Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 532/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.532
Ședința publică din data de 15 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, cu sediul în B,--10, jud. B împotriva sentinței nr. 170 din data de 14 februarie 2008 pronunțate de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în B,- bis, jud.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-reclamant, personal și asistat de avocat -, din cadrul Baroului B, care depune împuternicirea avocațială nr.20/15.04.2008, lipsind recurentul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului B.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, prin serviciul registratură intimatul-reclamant a depus întâmpinare, iar recurentul, în cuprinsul motivelor de recurs, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul-reclamant, reprezentat de avocat -, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, criticile formulate nefiind de natură a schimba soluția pronunțată de instanța de fond. Fără cheltuieli de judecată.
Astfel, s-a considerat că instanța de fond ar fi apreciat în mod greșit pputerile consiliului de disciplină al B, în sensul că a menținut o sancțiune propusă de acesta și care nu a fost aplicată niciodată.
Acest motiv de recurs este neîntemeiat. Având în vedere dispozițiile art. 61 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, fiind nemulțumit de sancțiunea aplicată, reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ pentru anularea dispoziției și aplicarea unei sancțiuni mai ușoare, respectiv cea prevăzută de art. 58 lit.c, care a fost propusă și de Consiliul de disciplină al B.
În mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamantului, a anulat dispoziția de destituire apreciind că această sancțiune este exagerată în raport de faptele săvârșite și a modificat-o în sensul celei propuse de Consiliul de disciplină.
Instanța de fond a respectat prevederile Legii nr. 360/2002 și a soluționat cererea reclamantului de anulare a sancțiunii de destituire și de aplicare a uneia mai ușoare.
Cu privire la motivele de netemeinicie a sentinței recurate, acestea nu sunt întemeiate, ele negăsindu-și acoperire în probele administrate în cauză. Astfel, potrivit graficului din 21.04.2007, aprobat de șeful Poliției municipiului B, reclamantul era liber, el fiind de permanență în intervalul 14-20.04.2007. Modificarea ulterioară a acestui grafic de permanență nu s-a realizat în condiții legale, nu s-au dovedit existența măsurilor specifice invocate, comunicarea acestei modificări către reclamant sau competența agentului șef de a modifica acest grafic de serviciu, în condițiile în care, în interogatoriul administrat, la întrebarea nr. 6, se recunoaște că modificarea graficului de permanență putea fi dispusă doar de conducerea
Din probele administrate a rezultat faptul că reclamantul s-a prezentat la serviciu, indus în eroare de martorul Fl. care l-a convocat telefonic și i-a comunicat că este așteptat la postul de poliție de către Șeful Biroului de Poliției Rurală, acesta fiind motivul pentru care reclamantul s-a prezentat în uniformă, deși se afla în timpul său liber.
Totodată, în mod corect, instanța de fond a apreciat că nu este îndeplinită condiția repetabilității faptelor imputate, sancțiunea anterioară considerându-se că nu a fost aplicată, fiind radiată de drept după expirarea termenului de 1 an de la aplicare. Sancțiunea aplicată este exagerată, având în vedere faptul că nu s-a realizat o individualizare corectă a faptei, iar activitatea anterioară a reclamantului a fost apreciat prin calificative "bine și foarte bine".
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr. 170 din data de 14 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău -Secția comercială și de contencios administrativ a fost admisă în parte acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, s-a dispus anularea dispoziției nr.36/10.05.2007, privitor la sancționarea disciplinară a reclamantului cu destituirea din poliție, a fost menținută încheierea nr.11332/5.05.2007 a Consiliului de Disciplină al B, privind sancționarea disciplinară a reclamantului cu "amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare pe o perioadă de 3 ani", fiind respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, analizând materialul probator administrat în cauză a reținut următoarele:
Prin dispoziția Sefului B nr. 36/10.05.2007, reclamantul a fost sancționat disciplinar cu destituirea din poliție pentru "comportare necorespunzătoare în serviciu, în familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției" și "neglijență manifestată în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege".
Pentru aplicarea acestei sancțiuni s-a reținut că l-a data de 21.04.2007 reclamantul a dat dovadă de atitudine necorespunzătoare și comportament indecent față de numitul, iar în aceeași dată, fiind în timpul serviciului, îmbrăcat în uniformă, a consumat băuturi alcoolice și a condus autoturismul proprietatea sa, stabilindu-se cu aparatul etilotest valoarea de 0,63 mg/l alcool pur în aer expirat.
În motivarea dispoziției, pârâtul a arătat că pentru sancțiunea aplicată a fost luată în considerare și încheierea Consiliului de Disciplină al B nr. 11332/5.05.2007, sancțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 41 lit.h din Legea nr. 360/2002, dispoziția nr. 74322/19.04.2005, dispoziția nr. 87/25.01.2005.
Cu privire la prima faptă, instanța de fond a constatat că în mod neîntemeiat s-a reținut săvârșirea abaterii disciplinare atâta timp cât din graficul aflat la fila 36 dosar rezultă că în data de 21.04.2007 agentul era de serviciu de permanență, fiind respinsă susținerea pârâtului în sensul că graficul respectiv a fost modificat în sensul că în ziua respectivă reclamantul era planificat de permanență. Aceasta, deoarece din răspunsul la interogatoriu (fila 66), a rezultat că modificarea graficului de permanență poate fi dispusă de conducerea prin serviciul de ordine publică care coordonează activitatea posturilor de poliție comunale din județ.
Instanța de fond a reținut că în fapt, această măsură nu a fost dispusă de, întrucât din nota telefonică înscrisă în registrul de note telefonice pe anul 2007 al Postului de Poliție (fila 38) rezultă că agentul șef a transmis noua planificare către pârât, respingând, totodată, și susținerea pârâtului potrivit căreia la stabilirea sancțiunii s-a avut în vedere și abaterea disciplinară comisă de reclamant în data de 25.04.2003.
Potrivit dispozițiilor art. 70 alin.1 lit.b din Ordinul nr. 400/29.10.2004, privind regimul disciplinar al personalului, tribunalul a reținut că sancțiunea reducerii salariului pentru funcția îndeplinită cu 5% pe o lună, aplicată reclamantului, a fost radiată de drept, în termen de 1 an de la expirarea termenului pentru care a fost aplicată, astfel că la stabilirea sancțiunii, fapta respectivă nu putea fi luată în considerare.
În același timp, în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin.8 din Legea nr. 360/2002, instanța de fond a reținut că la stabilirea sancțiunii se ține seama și de activitatea desfășurată anterior, iar din precizările depuse de pârât (filele 34-35) a rezultat faptul că activitatea reclamantului a fost apreciată cu calificativul "foarte bun" în anii 2004 și 2005, respectiv "bun" în anul 2006.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În cuprinsul motivelor de recurs, s-a arătat că se contestă legalitatea hotărârii instanței de fond, întrucât aceasta a făcut o confuzie în ceea ce privește puterile Consiliului de disciplină al J B, în sensul că a apreciat că această entitate are capacitatea de a emite soluții cu putere de decizie.
Potrivit Ordinul nr. 400/29.10.2004, privind regimul disciplinar al personalului din cadrul, prevede la art. 38 alin.1 "Consiliul de disciplină. este un organism colectiv de analiză juridică și profesională a abaterilor comise de polițiști și a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de șeful abilitat să aplice sancțiunea în legătură cu care a dispus cercetarea prealabilă", iar la art. 41 lit.c se menționează că printre atribuțiile acestui organism se numără și "propunerea de aplicare a unei dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 17 din prezentul ordin".
În opinia recurentei, din interpretarea acestor texte cu caracter normativ, rezultă fără putință de tăgadă că un consiliu de disciplină nu este abilitat să aplice sancțiuni disciplinare, ci are rol pur consultativ și orientativ în legătură cu fapta comisă. De aceea, a se dispune printr-o sentință menținerea unei sancțiuni aflată în stadiul de propunere, este lipsită de temei legal, întrucât nu poate fi menținută ca sancțiune o pedeapsă care nu a fost aplicată niciodată.
Sub aspectul netemeiniciei recurentul a învederat faptul că în mod eronat instanța de fond a apreciat că reclamantul, în ziua respectivă, nu se afla în serviciul de permanență, înlăturând în mod nejustificat chiar recunoașterile reclamantului atât din ziua comiterii abaterilor disciplinare cât și din data de 4.05.2007, când a precizat că era de serviciu și avea cunoștință despre acest lucru. Totodată, nu trebuie ignorată nici susținerea reclamantului din cursul cercetării prealabile privind faptul că l-ar fi rugat pe un coleg să facă de serviciu în locul său, susținerea care a fost demontată chiar de colegul în cauză, care a infirmat această stare de lucruri.
A mai arătat recurentul că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nota telefonică din Registrul de note telefonic al postului de poliție nu are valoare probantă, iar măsura de modificare a graficului de permanență trebuia să fie dispusă de la nivelul Inspectoratului de Poliție al Județului B și nu de către șeful de post.
Totodată, cu ocazia judecății, faptul că reclamantul era de serviciu a fost dovedit prin declarația martorului, care a arătat că primul lucru pe care l-a făcut în calitatea sa de ofițer însărcinat cu verificările preliminare a fost acela de a-i ridica armamentul și muniția, astfel că reclamantul nu poate susține că nu era în serviciu și nu avea cunoștință de faptul că este de serviciu, deoarece portul armamentului în afara serviciului ar fi nejustificat.
În mod greșit instanța de fond a reținut și faptul că la aplicarea sancțiunii nu trebuia să se țină cont de abaterea anterioară comisă de reclamant, tot pe fondul consumului de alcool, întrucât această sancțiune a fost radiată.
Intimatul-reclamant a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este fondat potrivit următoarelor considerente:
Trebuie observat că prima instanță, în mod eronat, a apreciat că sancțiunea disciplinară aplicată intimatului prin dispoziția nr. 36/10.05.2007 poate fi înlocuită prin încheierea nr. 11332/5.05.2007 a Consiliului de disciplină al B privind sancționarea disciplinară a reclamantului cu "amânarea promovării în
grade profesionale sau funcții superioare pe o perioadă de 3 ani", deoarece aceasta era numai o propunere cu caracter consultativ pentru șeful Inspectoratului Județean de Poliție
Acest aspect se poate observa din cuprinsul ordinului. nr. 400/29.10.2004 privind regimul disciplinar al personalului din. în care, la art. 38 alin.1 se prevede cu claritate faptul că "Consiliul de disciplină . este un organism colectiv de analiză juridică și profesională a abaterilor comise de polițiști și a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de șeful abilitat să aplice sancțiunea în legătură cu care a dispus cercetarea prealabilă", iar la art. 41 lit.c se menționează că printre atribuțiile acestui organism se numără și "propunerea de aplicare a unei dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 17 din prezentul ordin".
Ca atare, în mod neîntemeiat și nelegal instanța de fond a înlocuit o sancțiune disciplinară cu o altă sancțiune aflată în stadiul de propunere, întrucât nu poate fi menținută ca sancțiune o pedeapsă care nu a fost aplicată niciodată.
Sentința atacată fiind fără drept de apel, instanța de recurs o analizează sub toate aspectele în baza art. 3041Cod pr.civilă, inclusiv pe temeinicia sentinței respective și sub acest aspect instanța de fond a apreciat eronat că se impune schimbarea sancțiunii disciplinare aplicate.
În mod nejustificat, instanța de fond a reținut în cuprinsul sentinței, că nota telefonică din registrul de la postul de poliție nu are valoare probantă, mai ales că planificarea inițială a serviciilor de permanență are valoare orientativă, în situațiile în care pe parcursul perioadei intervin activități sau măsuri specifice, se poate modifica. Chiar dacă nu ar fi fost de serviciu intimatul, fapta comisă de acest este destul de gravă, nu este la prima abatere, iar fapta poate avea implicații penale, așa încât sancțiunea aplicată de șeful B este legală și temeinică.
Instanța de fond, în mod arbitrar a apreciat că măsura de modificare a graficului pentru efectuarea serviciului de permanență trebuia dispusă de la nivelul inspectoratului de Poliție al județului B, când postul de poliție are șef în persoana agentului șef.
De altfel, în acest sens, s-a dovedit prin audierea martorului, că reclamantul era de serviciu în momentul constatării abaterii, mai exact atunci când și-a data seama că reclamantul se afla sub influența băuturilor alcoolice, primul lucru pe care l-a făcut în calitatea sa de ofițer însărcinat cu verificările preliminare fiind acela de a-i ridica reclamantului armamentul și muniția pe care o avea asupra sa.
Ca atare, reclamantul intimat nu poate susține nici un moment că nu era de serviciu atâta timp cât portul armamentului și muniției în afara serviciului sau misiunilor încredințate ar fi nejustificat.
Nu are importanță că cealaltă sancțiune aplicată pentru o faptă asemănătoare a fost radiată, dovada aceasta arată că reclamantul-intimatul nu este la prima abatere de acest gen, fiind vorba de o circumstanțiere agravantă cu caracter personal.
Instanța de fond a procedat în mod netemeinic și nelegal, admițând plângerea reclamantului-intimat, în condițiile în care este inadmisibil ca un funcționar public, investit cu exercițiul autorității de stat, un polițist, să fie cercetat în mai multe
rânduri pentru infracțiuni, respectiv conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Ținând seama de cele arătate mai sus, în temeiul art. 304 pct.8-9, cu aplicarea art. 3041și art. 312 alin.2 și urm. Cod pr.civilă, urmează a se constata temeinicia recursului, care va fi admis și va determina modificarea în tot a sentinței atacate și pe fond, prin reaprecierea probelor și a situației de fapt, se va respinge acțiunea formulată de reclamantul, păstrându-se ca legală și temeinică dispoziția nr. 36/10.05.2007 privind sancționarea disciplinară a acestuia cu destituirea din Poliție de către
Văzând că cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru;
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, cu sediul în B,--10, jud. B împotriva sentinței nr. 170 din data de 14 februarie 2008 pronunțate de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în B,- bis, jud.
Modifică în tot sentința și pe fond respinge acțiunea reclamantului-intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 aprilie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
G - - - - -
fiind în concediu de odihnă,
prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 3ex./24.04.2008
Dosar fond - Tribunalul Buzău
Jud. fond,
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
