Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 481/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA nr. 481/
Ședința publică din 11 Iulie 2008
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- --- -președinte secție
- judecător
- grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C împotriva sentinței civile nr. 297/25.03.2008 pronunțat de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 8 iulie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având în vedere dispozițiile art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 11 iulie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 297/25.03.2008 a Tribunalului Covasna - secția civilă s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul din DSVSA - pentru membrii săi de sindicat - împotriva pârâtei Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor C și în consecință: a fost obligată pârâta să plătească membrilor sindicatului reclamant - cuprinși în lista depusă la 8 - contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 01.01.2005 și până la pronunțarea sentinței, sumă actualizată cu rata inflației de la scadența drepturilor datorate și până la data plății efective.
Au fost respinse restul pretențiilor reclamantului, pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2004, ca fiind prescrise. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:
Membrii de sindicat, pentru care reclamantul a intentat acțiunea, au calitatea de funcționari publici, fiind salariați ai instituției pârâte.
Referitor la pretențiile formulate, la termenul din 19.02.2008, instanța din oficiu a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 01.01.2004 - 01.12.2004, constatându-se că în cauză, dreptul material la acțiune, sub aspectul pretențiilor formulate pentru perioada respectivă, s-a împlinit.
Ca urmare, acțiunea reclamanților pentru plata contravalorii tichetelor de masă pe perioada 01.01.2004 - 31.12.2004 va fi respinsă ca fiind prescrisă.
În ce privește fondul, instanța reține că potrivit art 1 din Legea nr 142/1998 "salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator. Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".
Din aceste prevederi legale rezulta că reclamanții pot beneficia de aceste tichete de masă.
Prin acordarea alocației de hrană, sub forma tichetelor de masă, angajaților li se asigură o protecție privind securitatea muncii, constând în posibilitatea de a-și asigura hrana zilnică la locul de muncă.
Faptul că în Legea nr.142/1998 se prevedea posibilitatea acordării tichetelor de masă fără să se stabilească în sarcina angajatorului obligativitatea acordării acestora, nu înseamnă că angajații nu au dreptul la astfel de tichete, deoarece într-o astfel de situație trebuie să se țină seama de caracterul și natura lor, ca măsuri de protecție.
De altfel, în art.23 din Legea nr.435/2006 se prevede în mod expres că "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul încadrat în unitățile sanitar-veterinare publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat beneficiază lunar de 20 de tichete de masă, cu excepția pensionarilor".
Împrejurarea că prin legile bugetului de stat nu s-au alocat sumele pretinse de reclamanți în cauză, nu este de natură a împiedica pârâtul la suportarea costurilor pentru contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 01.01.2005 și până în prezent.
Pentru acoperirea prejudiciului cauzat de plata cu întârziere către reclamanți a drepturilor cuvenite acestora, instanța, în temeiul art. 1084 cod civil a dispus actualizarea sumelor datorate prin aplicarea indicelui de inflație de la data scadenței fiecărui drept și până la plata efectivă. Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C, iar în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că acordarea tichetelor de masă a fost suspendată începând cu anul 2002 până la 31.12.2006, prin legile bugetului de stat, fiind o posibilitate a angajatorului de a acorda această alocație de hrană.
La dosar a depus întâmpinare intimatul, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca legală și temeinică.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, raportat la sentința atacată și la motivele de recurs invocate de recurentă, precum și din prisma dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, se constată că prima instanță nu a analizat corect situația de fapt și de drept dedusă judecății, pronunțând o sentință nelegală și netemeinică, prin acordarea drepturilor solicitate de reclamant pe perioada 01.01.2005 și până la pronunțarea sentinței primei instanțe.
Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pe pârâtă să plătească membrilor sindicatului reclamant contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 01.01.2005 și până la pronunțarea sentinței, fără a interpreta în mod corect dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea 142/1998 privind tichetele de masă.
Conform acestor dispoziții legale, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperativiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajator.
Textul prevederilor legale mai sus arătate nu reglementează la modul imperativ acordarea tichetelor de masă, rezultând astfel că acordarea acestora nu este o obligație ci este lăsată la latitudinea angajatorului care se raportează la limitele aprobărilor bugetare. În acest mod au fost interpretate dispozițiile Legii 142/1998 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 14 din 18.02.2008 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii. Prin decizia pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile art. 1 alin.1 și 2 din Legea 142/1998 se interpretează în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și funcționarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanțelor și parchetelor aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.
Deci dacă pentru personalul contractual, există posibilitatea acordării tichetelor de masă în cazul în care angajatorul are prevăzut în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractul colectiv de muncă, pentru funcționarii publici tichetele de masă nu se acordă, neexistând o prevedere legală expresă în acest sens, aceste drepturi neputând fi negociate de către această categorie de personal.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile de soluționare a recursurilor în interesul legii este obligatorie pentru instanțe conform art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Față de aceste considerente Curtea va admite recursul pârâtei, iar în baza art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea reclamantului și pentru drepturile costând în contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 01.01.2005 și până la pronunțarea sentinței actualizată cu rata inflației.
Instanța va menține restul dispozițiilor sentinței atacate cu privire la respingerea pretențiilor reclamantului pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2004, ca prescrisă.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, reclamantul intimat va fi obligat să plătească recurentei suma de 20,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C împotriva sentinței civile nr. 297/25.03.2008 a Tribunalului Covasna - secția civilă, pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea reclamantului Sindicatul din Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C împotriva pârâtei Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C și pentru drepturile constând în contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 01.01.2005 și până la pronunțarea sentinței primei instanțe actualizate cu rata inflației.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Obligă intimatul Sindicatul din cadrul Direcției Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C să plătească recurentei Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor C suma de 20,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
plecată în concediu
semnează vicepreședinte instanță
Grefier,
Red. -/14.07.2008
Dact. /15.07.2008
Jud. fond: -
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Georgeta Bejinaru Mihoc
