Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 503/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr--4.09.2007
DECIZIA CIVILĂ Nr. 503
Ședința publică de la 17 Aprilie 2008
PREȘEDINTE: Cristian Alexandru Dacu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Catargiu Victoria
GREFIER:- -
recursurile declarate de pârâta Consiliul Județean T, Direcția Generală a Asistență Socială și Protecția Copilului T și A B, împotriva sentinței civile nr. 124 din 30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- privind pe intimații reclamanți, -, t, T, C, t, -, -, -, -, t, -, intimat, -, t G, -, -, SIND. ACTIV AL - T, IA, -, -, -, G, -, G, -, T,- intimat Intervenient -, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimații,-, asistați de avocat C-tin, pentru ceilalți intimați lipsă se prezintă avocat, lipsă fiind recurenții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul intimaților depune la dosar delegație de reprezentare și un set de acte,reprezentând practică judiciară.
Nemaifiind depuse alte cereri sau probe de administrat,instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 04.09.2007 reclamanții, -, ( căsătorită ), -, și au solicitat instanței de judecată să dispună, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T și CONSILIUL JUDEȚEAN T, alocarea, calcularea și plata către reclamanți a drepturilor bănești, reprezentând "indemnizația de dispozitiv", lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază, plata acestei sume retroactiv, începând cu data de 01.01.2004 și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a contractului individual de muncă, obligarea pârâților la actualizarea sumelor reprezentând "indemnizația de dispozitiv" cu coeficienții ratei inflației de la data scadenței fiecărei indemnizații și până la data efectuării plății, obligarea DIRECȚIEI GENERALE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T să consemneze, prin serviciul competent, în carnetele de muncă ale funcționarilor publici și ale personalului contractual a "indemnizației de dispozitiv", retroactiv, începând cu data de 01.01.2004, pentru beneficiarii acestui drept, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au avut calitatea de funcționari publici sau de personal contractual, în cadrul pârâtei DGASPC T care se află în subordinea și finanțarea CONSILIULUI JUDEȚEAN
S-a arătat că de indemnizația de dispozitiv beneficiază funcționarii publici și personalul contractual care lucrează în domeniul evidenței informatizate a persoanei, consiliile locale, consiliile județene, prin acțiuni câștigate în justiție.
Reclamanții au învederat că pct. 9.2 din Ordinul 496/28.07.2003 nu face altceva decât să asigure egalitatea de tratament salarial a personalului din cadrul administrației publice, înlăturând discriminarea existentă anterior emiterii acestui ordin.
Reclamanții au mai arătat că de asemenea, consemnarea în carnetele de muncă "indemnizației de dispozitiv", retroactiv, începând cu data de 01.01.2004 este întemeiată, având în vedere că indemnizația de dispozitiv este un spor cu caracter permanent, fiind important la calculul pensiilor acestor persoane.
Față de aceste considerente reclamanții au solicitat admiterea acțiunii.
Reclamanții au invocat, în drept, dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, dispozițiile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 91 (1) din Legea nr. 188/1999, dispozițiile pct. 9.2 din Ordinul nr. 496/28.07.2003 emis de MIRA B, dispozițiile pct. 31 din Ordinul 275/2002, precum și dispozițiile cuprinse în art. 13 din Legea nr. 138/1999, în nr.OUG 63/2003, în Legea nr. 215/2001, în Constituția României, cap V, în Legea nr. 137/2000 art. 1 alin. 2.
La data de 26.10.2007 reclamanții, -, ( căsătorită ), -, și au depus la dosarul cauzei precizare de acțiune, arătând perioada pentru care solicită "indemnizația de dispozitiv" și că au avut calitatea de angajați ai pârâtei DGASPC S-a mai arătat că alți angajați ai pârâtei au câștigat acest drept prin sentința civilă nr. 228/12.03.2007 a Tribunalului Timiș, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 464/R/30.05.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Reclamanții au mai arătat că s-a efectuat plângere prealabilă prin cererea înregistrată la pârâtă sub nr. 42125/28.11.2006.
La data de 31.10.2007 pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN Tad epus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat ca reclamanții să-și completeze cererea de chemare în judecată în sensul identificării corecte a fiecărui reclamant ( nume, prenume, adresă, semnătură), să-și precizeze calitatea de personal contractual, respectiv de funcționar public, a fiecăruia dintre ei; menționarea perioadei pentru care se invocă neexecutarea de către angajator a unei obligații față de fiecare reclamant în parte.
Pârâtul a învederat că tabelul aflat la pag. 6-7 dosar, vol I, nu respectă condițiile legale cerute de art. 112.pr.civ. referitoare la cerere de chemare în judecată, sub sancțiunea nulității, nu sunt cuprinse toate datele de identificare.
Pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN Taa rătat că reclamanții nu au arătat perioada pentru care solicită drepturile, raporturile de serviciu dintre aceștia și pârâtul DGASPC T, calitatea de personal contractual, respectiv de funcționar public.
Față de aceste considerente pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN Tai nvocat, pe cale de excepție, necompetența materială a Tribunalului Timiș - secția contencios administrativ, arătîndu-se că reclamanții au calitatea de personal contractual.
În motivarea excepției pârâtul a arătat că cererea de chemare în judecată cuprinde atât pretenții ale reclamanților funcționari publici, cât și pretenții ale reclamanților personal contractual, legea distingând în competența de soluționare a cererilor celor două categorii de reclamanți. Astfel s-a arătat că doar cererile reclamanților funcționari publici sunt de competența instanței de contencios administrativ.
Față de aceste aspecte pârâtul a solicitat ca, față de cererea reclamanților - personal contractual să fie declinată judecarea cauzei secției civile a Tribunalului Timiș.
Pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN Tam ai invocat și excepția lipsei oricărui efect juridic în administrație a Ordinului 275/2002 al Ministrului de interne și al Ordinului nr. 496/2003 al MIRA B pentru modificarea și completarea Ordinului 275/2002, cu motivarea că, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 1 și alin. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, pentru ca un act legislativ să producă efecte trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, după ce a fost semnat de emitent. Altfel acesta nu produce efecte decât în structurile ministerului emitent, aspecte care se aplică și ordinele premenționate, pe care reclamanții le-au învederat în acțiunea lor.
Pe fond pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN Tas olicitat instanței de judecată respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că Ordinele 275/2002 și nr. 496/20030 au fost emise în aplicarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice, de apărare națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Pârâtul a învederat că în conformitate ci prevederile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau hotărârilor Guvernului, se emit în limitele și potrivit normelor pe care le ordonă, astfel aceste acte nu puteau decât să reglementeze retribuirea personalului militar din instituțiile publice, de apărare națională, precum și personalului civil din aceste instituții și nu personalului care face parte din administrația publică. În apărare pârâtul a mai învederat dispozițiile art. II, pct. 9.2 și pct. 31.1, arătându-se că personalul civil care lucrează în domeniul administrației publice beneficiază doar de indemnizația de dispozitiv prevăzută la art. 13 din Legea nr. 138/1999.
S-a arătat că reclamanții fac confuzie între MAI ( actualmente MIRA ) și CONSILIUL JUDEȚEAN T, astfel primul face parte din administrația publică centrală, iar cel de-al doilea din administrația publică locală, CONSILIUL JUDEȚEAN T nu a făcut și nu face parte din structurile MIRA B, și nu se află în raport de subordonare față de acest minister, întrucât este o autoritate publică autonomă, care funcționează potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001, republicată.
S-a arătat că personalul din cadrul administrației publice locale nu își desfășoară activitatea într-un "dispozitiv", nu participă la acțiuni și misiuni de ordine publică ci are un program de 8 ore/zi, strict.
Pârâtul a mai arătat că în cazul admiterii acțiunii reclamanților CONSILIUL JUDEȚEAN T nu poate fi obligat, direct la o eventuală plată, deoarece acesta nu a avut direct calitatea de angajator față de reclamanți, această obligație revenind DGASPC
S-a mai arătat că nici pârâtul DGASPC T nu poate fi obligat la plată pentru întreaga perioadă, deoarece pentru perioada 01.01.0004 - 31.08.2004 s-a prescris dreptul de a cere plata, acțiunea fiind introdusă la data de 04.11.2007, iar această indemnizație se plătește lunar, la salariu.
Pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN Tad epus la dosarul cauzei cerere de chemare în garanție a MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, prin care a solicitat, ca în cazul în care pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN T cade în pretenții, chematul în garanție MIRA B să fie obligat să vireze fondurile necesare efectuării plății.
Pârâtul a mai arătat că a notificat chematul în garanție cu situația creată, arătând că s-a solicitat reanalizarea urgentă a prevederilor Ordinului nr. 496/2003 în sensul eliminării oricăror confuzii care au implicații asupra autorităților administrației publice locale, aspecte față de care MIRA B, prin adresa nr. -/1/20.08.2007 și-a asumat obligația de a modifica dispozițiile legale.
La data de 07.11.2007 pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI Tad epus la dosarul cauzei întâmpinare prin care pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, ca netemeinică.
În apărare au fost invocate dispozițiile Ordinului 496/2003, implicit dispozițiile pct. 9.2 care modifică și completează Ordinul 275/2002, arătându-se că DGASPC T nu se regăsește printre instituțiile publice cărora li se aplică Anexa 1 din Ordinul 275/2002, iar personalul civil din MAI, ca personal din administrația publică centrală, nu se asimilează personalului - funcționari publici și personal contractual - din administrația publică locală ) pct. 3.1 din Ordinul 496/2003 și art. 47 din Legea nr. 138/1999.
S-au mai învederat dispozițiile Legii nr. 138/1999, care chiar din titulatură evidențiază categoria de personal căreia i se aplică - personal din instituții de apărare națională.
Pârâta a arătat că art. 10 și art. 11 din nr.OUG 63/2003 stabilește categoria de unități aflate în structura MIRA B, pârâtele CONSILIUL JUDEȚEAN T și DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, neaflându-se în subordinea acestui minister.
S-a mai arătat că pentru a nu se duce la interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor Ordinului 496/2003, pârâta DGASPC T s-a adresat CONSILIULUI JUDEȚEAN T cu adresa nr. 15103/18.11.2003, prin care s-a învederat că ordinele premenționate nu se aplică autorităților și instituțiilor publice din administrația publică locală.
La data de 07.11.2007 reclamanta Iad epus la dosarul cauzei precizare de acțiune, arătând perioada pentru care solicită drepturile salariale ( pag. 362 vol I ).
La data de 05.12.2007 reclamanții au depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care s-au pronunțat pe excepțiile invocate de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN
Astfel față de excepția de necompetență materială a Tribunalului Timiș, reclamanții au arătat că au calitatea de funcționari publici, solicitând respingerea excepției ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei oricărui efect juridic în administrația publică locală a Ordinului nr. 275/2002 și a ordinului 496/2003 al MAI s-a solicitat respingerea excepției ca neîntemeiată arătându-se că există precedent judiciar, în care excepția a fost respinsă.
Față de cererea de chemare în garanței reclamanții au solicitat respingerea cererii de chemare în garanție a MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, cu motivarea că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 60 alin. 1.pr.civ.
La data de 10.01.2008 chematul în garanție Bad epus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, ca neîntemeiată.
În apărare chematul în garanție Baa rătat că reclamanții își desfășoară activitatea în cadrul CONSILIULUI JUDEȚEAN T, iar între și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, nu există nici un raport de subordonare.
S-a mai arătat că MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, s-a înființat în temeiul nr.OUG 30/2007, unde la art. 4 alin. 1 se stabilește un regim de colaborare cu instituțiile publice locale și nu de subordonare. Aceleași aspecte sunt prevăzute de dispozițiile Constituției României, ale Legii nr. 215/2001.
Pe fondul acțiunii, chematul în garanție Baa rătat că trebuie făcută distincție între personalul civil din MIRA B, care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și care beneficiază de indemnizația de dispozitiv potrivit pct. 9.2 din Ordinul 275/2002 și personalul oricăror altor structuri ale administrației publice centrale/locale, care nu se află în structura organizatorică a MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, nefiind relevant faptul că ambele categorii de personal își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Față de aceste considerente chematul în garanție Baa rătat că personalului administrației publice locale nu îi sunt aplicabile prevederile pct. 9.2 din Ordinul 275/2002 și a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 124/CA/ 30 ianuarie 2008 pronunțată în dosar nr. 6250/30/207, Tribunalul Timiș,în baza disp. art. 165. pr. civ.a dispus disjungerea cererilor de intervenție formulate, urmând a se formula o singură cerere de intervenție, de către toți intervenienții persoane fizice și intervenientul sindicat, cerere care să cuprindă: nume și prenume angajat și/sau fost angajat funcționar public care solicită plata drepturilor bănești, domiciliu actual, perioada pentru care solicită drepturile, intervenienții având obligația conform disp. art. 114 pct. 5 Cod procedură civilă să își aleagă un singur mandatar, urmând ca îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale să se facă numai pe numele acestuia, la domiciliul său.
În conformitate cu disp. art. 1551.pr.civ.a suspendat toate cererile de intervenție formulate până la îndeplinirea celor arătate mai sus și prev. de art. 114 pct. 5 din Codul d e procedură civilă.
S-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamanții, -, ( căsătorită ), I, -, și în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T și CONSILIUL JUDEȚEAN T
A obligat pârâții în solidar la calcularea și plata retroactivă începând cu data de 01.01.2004 - 01.07.2007, către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând "indemnizația de dispozitiv" lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază, corespunzător cu perioada lucrată de reclamanți, perioadă arătată în precizarea de acțiune aflată la fila 79 din dosar.
A obligat pârâții în solidar la actualizarea sumelor reprezentând "indemnizația de dispozitiv" cu coeficienții ratei inflației de la data scadenței fiecărei indemnizații și până la data efectuării plății și obligă pârâta DIRECȚIEI GENERALE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T să consemneze, prin serviciul competent, în carnetele de muncă ale reclamanților a "indemnizației de dispozitiv", retroactiv, începând cu data de 01.01.2004, pentru beneficiarii acestui drept.
S-a admis cererea de chemare în garanție a AB, cerere formulată de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN T și a obligat chematul în garanție A B să vireze pârâtului CONSILIUL JUDEȚEAN sumele necesare plății drepturilor salariale acordate reclamanților.
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții au avut calitate de funcționari publici în cadrul pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T, instituție aflată în subordinea pârâtei CONSILIUL JUDEȚEAN
Conform pct. 9.2 din Ordinul I nr. 496/28.07.2003 "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Pct. 31.1 din același ordin arată că "prin personal civil, în sensul prezentului ordin se înțelege funcționarii și personalul contractual din I".
Conform art. 13 din Legea nr. 138/1999 la nivel național în alte departamente administrativ teritoriale au fost recunoscute și plătite aceste drepturi, întrucât prevederile constituționale, în Cap V impun premisa de regim unitar de reglementare, iar prin Legea nr. 137/2000 se previn și se sancționează toate formele de discriminare, în acest sens fiind și nr.2191/2006 pronunțată de Tribunalul Mureș în dos. nr-, rămasă definitivă și irevocabilă prin nr. 1977/R/2006 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în dos. nr-, hotărâri aflate la filele 18-25 din dosar.
Este evident că prin ordinul I nr. 496/28.07.2003 s-a urmărit ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv să fie cuprins și personalul civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, asigurându-se astfel egalitate de tratament salarial al tuturor salariaților din cadrul aceleiași autorități.
Instanța văzând și disp. art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ a admis acțiunea precizată a reclamanților ca fiind întemeiată și a dispus obligarea pârâților la calcularea și plata retroactivă începând cu data de 01.01.2004 - 01.07.2007, către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând "indemnizația de dispozitiv" lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază, corespunzător cu perioada lucrată de reclamanți, perioadă arătată în precizarea de acțiune aflată la fila 79 din dosar.
A obligat pârâții în solidar la actualizarea sumelor reprezentând "indemnizația de dispozitiv" cu coeficienții ratei inflației de la data scadenței fiecărei indemnizații și până la data efectuării plății și de asemenea a obligat pârâta DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T să consemneze, prin serviciul competent, în carnetele de muncă ale reclamanților a "indemnizației de dispozitiv", retroactiv, începând cu data de 01.01.2004, pentru beneficiarii acestui drept.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a AB, cerere formulată de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN T, instanța în baza disp. art. 60 și urm. Cod procedură civilă a admis-o ca fiind întemeiată și a dispus obligarea chematei în garanție să vireze pârâtului CONSILIUL JUDEȚEAN sumele necesare plății drepturilor salariale acordate reclamanților.
În admiterea acestei cereri instanța a avut în vedere împrejurarea că, în bugetul pârâților nu au fost prevăzute aceste sume pentru anii 2004 - 2007, iar angajarea creditelor și plăților din bugetul instituției pârâte se face numai în limita bugetului aprobat.
Împotriva acestei sentinței au declarat recurs pârâții Consiliul Județean T, Direcția Generală a Asistență Socială și Protecția Copilului T și A B, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, pârâtul Consiliul Județean T invocă următoarele:
Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la excepția prescripției extinctive ridicate de către Consiliul Județean T, Astfel că a dispus acordarea indemnizației de dispozitiv pentru o perioadă mai mare de trei ani socotiți retroactiv de la data introducerii acțiunii reclamanților la instanța de judecată, respectiv a admis pentru perioada 01.01.2004 - 01.07.2007.
Orice cerere de natură salarială se supune termenului de prescripție special prevăzut de art. 283 alin.(1) lit. c). Codul Muncii, în temeiul căruia reclamanții puteau solicita acordarea dreptului lor doar pe ultimii trei ani anterior promovării acțiunii la instanța judecătorească. Pentru perioada 01.01.2004 - 31.08.2004pretențiile reclamanților față de angajator sunt prescrise.
În mod greșit instanța a admis cererea reclamanților obligând în solidar cei doi pârâți Consiliul Județean T și Direcția Generală a Asistență Socială și Protecția Copilului T la calcularea și plata retroactivă a indemnizației de dispozitiv. De altfel, nici măcar reclamanții nu au solicitat acest lucru.
Întrucât reclamanții au avut stabilite raporturile de serviciu doar cu Direcția Generală a Asistență Socială și Protecția Copilului T este firesc ca doar aceasta,în calitate de angajator, să calculeze cuantumul sumei datorate și să facă plata către reclamanți. Între Consiliul județean Tși reclamanți nu au existat raporturi de muncă.
Faptul că bugetul Direcției Generale a Asistenței Sociale și Protecția Copilului T este aprobat de către Consiliul Județean T nu implică posibilitatea legală pentru Consiliul Județean T să se substituie în drepturile și obligațiile CTc are decurg din raporturile de muncă/raporturile de serviciu cu angajații proprii.
Pârâta Direcția Generală a Asistență Socială și Protecția Copilului T își motivează recursul pe următoarele considerente:
Instanța de judecată nu a ținut seama de faptul că reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe acte normative care nu se aplică în toată administrația publică, fiind vorba de norme legale care reglementează salarizarea personalului din Instituțiile Publice de Apărare Națională, Ordine Publică și Siguranță Națională, ca unități subordonate Ministerului Administrației și Internelor.
Direcția Generală a Asistență Socială și Protecția Copilului T, este instituție publică subordonată Consiliului Județean T,și atât aceasta cât și nesubordonându-se Ministerului Administrației și Internelor.
Pentru ca apariția Ordinului 496/2003 să nu ducă la interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor lui,Ministerul Administrației și Internelor a trimis o notă informativă și președintelui Consiliului Județean T (Adresa nr.15103/18.11.2003), prin care se precizează că acest act normativ nu se aplică autorităților și instituțiilor publice din administrația publică locală și în consecință a solicitat luarea măsurilor care se impun pentru intrarea în legalitate.
Ordinul 496/2003,modifică și completează Ordinul nr.275/2002, ambele acte normative reglementând salarizarea personalului civil și militar din Ministerul d e Interne, respectiv Ministerul Administrației și Internelor.
Același Ordin 496/2003 definește termenul de "personal civil"prin modificarea pct.31 a aceleiași Anexe I din ordinul 275/2003șiinterpretează art. 47 din Legea 138/1999, precizând:
" Prin personal civil, în sensul prezentului ordon, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelo".
Personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor se împarte în personal din domeniul administrației publice(subordonate MAI) și personal civil din celelalte unități subordonate MAI, de aici și completarea pct. 31 du subpunct 31.1" personal civil din Ministerul Administrației și Internelor,cu excepția celui din domeniul administrației publice"
Art.47 din legea 138/1999,care este interpretat de pct. 31, Anexa 1 din Ordinul 275/2003, așa cum este el modificat și completat de Ordinul 496/2003, stabilește categoriile de angajați cărora li se aplică prevederile Legii 138/1999.
Chiar din denumirea lefii se pot face delimitări în acest sens: Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative în motivarea recursului promovat, arată următoarele:
Raporturile de muncă ale reclamanților în calitate de funcționari publici, nu s-au desfășurat cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative pentru a justifica o eventuală plată a drepturilor salariale solicitate.
Între reclamanți și Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu există nici un raport juridic, angajații Consiliului Județean T nefiind salarizați din bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Potrivit art. 1 din legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile acestei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării, Ministerului Internelor și Reformei Administrative,Serviciului Român de Informații,Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
În baza acestei legi a fost emis Ordinul I nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din
Cu privire la obligarea A " de a vira pârâtului Consiliul Județean T sumele necesare plății drepturilor salariale acordate reclamanților",se arată următoarele:
Bugetul Consiliului Județean se aprobă în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 273 din 29.06.2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
În concluzie, finanțarea bugetului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului T din cadrul Consiliului Județean T nu se realizează prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, acestea neavând calitatea de ordonator de credite pentru această instituție.
Recursurile sunt neîntemeiate.
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția prescripției pretențiilor reclamanților, pe perioada01.01. 2004 - 31.08.2004,invocată de pârâtul Consiliul Județean T, Curtea urmează să o respingă întrucât în speță cursul acesteia a fost suspendat în condițiile dispozițiilor art.16 din Decretul 167/1958, urmarea demersurilor inițiate de către reclamant, prin adresa nr.42125 din 28.XI.2006.
Pe fondul cauzei, Curtea reține faptul că reclamanții au avut calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului T, aflată în subordinea Consiliului Județean T, invocând în susținerea acțiunii reglementările Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003 (dat în completarea și modificarea Ordinului nr.275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne.
Ordinului nr.296/2003 reține reglementările pe care se fundamentează, respectiv prevederile Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, Legii nr.53/2003 - Codul Muncii, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, aprobată prin Legea nr.228/2003, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și Hotărârii Guvernului nr.281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare și se emite în temeiul art.9 alin. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.
Punctul 9 din Ordin, a fost completat cu prevederea introdusă sub nr.9.2, conform cu care indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Apoi, se modifică pct.31, dându-i-se următorul conținut:
31. Art.47 din lege:
1.1. Prin personal civil, în sensul prezentului ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor; personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celor din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților din sectorul bugetar.
Textul art.47 din Legea nr.138/1999, în vechea reglementare, făcea referire la personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art.1, respectiv la personalul militar și civil din cadrul Ap., și
Prin nr.OUG63/2003 a fost înființat Ministerul Administrației și Internelor (reorganizat actualmente în Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin nr.OUG30/2007), posturile acestui minister fiind compuse din cele ale fostului Minister al Administrației Publice, ale fostului Minister de Interne, precum și din cele ale Ministerului d ezvoltării și; - personalul acestor ministere a fost transferat în interesul serviciului și numit pe funcție la noul Minister al Administrației și Internelor, prevăzându-se totodată că acesta beneficiază de drepturile dobândite anterior precum și, în limita bugetului aprobat, de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
În contextul prevederilor actelor normative citate, acțiunea și cererile de intervenție în interes propriu promovate de personalul autorităților administrativ teritoriale din cauză apar pe deplin justificate, fiind în litera și spiritul acestor texte legale acordarea indemnizației de dispozitiv lunară de 25 % din salariul de bază și către aceștia ca personal civil, corespunzător definirii personalului civil din Ordinul nr.296/2003 pct.31, cu trimitere la art.47 din Legea nr.138/1999 și întemeiată pe pct.9.1 din Ordin.
Rațiunea noilor prevederi a fost determinată, cum rezultă din cronologia adoptării normelor menționate, de reorganizarea Ministerului Administrației și a Ministerului d e Interne în Ministerul Administrației și Internelor, personalului fostului Minister al Administrației, fiindu-i recunoscute aceleași drepturi cu ale personalului fostului Minister de Interne, anterior consacrate acestuia din urmă, prin art.13 al Legii nr.138/1999.
Beneficiul pct.9.2 din ordinul nr.496/2003 este acordat "personalului civil din domeniul administrației", fără să distingă între administrația publică centrală și cea locală, aducându-i pe angajații din administrația publică, sub aspectul analizat, la nivelul celorlalți angajați din ministerul nou înființat, în realizarea principiului nediscriminării statuat de nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, al normei constituționale din art. 20 și Declarației Universale a Drepturilor Omului, în art.2 pct.1, pentru garantarea dreptului tuturor oamenilor, fără nici un fel de discriminare, la un salariu egal pentru muncă egală.
Așadar, dreptul la indemnizația de dispozitiv a fost consacrat legal, acțiunea și cererile de intervenție în nume propriu a persoanelor fizice interveniente fiind temeinice și legale.
De menționat și Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, dată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr. 233/15.03.2006, prin care s-a statuat principiul conform căruia obligația plății drepturilor bănești cuvenite și neacordate revine ordonatorilor principali de credite, în speță pârâtului Ministerului Internelor și Reformei Administrative B, iar după caz, ordonatorilor de credite de inferior. Respectiv Consiliul Județean
Față de cele ce preced, Curtea urmează să respingă ca nefondate recursurile de față, în condițiile dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâta
Consiliul Județean T, Direcția Generală a Asistență Socială și Protecția Socială T și A B, împotriva sentinței civile nr. 124 din 30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Prima instanță - Tribunalul Timiș - judecător -,
Red.LC- 27.05.2008
Tehnored LM- 27.05.2008
2 expl/SM
Președinte:Cristian Alexandru DacuJudecători:Cristian Alexandru Dacu, Claudia, Catargiu Victoria
