Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 558/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția comercială si de contencios administrativ si fiscal

DOSAR Nr-

DECIZIA NR. 558

Ședința publică din 17 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Maria Pohoață

JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu

- -

Grefier: - -

__________

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtulMINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței 2727 din 19 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, toți cu domiciliul în B,-, județul B, pârâțiiTRIBUNALUL BUZĂU,cu sediul în B, -, nr. 8, Județul, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5, nr. 17,CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1,nr.1-3, șiCURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, Județul

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 10 aprilie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 17 aprilie 2008, când pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Prin sentința nr. 2727 din 19 decembrie 2007 Tribunalul Buzăua admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor, a respins excepția invocată de Consiliul Națtional pentru Combaterea Discriminării și admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, ,obligând pârâții Tribunalul Buzău, Curtea de Apel Ploiești si Ministerul Justiției la plata drepturilor salariale pe perioada 1.11.2004-1.11.2007 în raport cu rata inflației. Prin aceeași sentință a fost respins capătul II de cerere.

Pentru a pronunțat aceastp soluție instanța de fond a reținut u privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finantelor, instanța de fond a reținut că,în baza disp.art. 19 din legea nr. 500/2002 această instituție coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, el răspunde de elaborarea proiectului de stat numai pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite,precum si de proiectele de rectificare a acestora.iar in lipsa proiectului de buget nu poate să procedeze la plata drepturilor bănești.

Cu privire la excepția invocată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării,instanța de fond retinut că acesta a fost introdus în cauză potrivit disp.art. 21 alin. 3 din OG nr. 137/2000 doar pentru opozabilitate.

Pe fondul cauzei se reține că salarizarea reclamanților s-a efectuat în conformitate cu OUG nr. 6/2007.

Legea nr. 304/2004 este uniformă pentru organizarea și functionarea departamentelor economico-financiare și administrative, dar salarizarea este diferită, situație ce s-a continuat prin OUG nr. 92/2004 pentru anul 2004 si OG nr. 2/2006, respectiv nr. 6/2007.

Această diferentiere este discriminatorie, încălcându-se astfel disp. art. 6 alin. 2 din Codul Muncii, art. 20 din Constituția României, art. 14 din Conventia Europeană a drepturilor Omului privitor la principiul egalității de tratament față de toți salariații, ce presupune si acordarea unui salariu egal pentru muncă egală.

Cu privire la obligarea pe viitor a pârâților la acordarea acelorași drepturi salariale instanța constată că este neîntemeiat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând disp.art. 304 pct. 4 și 9 proc. civ.

Astfel, se susține că în mod greșit instanța fondului aad ispus obligarea ordonatorilor de credite la plata în favoarea reclamantilor a unor drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit de actul normativ incident în materia salarizării functionarilor publici, respectiv OG6/2007. în acest fel instanța de fond a depășit limitele puterii judecătorești si și-a arogat atribuții de legiferare, imixtiune de nepermis în sfera de atribuții a autorității leiuitoare, ceea ce atrage incidenta motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 4 proc. civ.

de a analiza un tratament discriminatoriu instituit prin dispoziții legale apartine altor organe, iar cei interesati pot invoca excepția de neconstituționalitate a acelor prevederi legale pe care le consideră în contradictie cu disp.art. 16 din Constituție.

Se mai susține că dispozitiile OG nr. 137/2000 nu sunt aplicabile, intrucât despăgubirile și actiunea în despăgubiri avut in vedere in OG nr. 137/2000 sunt in legătură cu fapte sau acte de discriminare drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau drepturilor recunoscute de lege.

Or, nu se poate pune în discutie incidenta disp.art. OG nr. 137/2000 în lipsa unui text de lege care să recunoască reclamantilor dreptul pretins prin cererea de chemare in judecată.

Situațiile deosebite in care se găsesc diferitele categorii de salariati determină solutii diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității, ce nu semnifică uniformitate.

Verificând actele și lucrările dosarului, văzând motivele de recurs, precum și dispozițiile art. 304 proc. civ. Curtea constată următoarele:

Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, pentru anii 2004 - 1.11.2007, salarizarea reclamanților s- făcut conform disp.OUG nr. 82/2004 și, deși potrivit art. 125-128 din Legea nr. 304/2004, organizarea și functionarea departamentelor economico-financiare si administrative, este uniformă pentru parchetele de pe lângă tribunale, curti de apel și pentru, salarizarea funcționarilor din respectivele departamente a fost diferită, pemițându-se astfel diferențieri salariale nejustificate între aceste categorii profesionale care își desfășoară activitatea în sistemul judiciar, încălcându-se în acest fel dispozițiile art. 5 și art. 6 alin. 2 din Codul Muncii, art. 31 alin.3 din legea nr. 188/1999, art. 5 din Legea nr. 53/2003 privitor la principiul egalității de tratament față de toți salariații, ce presupune și acordarea unui salariu egal pentru muncă egală.

Ca atare, în raport cu art. 312 alin 1 Proc.Civ, va respinge recursul declarat de pârât ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursului formulat de pârâtulMINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței 2727 din 19 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, toți cu domiciliul în B,-, județul B, pârâțiiTRIBUNALUL BUZĂU,cu sediul în B, -, nr. 8, Județul, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5, nr. 17,CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1,nr.1-3, șiCURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, Județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu

- - - - - -

Grefier,

- -

Red VN

Dact. MC

2 ex/17.06.2008

f- Trib.

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120/2006

Președinte:Maria Pohoață
Judecători:Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 558/2008. Curtea de Apel Ploiesti