Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 549/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 549/
Ședința publică din 21 Mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul G, domiciliat în comuna,-, jud.M, împotriva Sentinței civile nr.28 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal răspunde reclamantul recurent G prin avocat, cu delegație la dosar (14), lipsă fiind pârâții intimați Primarul Comunei și Consiliul Local al Comunei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat, fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 2,00 lei prin chitanța aflată la fila 13 din dosar și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Cauza fiind în stare de judecată, instanța, față de actele existente la dosar acordă cuvântul în fond părții prezente.
Reprezentantul reclamantului recurent G solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul acordării drepturilor bănești potrivit Contractului colectiv de muncă, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse în cuprinsul cererii aflată la dosar. și în instanță motivele de recurs.
CURTEA,
Prin sentința nr. 28 din 16 ianuarie 2009, Tribunalul Mureș - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul G împotriva pârâților Primarul comunei și Consiliul Local al comunei, cererea având ca obiect obligarea Primarului la emiterea dispoziției și a Consiliului Local la rectificarea bugetului local în vederea acordării drepturilor de natură salarială începând cu luna octombrie 2005 până la data introducerii acțiunii, cât și pe viitor, constând în spor de confidențialitate în cuantum de 25%, spor de mobilitate în cuantum de 15%, ambele calculate lunar la salariul de încadrare și actualizate în raport cu indicele de inflație.
Instanța de fond a reținut că reclamantul are funcția de secretar la primăria comunei, prin urmare, are calitatea de funcționar public, context în care drepturile îi sunt reglementate de o lege specială și anume Legea nr. 188/1999. Prin urmare, instanța a stabilit că reclamantul nu poate negocia alte sporuri sau drepturi față de cele acordate de legiuitor funcționarului public, cu atât mai mult cu cât din cuprinsul contractului colectiv de muncă nu reiese că s-a convenit asupra acordării sporurilor solicitate, ci doar care sunt drepturile și obligațiile părților.
Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat recurs reclamantul G, care a solicitat modificarea în sensul acordării drepturilor bănești, potrivit contractului colectiv de muncă, motivând că, există posibilitatea de a acorda sporul de confidențialitate conform art. 31 din contract, cu atât mai mult cu cât el este reglementat atât în Codul Muncii cât și în textul art. 15 din OG nr. 6/2007.
Recurentul a precizat că din interpretarea art. 31 și 34 alin. 1 lit. "c" din Contractul colectiv de muncă rezultă că obligația nu a fost respectată de angajator și că, anterior formulării acțiunii s-a adresat Primarului, îndeplinind astfel procedura prealabilă prevăzut ă de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
S-a mai învederat în motivarea recursului că în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/2003 secretarul poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate iar clauza de confidențialitate este definită de art. 26 din Codul Muncii, precizându-se că secretarul Primăriei are obligația de a reprezenta instituția conform împuternicirilor primite, atribuții care implică atât păstrarea confidențialității cât și mobilitatea, considerând că drepturile corelative obligațiilor de serviciu arătate sunt tocmai cele prevăzute de art. 117 din Legea nr. 215/2001 republicată și art. 25 și 26 din Legea nr. 53/2003. S-a concluzionat că drepturile cerute de recurent sunt în conformitate cu cele cuprinse în Legea nr. 188/1999, întrucât și în această lege se prevede la art. 29 alin. 1 și 2 că funcționarii publici au dreptul la sporuri, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii, coroborat și cu prevederile OG nr. 6/2007.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța constată că recursul reclamantului este nefondat.
Nu se contestă faptul că reclamantul este funcționar public, prin urmare nu se poate nici omite faptul că se supune condițiilor de salarizare prevăzute de Legea nr. 188/1999 republicată.
Faptul că în fișa postului pe care îl ocupă, acela de secretar al Comunei se regăsesc atribuții care implică respectarea confidențialității precum și deplasări la instanțe și în teritoriu, nu înseamnă că reclamantului i se cuvin automat și sporul de confidențialitate, respectiv de mobilitate în condițiile în care acordarea acestor sporuri nu este prevăzută în mod expres de legea care îi reglementează statutul său de funcționar public. Nici măcar contractul colectiv de muncă, așa după cum corect a reținut instanța de fond, nu include clauze care să-i confere reclamantului dreptul expres la sporurile solicitate. Articolele la care face el referire și anume art. 31 și 34 din Contractul colectiv de muncă, sunt incluse la Cap.VI - "obligațiile generale ale salariaților", respectiv Cap.VII - "obligații generale ale angajatorului", obligații care trebuie raportate sub aspectul acordării drepturilor salariale corespunzătoare, la dispozițiile Legii nr.188/1999 republicată. În calitatea sa de funcționar public reclamantul recurent nu este în măsură să negocieze alte sporuri sau drepturi decât cele acordate în mod expres de legiuitor și nici nu se poate prevala de texte prevăzute în alte acte normative care să suplinească, așa cum dorește recurentul, lipsa unor dispoziții exprese în Legea nr. 188/1999 republicată.
Instanța, potrivit și unor decizii ale Curții Constituționale, printre care și Decizia nr. 820/2008, nu are competența să se substituie legiuitorului sau executivului în privința acordării unor drepturi salariale, neputând nici să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, pe considerentul că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme cuprinse în alte acte normative.
Pentru considerentele arătate, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în comuna,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.28 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
red.
tehnored. BI/2ex
jud.fond:
-7.07.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
