care în concret, se vor exercita în baza unui contract de management asimilat contractului individual de muncă, reprezintăo construcție juridică deficitară și confuză,ridicând problema statutului juridic al directorului general, al directorului coordonator și al naturii juridice a contractului de management.
Este de necontestat că prin Actul administrativ atacat - emis în atingerea acelorași scopuri pentru care a fost emisă și nr.OUG37/2009 - nu s-a urmărit decât înlăturarea de pe postul ocupat de reclamantă - sub aparențadesființării funcției publice de conducere de director executiv adjunct- cât timp desființarea postului, nu se justifică din perspectiva faptului că atribuțiile aferente specifice acestuia nu se modifică în proporție de peste 50% și nici nu au fost modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii, condiții impuse de prevederile alin. 4 al art.l00 din Legea nr.188/1999.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea 188/1999,"Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabiliteintemeiul legii, in scopul realizării prerogativelor de putere de către administrația publică centrală, administrația publică locală și autoritățile administrative autonome".
Dispozițiile G 37/2009, nu stabilesc alte atribuții sau responsabilități pentru funcția nouă, respectiv director coordonator adjunct, fiind vorba tot de o funcție prin care se realizează prerogativele de putere publică, întrucât directorul coordonator adjunct, exercită aceleași prerogative care sunt prevăzute de dispozițiile art. 2 alin. 3 din Legea 188/1999 și de asemenea, cerințele prevăzute de disp. OUG 37/2009, privind funcția deținută de reclamantă, sunt aceleași ca și cele prevăzute de dispoz. art. 54 din Legea 188/1999, pentru ocuparea unei funcții publice.
3. Se impune de asemenea,anularea Ordinului nr.721emis de pârâtă la data de 22.05.2009,prin care subart.1, s-au stabilit următoarele:
În concordanță cu prevederile art. III din OUG nr. 37/2009, privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, începând cu data de 22.05.2009, doamnei, având funcția publică de conducere de director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii M, i se modifică raportul de serviciu, prin mutare definitivă, potrivit art.87alin.(2)lit. d) coroborat cu art.91alin.2 din Legea188/1999,privind Statutul Funcționarilor Publici, republicată(r2),la Serviciul Juridic, Comunicare și Relații Publice din cadrul Casei Județene de Pensii M, pe funcția publică de conducere de serviciu-inspector, clasa1,grad profesional principal, treapta de salarizare
Și prin conținutul acestui act administrativ sunt încălcatedispozițiile art.91din Legea188/1999,care modifică raportul de serviciu, în virtutea dispozițiilor OUG 37/2009, prin mutareadefinitivăpe o funcție publică de conducerede nivel inferior,față de gradul de pregătire profesional dobânditși fără acordul scris al reclamantei,așa cum prevăd dispozițiile art. 91, pct. 2, lit. a), din actul nominativ mai sus indicat.
II. Actele administrative atacate - sunt de natură a afecta grav drepturi fundamentale, precumdreptul la muncă dreptul la protecția socială a muncii si dreptul la un nivel de trai decent,așa cum aceste drepturi sunt consfințite de prevederile constituționale sub art. 41 și art. 47 alin. (1), fiind apte a produce un important prejudiciu material dar și moral reclamantei, care se impune a fi reparat.
Atingerea adusă drepturilor subiective mai sus arătate, prin emiterea actelor administrative atacate, atrage răspunderea civilă a pârâtei pentru recuperarea prejudiciului suferit, deoarece prin atingerea adusă drepturilor arătate, s-a creat diminuarea patrimoniului celei care reclamă atingerea și de asemenea, s-au creat grave prejudicii morale reclamantei.
Prin conținutul lor, aceste drepturi complexe includdreptul la salariușidreptul la condiții rezonabile de viață,de natură a asigura titularului lor un trai civilizat și decent. Ori, efectele actelor administrative au drept consecință, Încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantei si pierderea de către aceasta a tuturor drepturilor de natură salarială, aferente funcției din care a fost eliberată.
Prin aplicarea actelor administrative, s-au suprimat toate veniturile reclamantei obținute din funcția de conducere, ca urmare a producerii efectelor actelor administrative atacate, ceea ce, potrivit practicii constante a Curții Constituționale"reprezintă o afectare a dreptului la muncă în însăși substanța lui, drept care, prin conținutul lui, este un drept complex care include și dreptul la salariu și dreptul la condiții rezonabile de viață, care să asigure un trai civilizat și decent cetățenilor".
Pe de altă parte, eliberarea reclamantei din funcția publică de conducere, este de natură a afecta grav imaginea și prestigiul profesional, de aceea apreciază pe deplin justificată solicitarea privind acordarea reparațiilor pentru daune morale, potrivit disp. arte 8 din, Legea 544/2004, ca urmare a admite îi cererii de anulare a actului administrativ, prin care urmează a se constata nelegalitatea acestuia și repararea prejudiciilor create, în plan moral, în raport de specificul activității desfășurate de reclamantă.
III. Ca motiv determinant în susținerea cererii de anulare a actelor administrative sus menționa te, reclamanta invocă dispozițiile
DECIZIEI nr.1257din7octombrie 2009,pronunțată deCURTEA CONSTITUȚIONALĂ a României, (publicată în Monitorul Oficialnr.758dinC a Constituțională de asemenea, a statuat în partea finală a Deciziei, că:"Prin reglementările sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 afectează" statutul juridic al funcționarilor publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilit prin Legea 188/1999, în conformitate cu prevederile art.73alin.(3)lit. (J) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică.
De altfel, prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând astfel, dispozițiile art.115alin.(6)din Constituție".
De asemenea,Curtea constatăcă dispozițiile OUG nr. 37/2009, se fondează practic în întregime pe -o tendință clară de politizare a structurilor guvernamentale din unitățile administrativ-teritoriale,mai precis la nivelul județelor și pune în discuție regimul constituțional și legal al funcției publice.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 1 pct. 1; art. 8 pct. 1; alin. 1 al art. 9, art. 18, cu referire la art. 2 alin. 1 din Legea fir. 554/2004 a Contenciosului administrativ, Legea 188/1999 (A), Decizia 1257/07.10.2009 a Curții Constituționale.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 18 ianuarie 2010, pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, a solicitat respingerea cererii ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea întâmpinării, a arătat pârâta că reclamanta nu poate fi reintegrată în funcția de conducere deținută anterior, întrucât aceasta a fost desființată în baza dispozițiilor OUG nr. 37/2009. Având în vedere că OUG nr. 37/2009 a fost abrogată, temeiul legal actual pentru încheierea și derularea contractelor de management pentru posturile de directori coordonatori ai caselor județene de pensii îl constituie OUG nr. 105/2009. În măsura în care dorea să ocupe în continuare postul de director coordonator adjunct al Casei Județene de Pensii M, reclamanta avea posibilitatea participării la concursul organizat de ea, cu respectarea dispozițiilor prevăzute în acest sens de OUG nr. 105/2009, în vederea evaluării cunoștințelor, pentru ocuparea acestui post.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin ordinul nr. 445/23.04.2009, pârâta Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale a dispus, în baza OUG nr. 37/2009, desființarea funcției publice de conducere de director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii M-Direcția economică, evidență contribuabili și încetarea raportului de serviciu al reclamantei, având funcția de director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii M, prin eliberarea din funcția de conducere, începând cu data de 23.05.2009.
Ulterior, pârâta a emis Ordinul nr. 721/22.05.2009 prin care, în concordanță cu prevederile OUG nr. 37/2009 și ca urmare a emiterii Ordinului nr. 445/2009, reclamantei i s-a modificat raportul de serviciu pe funcția de conducere de șef serviciu-inspector, clasa I, gradul profesional principal, treapta de salarizare 1.
Ulterior, la data de 07.10.2009, prin Decizia nr. 1256/07.10.2009, Curtea Constituțională s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării legii, asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității administrației publice, constatând cu majoritate de voturi că această lege este neconstituțională, ca urmare a încălcării normelor privitoare la adoptarea ordonanței de urgență prevăzute de art. 115 alin. (6) din Legea Fundamentală.
Având în vedere faptul că actul normativ în baza căruia au fost emise ordinele atacate au fost declarată neconstituționale, rezultă că actele emise în baza acestora sunt nelegale, urmând a fi anulate. In această situație se află și Ordinul nr. 445/23.04.2009, emisă de pârâtă în temeiul OUG nr. 37/2009, precum și Ordinul nr. 721/22.05.2009, emis în baza aceluiași act normativ și ca urmare a Ordinului nr. 445/2009.
Alegațiile pârâtului privind incidența în cauză a dispozițiilor art. OUG nr. 105/2009, care ar constitui temei pentru încheierea și derularea contractelor de management, reclamanta având posibilitatea participării la concursul organizat cu respectarea dispozițiilor acestui act normativ nu pot fi reținute.
Astfel, OUG nr. 105/2009 a fost, la rândul ei, declarată neconstituțională, prin decizia Curții Constituționale nr. 1629/03.12.2009, neputând fi invocată ca temei legal pentru respingerea cererii.
Prin urmare, Curtea constată că Ordinele nr. 445/23.04.2009 și nr. 721/22.05.2009 prin care reclamanta a fost eliberată din funcția de director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii M și mutată pe funcția publică de conducere de șef serviciu-inspector, clasa I, gradul profesional principal, treapta de salarizare 1 sunt nelegale, motiv pentru care urmează a fi anulate.
Ca o consecință a anulării actelor contestate, Curtea va dispune, în conformitate cu dispozițiile art. 106 din Legea nr. 188/1999, reintegrarea reclamantei în funcția publică de conducere deținută anterior, respectiv cea de director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii
De asemenea, în baza acelorași dispoziții legale raportate la art. 78 Codul muncii, pârâta va fi obligată la plata, în favoarea reclamantei, a unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, începând cu data eliberării din funcția de conducere de director executiv adjunct, respectiv 23.05.2009 și până la reintegrarea ei în această funcție.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 10.000 Euro, cu titlu de daune morale, Curtea apreciază că aceasta este nefondată, în condițiile în care reclamanta nu a dovedit în nici un fel că ar fi suferit daune morale ca urmare a eliberării sale din funcția de conducere deținută anterior emiterii ordinelor contestate. În lipsa unor minime dovezi în acest sens, nu se poate prezuma că reclamanta ar fi suferit prejudicii de imagine, care să justifice acordarea unor daune morale.
Prin urmare, cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata de daune morale, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, pârâta va fi obligată la plata, în favoarea reclamantei, a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, respectiv contravaloarea onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta () -. în B M,-/37, jud. M în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale cu sediul în B-, sector 2.
Anulează Ordinele nr. 445/23.04.2009 și nr.721/22.05.2009, emise de pârâtă.
Dispune reintegrarea reclamantei în funcția publică de conducere deținută anterior, respectiv, cea de director executiv adjunct al Casa Județeană de Pensii
Obligă pârâta la plata, în favoarea reclamantei, a unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, începând cu data de 23.05.2009 și până la reintegrarea acesteia.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata daunelor morale.
Obligă pârâta la plata, în favoarea reclamantei, a sumei de 3500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 3 februarie 2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red. D/Dact.
16.02.2010 - 4 ex.
Președinte:Monica DiaconescuJudecători:Monica Diaconescu
