Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 523/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.523/CA
Ședința publică din data de 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma
Judecător - - -
Grefier -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ declarat de recurenții reclamanți - cu domiciliul în C,-, -B,.B,.22, Județ C, - cu domiciliul în C,-, -.B,.26, Județ C, - cu domiciliul în C, B-dul 1 - 2. nr.2, -9,.3,.55, județ C, - cu domiciliul în C,-, -B,.B,. 18, județ C, - cu domiciliul în C,-, -.33, județ C, - cu domiciliul în C,-, - A,.2,.7, județ C, - cu domiciliul în C,-, -.7,.31, județ C, - cu domiciliul în C,-, - 13,.B,.1,.105, județ C, - cu domiciliul în C,-, -.F,.II,.111, județ C, - cu domiciliul în C,-, -AV 8,.4,.15, județ C,. - cu domiciliul în,-, -A,.B,.3,.34, județ C, - cu domiciliul în C,-, județ C, împotriva Sentinței civile nr.634 din 12 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți. DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIUL CULTURAL NAȚIONAL - cu sediul în C,-, județ C și MINISTERUL CULTURII, cultelor ȘI NAȚIONAL - cu sediul în B, sector 1,-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul litigiului, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual. Învederează că recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxelor judiciare de timbru; la dosarul cauzei intimatul pârât Ministerul Culturii, Cultelor și Național a depus întâmpinare, transmisă prin fax; se solicită judecata în lipsă.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului în contencios - administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 1771/118/20.02.2008 reclamanții, -, - Și au chemat în judecată pârâții Direcția Județeană de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național și Ministerul Culturii, Cultelor și Național, solicitând obligarea acestora la plata în solidar a drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective, precum și acordarea acestor sporuri pentru viitor, până la abrogarea legii.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au avut sau au calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției Județene de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național căreia i s-a solicitat prin adresa nr.10/13.01.2009 acordarea sporurilor prevăzute de art. 31 alin.1 lit.c și d din Legea nr. 188/1999 republicată, drepturi pe care pârâta refuză să le acorde. Prin adresa nr. 12/14.01.2009 pârâta a comunicat refuzul de a comunica aceste sporuri, motivat de faptul că acestea au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004, iar în OG nr. 6/2007 și nr.OG 9/2008 aceste sporuri nu sunt prevăzute. Sporurile sunt prevăzute de art. 31 alin.1 lit.c și d din Legea nr. 188/1999 republicată iar beneficiul acestora nu a fost desființat ci doar suspendat succesiv prin OUG nr. 92/2004, aprobată și modificată prin Legea nr. 76/2005, și prin OG nr. 2/2006, aprobată și modificată prin Legea nr. 417/2006.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 188/1999,Legii nr. 53/2003, Legii nr. 554/2004, nr.OUG 37/2000.
Legal citat, pârâtul Ministerul Culturii, Cultelor și Național a formulat întâmpinare și a invocat excepția lipsi calității procesuale pasive motivat de faptul că nu se află în raporturi de muncă cu reclamanții și în calitate de ordonator de credite are doar obligația virării creditelor bugetare către instituțiile din subordine.
Pârâta Direcția Județeană de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național C, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Prin Sentința Civila nr. 634/12 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas-au respins, ca nefondate, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii, Cultelor și Național și acțiunea reclamanților.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut, în esență, următoarele:
Pronunțându-se mai întâi asupra excepției de procedură, potrivit art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă, prima instanță a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii, Cultelor și Național, având în vedere calitatea de ordonator principal de credite, calitate în considerația căreia are în competență aprobarea bugetelor direcțiilor județene din subordine și virarea creditelor bugetare către acestea.
Pe fondul cauzei,s-a reținut că reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției Județeană de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național.
Potrivit art. 29 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999, devenit art.31alin.1 după republicare: pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului.
Totodată, art. 31 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 prevede în mod expres că: salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționari publici.
Întrucât o astfel de lege de salarizare a funcționarilor publici nu a fost adoptată, anual, prin ordonanțe ale guvernului, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale acestei categorii profesionale.
Astfel, pentru anul 2005, fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.92/2004, pentru anul 2006, Ordonanța de Guvern nr. 2/2006, iar pentru anul 2007, Ordonanța de Guvern nr. 6/2007, iar în anul 2008 fost emisă nr.OG 9/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007 și pentru acordarea unor creșteri salariale pentru funcționarii publici în anul 2008.
În cadrul acestor acte normative au fost enumerate sporurile, premiile, primele și alte drepturi de natură salarială ce se acordă funcționarilor publici, precum și cuantumul acestora, prin stabilirea unui procent din salariul de bază, nici una neprevăzând însă plata suplimentului postului sau a suplimentului gradului. Astfel, procentul celor două suplimente salariale nu a fost stabilit nici prin Legea nr. 188/1999 și nici prin actele normative subsecvente, astfel încât orice cuantificare a acestor drepturi este arbitrară
Pentru a fi posibilă cuantificarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici, este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea art.31 alin.1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 republicată, atribuție ce revine, fie puterii legislative, prin promovarea unui act normativ cu forță juridică de lege, fie celei executive, prin adoptarea unei hotărâri, date în executarea prevederilor cuprinse în Legea nr. 188/1999.
Raportat și la Decizia Curții Constituționale nr. 820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", în mod similar instanța de judecată nu are competența nici de a completa norma legală, astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă, instanța de judecată a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs reclamanții care au criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, invocând art.304 pct.8 și 9.pr.civ. si art.3041din Codul d e procedură civilă.
Recurenții au susținut următoarele motive de recurs:
- deși s-a cunoscut calitatea procesuală a pârâtului Ministerul Culturii, Cultelor și Național, nu au fost avute în vedere dispozițiile legale ce reglementează atribuțiile acestuia în ce privește salarizarea funcționarilor din acest sistem;
- există o majoră contrarietate între practica judiciară unitară a multor instanțe din țară, rezultată din hotărârile depuse, prin care acțiuni similare au fost admise și hotărârea recurată;
- cu privire la cadrul normativ aplicabil în speță, cu toate că suspendarea drepturilor cuvenite a încetat, trebuind pe cale de consecință să-și producă efectele, instanța de fond a respins cererea reclamanților, neinvocând vreo prevedere legală care să înlăture aplicarea dispozițiilor art.31 (29) al.1 lit."c și d" din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;
- nu se poate invoca lipsa resurselor bugetare pentru acordarea drepturilor, considerând că de vreme ce încetarea suspendării a intervenit la 31.12.2006, sporurile trebuia acordate inclusiv pe durata suspendării și pentru viitor, iar bugetele trebuia construite cu luarea în considerare a sumelor necesare acestor suplimente de salarii;
- instanța a aplicat în mod greșit un cadru normativ care nu are legătură cu datele cauzei, susținând că acesta ar fi fost confirmat prin Decizia Curții Constituționale nr.820/2008, care se referă însă la statutul juridic al actelor normative cu putere de lege.
Apreciază recurenții ca in realitate problema a fost dezlegata prin Decizia nr.185/2009, care le justifica in totalitate pretențiile si contrazice soluția ilegala a instanței de fond.
Intimatul pârât Ministerul Culturii, Cultelor și Național a depus întâmpinare prin care a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive si pe fond a solicitat respingerea recursului, cu consecința menținerii hotărârii pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică.
Examinând cauza prin prisma argumentelor invocate în susținerea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9.pr.civ. Curtea constată că recursul nu este fondat.
Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. este incident numai atunci când instanța, interpretând greșit actul dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Raportat la obiectul acțiunii reclamanților, Curtea constată că nu s-a pus problema stabilirii naturii juridice sau a conținutului vreunui act juridic, în sensul acestui text de lege, instanța examinând, în limitele învestirii, îndeplinirea condițiilor stabilite de lege pentru exercitarea acțiunii în contencios administrativ. Prin urmare, motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. nu este incident în speță.
Nefondate sunt toate celelalte critici aduse hotărârii, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
Prin Decizia nr.20 din21 septembrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție, a admis recursul în interesul legiiși a stabilit, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Această decizie este obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Rezultă astfel că în mod corect a apreciat prima instanță că acțiunea reclamanților este nefondată și a dispus respingerea acesteia.
Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursulin contencios administrativ declarat de recurenții reclamanți - cu domiciliul în C,-, -B,.B,.22, Județ C, - cu domiciliul în C,-, -.B,.26, Județ C, - cu domiciliul în C, B-dul 1 - 2. nr.2, -9,.3,.55, județ C, - cu domiciliul în C,-, -B,.B,. 18, județ C, - cu domiciliul în C,-, -.33, județ C, - cu domiciliul în C,-, - A,.2,.7, județ C, - cu domiciliul în C,-, -.7,.31, județ C, - cu domiciliul în C,-, - 13,.B,.1,.105, județ C, - cu domiciliul în C,-, -.F,.II,.111, județ C, - cu domiciliul în C,-, -AV 8,.4,.15, județ C,. - cu domiciliul în,-, -A,.B,.3,.34, județ C, - cu domiciliul în C,-, județ C, împotriva Sentinței civile nr.634 din 12 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIUL CULTURAL NAȚIONAL - cu sediul în C,-, județ C și MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ȘI NAȚIONAL - cu sediul în B, sector 1,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
jud. fond:
tehnoredactat dec. jud. -
2 ex/29.12.2009
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
