Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 575/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 575
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Apostu Dr. - - - președinte secție
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Angelica Ciobotaru
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta MINISTERUL INTERNELOR SI RFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în, nr.1A, sector 1, B, împotriva sentinței nr.380/03.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit recurenta Ministerul Internelor și Reformei Administrative, și intimații Inspectoratul de Poliție a Județului V, Ministerul Economiei și Finanțelor B și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este la primul termen de judecată, motivat, timbrat la valoare, intimatul a depus întâmpinare și s-a solicitat de către părți și judecarea cauzei în lipsă, după care;
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată;
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Vrancea, secția comercială, maritimă, fluvială și de contencios administrativ, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu și V prima de vacanță aferentă concediului de odihnă efectuat în perioada 2001-2003, actualizată cu rata inflației din momentul plății efective.
În motivare a arătat că a fost angajat al în perioada 1981-2005, iar începând cu 24.08.2002 și până în prezent are statut de funcționar public (civil) cu statut special, fiindu-i aplicabile dispozițiile Legii nr. 360/2002, iar în prezent este pensionar.
Potrivit art. 33 al. 2 din Legea nr. 188/1999 are dreptul la plecarea în concediu la o primă egală cu salariul din luna anterioară plecării în concediu.
Cum acordarea acestei prime a fost suspendată succesiv prin legile anuale de buget pentru anii 2004-2006, respectiv Legea nr. 507/2003 și Legea nr. 511/2004, consideră că i-au fost încălcate acest drept consfințit de lege și de Constituție.
A mai arătat că suspendările succesive nu pot echivala cu înlăturarea drepturilor acestora atât timp cât nici o dispoziție legală nu a înlăturat existența sa.
A solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în dovedirea temeiniciei și legalității primei de concediu invocând dispozițiile Deciziei nr. XII/2007 și nr. XXIII/2005 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și dispozițiile art. 41 al. 2, art. 53 din Constituție.
V, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată motivat de faptul că prevederile legale ce acordau drepturile de natură salarială solicitate au fost suspendate temporar prin acte normative succesive și pe care acesta l-a respectat.
Pe cale de excepție a invocat prescripția dreptului la acțiune în temeiul art. 1 din Decretul nr. 167/1958, care prevede că dreptul la acțiunile având un obiect patrimonial se sting prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de 3 ani.
Prin cerere separată, pârâtul Vaf ormulat în temeiul art. 60-63 Cod procedură civilă, cerere de chemare în garanție a și Ministerul Economiei și Finanțelor, apreciind că în cazul în care vor fi recunoscute pretențiile reclamantului V nu deține fondurile bănești necesare acordării acestor drepturi de natură salarială.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la 06.05.2008, Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității pasive a acestei instituții, având în vedere că între acesta și reclamant nu a existat un raport juridic de muncă.
Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii întrucât prin nr.OUG 146/19.12.2007 a fost stabilit cadrul legal pentru plata primelor de concediu restante.
Prin sentința nr. 38/3 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția comercială, maritimă, fluvială și de contencios administrativ s-a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtul
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și s-a constatat că aceasta nu are calitate pasivă în cauză.
S-a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulată de pârâtul
S-a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, formulată de pârâtul
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în orașul,-, județul V, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, nr.1A, sector 1 și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V, cu sediul în F,-, județul V pentru drepturi bănești reprezentând prime de vacanță pentru anii 2001-2003, potrivit Legii nr. 188/1999.
Au fost obligați pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului V să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pentru anii 2001, 2002 și 2003, sume ce se vor actualiza în raport de rata inflației la data plății efective.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință s-a avut în vedere următoarele;
Excepția prescripției dreptului la acțiune nu poate fi invocată a reținut prima instanță motivat actele normative succesive care au suspendat dreptul, acesta nefiind abrogat.
Consideră prima instanță că aplicabile speței sunt prevederile art. 37 alin. 2 din nr.OG 38/2003.
Suspendarea acordării unui drept stabilit nu se încadrează nici în prevederile art. 53 din Constituție, reține prima instanță.
Împotriva sentinței nr. 380/3 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea secția comercială, maritimă, fluvială și de contencios administrativ, în termen legal a declarat recurs pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Direcția Juridică B, criticând sentința instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței criticate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți.
Prin motivele de recurs recurentul pârât a învederat instanței că în perioada 1 ianuarie 2001- 23 august 2002 în structura Ministerului d e Interne sau a Poliției Române nu existau funcționari publici, polițiștii aveau calitate de cadre militare, iar drepturile și obligațiile lor erau stabilite de Legea nr. 80/1995 și nu de Legea nr. 188/1999.
Legea nr. 360/2002 a consacrat calitatea polițiștilor de funcționari publici cu un statut special și a intrat în vigoare la data de 24 iulie 2002.
În perioada 24 august 2002 și 1 ianuarie 2004, modul de salarizare al polițiștilor nu a constituit un domeniu neregulat, exista dispoziție expresă în Legea nr. 360/2002 care stabilea un mod de salarizare a polițiștilor pentru acest interval de timp.
Pentru perioada menționată prevederile legale care stabileau modul de salarizare a polițiștilor era Legea nr. 138/1999, nu Legea nr. 188/1999.
Recursul este fondat.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu, se constată următoarele;
În perioada 1 ianuarie 2001 - 23 august 2002 polițiștii aveau calitate de cadre militare, aveau grade militare de ofițeri și subofițeri, iar drepturile și obligațiile lor erau stabilite de Legea nr. 80/1995 act normativ care nu prevede dreptul la primă de concediu.
Legea nr. 360/2002 a consacrat polițiștilor calitatea de funcționari publici cu statut special și care a intrat în vigoare la 24 iulie 2002, dată până la care reclamantul a avut calitate de militar.
Polițiștilor în principal le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 360/2002 care are caracter de normă specială, iar în domeniile neacoperite de acest act normativ le sunt aplicabile prevederile normei generale reprezentate de Legea nr. 188/1999.
OG nr. 38/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor la art. 37 instituit dreptul polițiștilor la prima de concediu, act normativ care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004.
Potrivit art. 28 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 până la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea polițiștilor, acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizare și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională de ordine publică, siguranță națională.
Acest act normativ se referă la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională și ordine publică - lege ce nu prevede acordarea de prime anuale de concediu.
Deci acțiunea promovată de reclamanții recurenți - perioada la care se referă aceștia - este generată de prevederile Legii nr. 138/1999 nu de Legea nr. 188/1999 așa cum greșit motivat instanța de fond.
Față de cele mai sus, în cauză sunt întrunite art. 304 Cod procedură civilă și urmează a se admite recursul pârâtului
Se va modifica în tot sentința civilă nr. 380 din 3 iunie 2008 Tribunalului Vrancea în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE, ca fondat recursul declarat de pârâta MINISTERUL INTERNELOR SI RFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în, nr.1 A, sector 1, B, împotriva sentinței nr. 380/03.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și în consecință:
Modifică sentința civilă nr. 380/3.06.2008 a Tribunalului Vrancea, în sensul că respinge acțiunea ca nefondată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2008.
Președinte Judecător Judecător
dr.
Grefier
-
Red. Ap./27.11.2008
Tehnored. /2 Ex./28.11.2008
Fond:
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Mariana Trofimescu, Angelica Ciobotaru
