Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 532/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 532
Ședința publică de la 02 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Angelica Ciobotaru
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, - -, nr. 1 - 3, împotriva sentinței civilă numărul 2009/09.07.2008 pronunțată de Tribunalului Galați în dosarul -.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reprezentanții recurentelor CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, intimații, precum și reprezentantul intimatei MINISTERUL FINANȚELOR ȘI ECONOMIEI.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care s-a precizat că s-a solicitat judecarea conform art. 242.proc.civ.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 2009/09.07.2008, pronunțată la Tribunalul Galați în dosar nr-, s-a respins excepția inadmisibilității și necompetentei materiale Tribunalului Galați, ca nefondate,s-a admis acțiunea formulata de reclamanții, și cu domiciliul ales la Direcția Naționala ie G cu sediul în G- în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție cu sediul în B-, sector 5, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Naționala ie cu sediul în B--81 sector 1, CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII cu sediul în B--3.2, sector 1 și chematul în garanție MINISTERUL FINANTELOR și ECONOMIEI cu sediul în B-, sector 5, cu obligarea pârâtelor la plata către reclamanți a sporului de confidențialitate de 15% din salariu de baza începând cu luna noiembrie 2004 și până în prezent actualizata cu indicele de inflație la data plații efective și s-a respins cererea de chemare în garanție a MINISTERUL FINANTELOR și ECONOMIEI, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- al Tribunalului Galați din 26.11.2007 reclamanții, si au solicitat in contradictoriu cu parații MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ B, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ - DNA B, Ministerul Economiei si Finanțelor obligarea acestora sa calculeze si sa plătească reclamanților sporul de confidențialitate in cuantum de 15% din salariul de încadrare, actualizat cu rata inflației la data plații efective.
In ceea ce privește cererea de chemare in garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor instanța retine pe de o parte ca aceasta are calitate de parat, aceasta calitate fiind incompatibila cu cea de chemat in garanție, iar pe de alta parte nu exista raporturi directe de munca intre reclamanți si aceasta, motiv pentru care instanța urmează sa o respingă ca nefondata.
In ceea ce privește excepțiile necompetentei materiale si a inadmisibilității invocate de către parate, instanța urmează sa le respingă ca nefondate dat fiind obiectul cauzei litigiu privind drepturi salariale solicitate de către funcționari publici, instanța competenta a le judeca fiind Tribunalul Galați - Secția Comerciala si de Contencios Administrativ si Fiscal.
In dreptul comunitar s-a reținut ca principiul egalității exclude ca situațiile comparabile sa fie tratate diferit si situațiile diferite sa fie tratate similar cu excepția cazului in care tratamentul este justificat obiectiv. Astfel in ceea ce privește acordarea unor drepturi salariale in mod diferit fata de alte categorii profesionale trebuie sa fie analizata prin prisma incidentei art. 2 al.1 din OG nr. 137/2000. Astfel pentru a fi întrunite cumulativ prevederile legale in ceea ce privește discriminarea trebuie constatate a fi întrunite o deosebire, O excludere,o restricție si o preferința.
Instanța urmează sa retina ca sporul de confidențialitate este acordat prin acte normative speciale prin prisma atribuțiilor specifice pe care categorii de persoane le exercita, respectiv protecția documentelor clasificate, astfel cum sunt definite prin legea nr. 182/2002. Astfel doar persoanele care operează cu informații clasificate, in funcție de certificatul avizul de securitate deținut sunt cadrele militare in activitate, funcționari publici cu statut special, militari angajați pe baza de contract si personal civil din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publica si siguranța naționala, precum si funcționari din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Consiliul Legislativ.
În ceea ce-i privește pe reclamanți, aceștia conform adresei nr. 1196/C/369/2008 a Serviciului de Informații si de centralizare a datelor privind corupția, aceștia dețin autorizații de acces la informații clasificate secrete de stat nivelul "strict secret de importanta deosebita" emise in baza avizului ORNISS ( 126). Deși aceștia beneficiază de autorizație din care reiese ca operează cu informații clasificate in conformitate cu OG nr. 38/2003 anexa 4 si art. 11 al.4 din OUG nr. 27/2006 aprobata prin Legea nr. 47/2007 aceștia nu beneficiază de sporul de confidențialitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu următoarea motivare:
În conf.cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000, posibila victimă a unei fapte de discriminare poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare, fiind obligat să probeze în egală măsură cu cel acuzat, existența sau nu a discriminării.
În această situație, judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei.
CNCD trebuie introdus în astfel de cauze, în calitate de expert în domeniul nediscriminarii, de monitor al acestor cazuri și de organ care aplică legislația antidiscriminare în Romania, scopul introducerii fiind în sensul voinței reale a legiuitorului de a-și prezenta poziția cu privire la existența sau nu a caracterului discriminatoriu al unei spețe prezentate direct instanței de judecată.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a lezat, în nici un fel, drepturile și interesele intimaților, nici înainte și nici după introducerea acțiunii acestuia, cu atât mai puțin cu cât drepturile încălcate erau, legate de drepturi salariale, iar răspunzător pentru astfel de fapte poate fi numai angajatorul sau forul superior. Dar CNCD nu purta și nu poartă nici un fel de raporturi cu angajatul de unde să poată naște vreo obligație de natura salarială și de unde să curgă și o oarecare obligație de,a face ceva, în acest sens.
Direcția Națională ie B, a declarat recurs împotriva hotărârii instanței de fond, cu următoarea motivare:
Principiul egalității de tratament impune tratarea în mod similar a situațiilor identice, în celelalte cazuri nefiind vorba de condiții egale, în mod obiectiv, regimul este diferențiat pe baza criteriilor de dreptul muncii, respective dreptului administrativ.
Discriminarea presupune un tratament diferențiat în condiții de egalitate a drepturilor recunoscute ca atare de lege. Or, extinderea unor drepturi acordate exclusiv unor anumite domenii politice, economice, sociale sau culturale nu poate fi făcută decat tot la nivel de lege. În cazul salarizării sistemului judiciar, extinderea ar fi peste lege, invocând chiar interpretarea unitară a principiilor generale de egalitate și nediscriminare.
Existența autorizațiilor de acces la informații clasificate secret de stat nu atrage per se acordarea vreunui drept salarial, fără ca un asemena privilegiu să recurgă expres dintr-un act normativ cu valoare de lege.
Conform disp. art. 90/2 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, introdus prin Legea nr.97/2008 privind aprobarea OG nr.100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial nr.294 din 15 aprilie 2008, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiției, Institutului Național de Expertize Criminalistice, Institutul Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sunt salariați potrivit dispozițiilor legale aplicabile acelorași categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.
Ofițerii și agenții de poliție judiciară sunt funcționari publici cu statut special, deci pot beneficia de sporul de confidențialitate de la data legii. In situația acestora, sunt avute în vedere procentul și modalitatea de calcul stabilite de legile speciale și ordinele ministrului internelor și reformei administrative. Astfel, potrivit anexei nr.4 pct.1 lit.a din OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor cu modificările și completările ulterioare, ofițerii de poliție judiciară detașați în afara Ministrului Internelor și Reformei Administrative, beneficiază de drepturile salariale care se acordă personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea.
Ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale ie fiind detașați pe funcția de ofițeri de poliție judiciară, au fost asimilați funcționarilor publici din cadrul DNA și beneficiază de toate drepturile salariale acordate acestora, deci inclusiv sporurile specifice mai puțin salariul de bază al funcției îndeplinite, care este identic cu al unui procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie.
Rezultă că ofițerii și agenții de poliție judiciară pot beneficia de sporul de confidențialitate, la fel ca și funcționarii publici din DNA, începând cu 18 aprilie 2008, și nu retroactiv.
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURT Ea de Casație și Justiție Bad eclarat de asemenea recurs cu următoarea motivare:
Reclamanții fac parte din categoria ofițerilor de poliție judiciară, categorie de personal înființată în temeiul art.10 din OG nr.43/2002, în scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție, în cadrul Parchetului Național ie funcționează ofițeri de poliție constituind poliția judiciară a Parchetului Național ie,
n prezent, salarizarea ofițerilor de poliție judiciară se efectuează potrivit prevederilor art.11 al.3 din OG nr.27/2006, potrivit cărora, salariul de bază de care beneficiază ofițerii de poliție judiciară, dar în funcție de coeficientul de multiplicare 13,500 prevazut la pct.28 din anexa 1 cap.a din Ordonanță, pentru judecătorii și procurorii cu peste 3 ani vechime în funcția de magistrat.
În acest sens invederam instanței de control judiciar că în data de 20.06.2008 a intrat în vigoare OUG nr.75/11.06.2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.
Astfel, prin acordarea sporului de confidențialitate reclamanților, în considerarea faptului ca au fost discriminate de prevederile Legii nr.446/2006 și ale Legii nr.230/2005, s-a procedat la adăugarea la textul OG nr.27/2006, schimbându-se în acest fel sistemul de salarizare prevăzut de legiuitor.
Discriminarea invocată de reclamanți și reținută de instanța de fond în raport de alte categorii de personal este utilizată printr-un raționament juridic speculativ, neputând exista nici un fel de discriminare decat în condițiile în care, în sfera acelorași dispoziții imperative ale unui act normativ, două persoane aflate în aceeași situație și în aceleași circumstanțe primesc un tratament juridic diferit, iar diferența nu poate fi susținută de argumente obiective.
Or, în cazul de față lipsește orice dispoziție imperativă cuprinsă într-o normă privind acordarea sporului de confidențialitate de 15% magistraților și ofițerilor de poliție judiciară, în schimb există o diferențiere radicală între veniturile nete lunare ale reclamanților și veniturile nete lunare ale altor funcționari care beneficiază de acest spor.
Prin întâmpinare, reclamanții-intimați au solicitat respingerea recursului declarat de MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție
Curtea, analizând actele dosarului constată următoarele:
În ceea ce privește recursul B, Curtea constată că este fondat urmând să-l admită ca atare.
Într-adevăr textul de lege prevede citarea acestuia în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei și nu poate fi subiect de obligații.
În ceea ce privește recursurile promovate de cele două pârâte, Curtea reține că problema esențială este aceea dacă există sau nu discriminare, în cazul reclamanților - intimați, referitoare la acordarea sporului de confidențialitate.
Instanța de fond a plecat de la premisa corectă, a acordării sporului de confidențialitate prin acte normative speciale unor categorii de funcționari publici, exclusiv pentru faptul că în cadrul atribuțiilor de serviciu asigură protecția actelor clasificate, așa cum sunt definite prin Legea nr.182/2002.A doua premisă corectă de la care pleacă instanța de fond este aceea că reclamanții conform adresei nr- a Serviciului de Informații, dețin autorizații de acces la informații clasificate, secrete de stat nivelul, strict secret de importanță deosebită".
Aplicând regula silogismului, instanța de fond plecând de la două premise corecte a ajuns la concluzia logică că reclamanții sunt discriminați, în ceea ce privește acordarea sporului de confidențialitate față de funcționarii publici, care primesc acest spor, prin B; E; și Consiliul Legislativ fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 2 al.1 din OG nr. 137/2000.
Așadar, pe baza celor mai sus expuse și pe temeiul disp.art.312 pr. civ. cele două recursuri: B și Parchetul de pe lângă ÎCCJ B vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, - -, nr. 1 - 3;
Modifică sentința civilă numărul 2009/09.07.2008 a Tribunalului Galați, în sensul că respinge acțiunea reclamanților față de pârâta CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, ca nefondată și menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
RESPINGE ca nefondate recursurile promovate de pârâtele DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE B, sect. 1,- - 81, și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B,-, sect. 5, împotriva sentinței civile nr. 2009/09.07.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 02 octombrie 2008.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | JUDECĂTOR 2: Angelica Ciobotaru - - | JUDECĂTOR 3: Vasile Susanu - - |
Grefier, - - |
Red./05.12.2008
Tehnored./2ex./08.12.2008
Fond /
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Angelica Ciobotaru, Vasile Susanu
