Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 510/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 510/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
JUDECĂTORI: Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Maria JUDECĂTOR 3: Maria
- - - judecător
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului împotriva sentinței civile nr.419/CA din 14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurentei pârâte Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B și a intimaților reclamanți, -C, .
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că recursul formulat de pârâta Direcția generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B, este declarat în termen și scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar în baza dispozițiilor art. 15 alin.1 din Legea 146/1997.
Se constată depus la dosar prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare din partea intimaților reclamanți, întâmpinare ce a fost comunicată recurentei pârâte conform dovezii de comunicare existente la dosar.
Având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 419/CA din 14 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -C, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI și în consecință:
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților sumele reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, pentru următoarele perioade:
-pentru-între 11.02.2006 și 07.04.2008;
-pentru între 11.02.2006 și 05.06.2006;
-pentru între 11.02.2006 și 20.08.2007;
-pentru între 11.02.2006 și 04.02.2008;
-pentru-între 11.02.2006 și 10.11.2007;
-pentru-între 11.02.2006 și 14.04.2009;
-pentru între 11.02.2006 și 25.06.2008.
S-a dispus actualizarea sumelor datorate reclamanților cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective a drepturilor salariale.
A fost obligat pârâtul să consemneze în carnetele de muncă ale reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
S-a respins cererea privind acordarea cuantumului de 25% pentru cele două drepturi bănești, precum și cea privind acordarea drepturilor bănești pentru viitor pentru reclamanții, și -, ca nefondate.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt sau au fost funcționari publici în cadrulDIRECȚIEI GENERALE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, aspect necontestat de pârâta și care rezultă din înscrisurile aflate la filele 5 si 15 din dosarul cauzei.
. 188/1999 inițial prin art. 29 al. 1 lit. c și și apoi prin art. 31 instituit dreptul funcționarilor publici la un salariu compus, in afară de salariul de bază și sporul de vechime, și din suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Dispozițiile art. 29 și apoi 31 al. 1 lit. c, d din. 188/1999 au fost suspendate succesiv prin OUG 92/2004 - art. 44 pentru anul 2005 și OUG 2/2006 pentru anul 2006.
Deși prin efectul actelor normative arătate mai sus,exercițiuldreptului de a încasa cele două sporuri, prevăzut de prevederile art. prevederile art.29 al. 1 lit. c și d (devenit 31) din Legea nr.188/1999 republicată,a fost suspendat până la sfârșitul anului 2006, totuși această împrejurare nu echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării prerogativelor sale în intervalul de timp pentru care s-a suspendat exercițiul dreptului.
Dreptul continuă să existe până la momentul adoptării unei dispoziții legale exprese contrare, deoarece, în materia dreptului muncii, este pe deplin aplicabil principiul derivând din "teoria a drepturilor câștigate", astfel încât nu poate fi acceptată ipoteza unei abrogări implicite a unei prevederi legale care a instituit un drept. Cum raportul de serviciu al funcționarului public este similar unui raport de muncă în ceea ce privește drepturile legale, acest principiu este pe deplin aplicabil și în situația funcționarilor publici.
Ca atare, orice restrângere adusă acestui drept, categorie în care intră și suspendarea, poate avea loc numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție (fostul art. 49 ). Ori, nici una dintre legile prin care s-a suspendat exercitarea dreptului nu întrunește cerințele impuse de textul legii fundamentale, nefiind adoptate pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor sau pentru desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Prevederile legale prin care s-a suspendat acordarea celor două suplimente în perioada 2005 și 2006 au avut caracter temporar, iar în prezent nu mai sunt în vigoare, astfel încât nu mai pot forma obiectul controlului de neconstituționalitate, conform Legii nr. 47/1992, republicată.
Prima instanță, analizând textele în discuție, în aplicarea principiului prevăzut de art. 3 Cod civil, a apreciat că dispozițiile privind suspendarea nu au produs nici un efect sub aspectul existenței dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei, și deci, nu au avut drept consecință suprimarea acestuia în materialitatea sa pentru perioada în care au fost în ființă. Această suspendare nu poate echivala cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării acestuia în intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său.
Deși nu se poate nega dreptul legiuitorului de a suspenda aplicarea anumitor dispoziții legale, acest drept trebuie exercitat cu respectarea cerințelor impuse de art. 56 și 64 din Legea nr. 24/2000.
Așa fiind și cum, în raport cu principiul activității legii civile, ce decurge din art. 15 din Constituție și din art. 1 din Codul civil, dispozițiile art. 29 al. 1 și ulterior 31 al. 1 din Legea nr. 188/1999 fiind în vigoare în toată această perioadă, rezultă că dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei acordate funcționarilor publici prin acest text a existat în perioada anilor 2005-2006, fiind în ființă în întreaga perioadă menționată și, fiind conforme cu principiile înscrise în art. 38 alin. (2) din Constituția anterioară [art. 41 alin. (2) din Constituția revizuită în 2003], nu s-a constatat că ar fi neconstituționale.
Mai mult, suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența pentru anii 2005 - 2006.
Suspendarea acestui drept recunoscut și garantat nu poate înlătura existența lui anterioară, pentru că s-ar contraveni atât art. 53 din Constituția revizuită (art. 49 din Constituția anterioară) privind cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept, cât și reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridicefictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi opriți de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
Ca urmare, ordonatorilor principali de credite și, după caz, ordonatorilor de credite de inferior le revine obligația să plătească funcționarilor publici, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei cuvenite acestora în conformitate cu art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu datele reținute in dispozitivul prezentei hotărâri (și care reprezintă data dobândirii calității de funcționar public) și până la data pronunțării sau data încetării raporturilor de muncă, acțiunea urmând a fi admisă in parte, conform celor din dispozitivul de mai jos.
În ceea ce le privește pe reclamantele și C, din actele de la dosar rezultă că acestea sunt în prezent în concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, astfel că cele două sporuri li se va acorda până la data intrării în acest concediu.
Cuantumul acestor drepturi salariale nu este prevăzut de nici un act normativ, astfel că nu poate fi acordat procentul de 25% solicitat de reclamanți.
Pârâții au fost obligați la plata sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei actualizate cu indicele de inflație având în vedere faptul că în materia raporturilor de serviciu, similar raporturilor de muncă, se prezumă punerea în întârziere a angajatorului, odată cu data nașterii dreptului, sarcina probei revenindu-i acestuia raportat la data nașterii prejudiciului.
Este nefondată cererea reclamanților referitoare la acordarea celor două suplimente și pentru viitor având in vedere că această creanță nu îndeplinește, cumulativ, cele trei condiții, respectiv de a fi certă, lichidă și exigibilă, nefiind născută și putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de serviciu dintre părți.
În temeiul dispozițiilor Decretului nr.92/1976 a fost obligată pârâta să consemneze in carnetele de muncă al reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, pentru perioadele pentru care se vor acorda aceste drepturi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art. 304 pct.9 Cod procedură civilă. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că dispozițiile care prevăd aceste suplimente au fost suspendate succesivprin legile bugetului de stat care sunt legi sopeciale față de Legea 188/1999, ea este instituție finanțată de la bzgetul de stat și nu poate angaja, ordona și plăti sume neprevăzute în buget. Menționează că nu mai deține carnetele de muncă ale funcționarilor publici.
Intimații reclamanți au depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acestui recurs.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată că recursul este nefondat
Reclamanții sunt funcționari publici în cadrulDIRECȚIEI GENERALE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, aspect necontestat de pârâta.
Conform prevederilor art. 31, alin. 1 din Legea nr. 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste dispoziții legale privind compunerea salariilor funcționarilor publici au fost suspendate prin art. 44 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004, care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ, se suspendă aplicarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 188/1999 (actual art. 31), cu modificările ulterioare.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 2/2006 au fost suspendate prevederile art. 29, alin.1, lit.c și lit.d din Legea nr. 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.
Curtea constată că prin modificarea adusă Legii nr. 188/1999 prin Legea nr. 215/2006, lit."d" a aliniatului 1, al art. 29, care prevedea suplimentul corespunzător gradului a fost modificată, în sensul prevederii suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Ordonanța Guvernului nr. 6/24 ianuarie 2007, reglementat drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Conform art. 1, alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art. 31, alin. 1 din Legea nr. 188/1999, republicată.
Ordonanța de Guvern nr. 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului. Prin art. 48 al acestui act normativ, se prevede că dispozițiile ordonanței, se completează cu dispozițiile Legii nr. 188/1999 republicată.
Deci, în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, iar acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale menționate. Suspendarea dispusă și-a încetat aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamanților, devenind actual.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art. 37 din nr.OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
Art. 37, alin. 3, teza ultimă din Ordonanța de Guvern nr. 6/2007 prevede în mod expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu, este lovită de nulitate absolută.
În speța de față sunt incidente și prevederile art. 1 din Protocolul nr.1, adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Conform art. 11 din Constituția României, statul român are obligația de a îndeplini întocmai și cu bună credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
După ratificare, Convenția Europeană a Drepturilor Omului a devenit parte integrantă a sistemului român de drept și a dobândit în cadrul acestuia aplicabilitate directă, dispozițiile Convenției având forță constituțională și supralegislativă.
Articolul 1 din Protocolul adițional nr. 1, la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa constantă a arătat că noțiunea de "bun" se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
Salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două sporuri au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamanții ar fi putut să aibă în patrimoniul lor, în mod efectiv și licit, sumele aferente suplimentelor.
În consecință, dreptul la aceste sporuri există, a fost prevăzut de lege pentru funcționarii publici și nu a fost abrogat.
Curtea reține că nu poate fi specificat cuantumul acestor sporuri deoarece art.31 din Legea 188/1999 republicată nu prevede un cuantum de 25% așa cum au solicitat reclamanții, iar instanța de judecată nu poate stabili prin analogie cu alte sporuri cuantumul acestora. Criteriile după care se calculează cuatumul acestor suplimente prevăzute de lege se stabilesc fie de legiuitor, fie de ordonatorul de credite printr-un act administrativ (în acest sens a se vedea de exemplu, ordinele ministrului intrernelor prin care se stabilesc criteriile de cuantificare pentru sporul de fidelitate)
Data de la care au fost acordate drepturile nu a fost criticată.
Sporurile sunt prevăzute de lege deci există temei pentru cuprinderea lor în buget. Referitor la critica vizând înscrierea acestor sporuri în carnetele de muncă, angajatorul are atribuții în sensul reținerii contribuțiilor la asigurări sociale și la comunicarea datelor privind drepturile salariale ale angajaților săi în vederea stabilirii punctajelor aferente. Chiar dacă unii reclamanți nu mai au raporturi de serviciu cu pârâta recurentă, drepturile cuvenite de la aceasta pe perioada când au lucrat la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B trebuie să fie evidențiate în carnetele de muncă de către aceasta.
Pentru aceste considerente, apreciind că nici unul dintre motivele de recurs invocate nu este întemeiat, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul declarat.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B împotriva sentinței civile nr.419/CA din 14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier
Red. / 30.06.2009
Dact. / 6.07.2009
- 2 ex.-
Jud. fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Maria
