Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 597/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.597/2008
Sedința publică din data de 06 martie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTORI: Lucia Brehar, Delia Marusciac Liviu Ungur
- -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDETULUI C și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr.2269 din data de 23.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimații, A, A, OR, U, -, R, G, A, G, G, A, -, MATERI, BE. A, G, G, -, G, G, A, -, B, G, -, A, AȘ, G, - A, G, MINSITERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, având ca obiect obligarea la plata drepturilor bănești în temeiul Legii nr.188/1999.
La apelul nominal, la a doua strigare, se prezintă avocat din cadrul Baroului C cu delegația la dosar, în reprezentarea intereselor reclamanților și intervenienților intimați, lipsă fiind recurenții.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul formulat de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDETULUI este legal timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru ( fila393 ) și 0,15 lei timbru judiciar.
Recursul formulat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR este scutit de plata taxelor de timbru.
Reprezentanta reclamanților - intimați depune la acest termen taxele de timbru datorate pentru instanța de fond în sumă de 4 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Curtea, pune în discuția părții prezente primele două motive de recurs formulate de pârât.
La întrebarea instanței, reprezentanta intimaților declară că într-adevăr nu are calitatea de funcționar public cu statut special ci este angajat civil, care prestează activitate în folosul IPJ în baza unui contract individual de muncă.
Cu privire la al doilea motiv, susține că este vorba de o eroare de redactare, în sensul că numele real al intimatului este și nu, solicitând a se avea în vedere că la instanța de fond, în data de 19.12.2007 a formulat în scris o cerere de îndreptare a erorilor materiale.
Partea prezentă arată că nu solicită administrarea de noi probe.
Curtea, apreciază ca fiind suficiente probele administrate pentru justa soluționare a cauzei și nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul părții prezente pentru susținerea recursului.
Reprezentanta reclamanților-intimați solicită respingerea ambelor recursuri cu consecința menținerii hotărârii pronunțată de Tribunalul Cluj ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Cu privire la intimata, solicită disjungerea acțiunii acestei reclamante și trimiterea spre competentă soluționare Tribunalului Cluj - în compunerea specială de litigii și conflicte de muncă.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 2.269 din 23 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluja fost admisă în parte acțiunea reclamanților, A, și intervenienților în nume propriu, A, OR, U, -, R, G, A, G, G, A, -, MATERI, BE. A, G, G, -, G, G, A, -, B, G, -, A, AȘ, G, - A, G, împotriva pârâților MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIE ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C și pârâtul - chemat în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, pârâtul C fiind obligat să plătească reclamanților și intervenienților drepturile salariale reprezentând sporul de fidelitate prev. de art. 6 din nr.OG 38/2003 pentru anul 2005, actualizat cu dobânda legală la data efectuării plății.
Prin aceeași hotărâre au fost obligați pârâții C și Inspectoratul General al Poliției Române, în calitate de ordonatori principali și secundari de credite să cuprindă în bugetul propriu aceste sume, iar pârâtul și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice au fost obligați să includă în rectificarea bugetului și să le vireze către A aceste sume.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt angajați ai Inspectoratului Județean de Poliție
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 360/2002 și art. 5 alin. 1 lit. f din Legea nr. 188/1999 reclamanții și intervenienții au calitate de funcționari publici cu statut special, iar potrivit art. 6 din nr.OG 38/2003 modificată și completată sunt îndreptățiți la acordarea unui spor de fidelitate de până la 20 % din salariul de bază, iar potrivit art. 38 din Constituție salariații au dreptul la protecția socială a muncii.
Instanța de fond a apreciat că textele de lege prin care a fost suspendat dreptul la sporul de fidelitate în favoarea funcționarilor publici au fost date cu încălcarea normelor constituționale, asemenea drepturi neputând fi suspendate pe o perioadă nedeterminată de timp.
Ca urmare, fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, sporul de fidelitate nu putea fi anulat.
Având în vedere aceste aspecte conform art. 1.165 Cod civil, art. 139 Codul muncii, art. 34, alin. 2 din Legea nr. 188/1999, art. 6 din nr.OG 38/200 și art. 78 din Legea nr. 350/2002, prima instanța a admis în parte acțiunea reclamanților și cererile de intervenție în interes propriu, dispunând acordarea sporului de fidelitate pentru anul 2005 actualizate cu rata inflației.
Totodată, prima instanță a obligat pe pârâtul C, în calitate de angajator al reclamanților și intervenienților să plătească sumelor arătate, iar pârâtul, în calitate de ordonator secundar de credite, cât și pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, în calitate de ordonator principal de credite să cuprindă în bugetul propriu sumele necesare plății sporului de fidelitate, respingându-se astfel, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora, iar pârâtul Ministerul Finanțelor și Internelor a fost obligat să includă în rectificarea de bugetului și să vireze fondurile necesare acestor drepturi, fiind respinsă excepția lipsei calității procesuale a pârâtului și chematului în garanție, admițându-se cererile de chemare în garanție formulate de pârâții C și
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs, în termenul legal, Inspectoratul de Poliție al Județului C și Ministerul Economiei și Finanțelor prin
În recursul declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului C, se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca neîntemeiată, apreciind hotărârea Tribunalului Cluj ca netemeinică și nelegală, fiind rezultatul interpretării și aplicării greșite a legii.
Astfel, pârâtul susține că în bugetul C aprobat pe anul 2005 nu au fost prevăzute fonduri pentru plata sporului de fidelitate, iar în baza art. 57 din nr.OG 38/2003, acordarea drepturilor bănești nu se poate realiza decât în limita fondurilor bugetare, a creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate, determină atragerea răspunderii celor vinovați. Mai mult, exercițiul dreptului prev. de art. 6 din nr.OG 38/2003 cu modificările și completările ulterioare a fost suspendat în anul 2005, astfel că pârâtul nu poate fi obligat la plata sumelor solicitate de reclamanți.
Totodată, au mai fost invocate și disp. art. 56 alin. 1, art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborare actelor normative, aceste dispoziții neputând fi nesocotite, deoarece, atâta timp cât o dispoziție legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, întrucât pe perioada suspendării respectiva reglementare nu există.
În privința reclamantei -, pârâtul solicită disjungerea acțiunii sale și trimiterea spre competentă soluționare unui complet Tribunalului Cluj specializat în judecarea litigiilor de muncă, iar în ceea ce îl privește pe reclamantul, pârâtul solicită admiterea lipsei calității procesuale active a acestuia, arătând că acesta nu este și nu a fost salariat al C nici în calitate de funcționar public cu stat special și nici în calitate de angajat civil.
În recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor se critică hotărârea recurată în temeiul disp. art. 304 pct. 9.pr.civ. instanța de fond în mod greșit respingând excepția lipsei calității procesuale a acestui minister deoarece această autoritate nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu intimații-reclamanți.
Totodată, se critică hotărârea și în ceea ce privește obligarea ministerului la rectificarea bugetului pe anul 2007, sau 2008 invocându-se disp. Legii nr. 500/2002, rolul în procesul bugetar revenind Guvernului, respectiv Parlamentului.
Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
În privința recursului declarat de către Inspectoratul de Poliție al jud. C, Curtea constată următoarele:
Au rezultat din probele administrate în fața instanței de fond, că intervenienta nu a are calitatea de funcționar public în cadrul reclamantei, fiind, conform mențiunulor din tabelul depus la fila 66 dos. fond, personal contractual, astfel încât, în privința acesteia nu sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 ce atrag competența specială a instanțelor de contencios administrativ pentru soluționarea litigiilor având ca obiect drepturile salariale pretinse de către funcționarii public."art. 109- Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competenta instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenta altor instanțe".
Cu privire la această intervenientă, încadrată cu contract de muncă pe durată nedeterminată, devin incidente dispozițiile art. 281 și urm. din Legea nr. 53/2003, ce atrag competența instanțelor specializate în materia dreptului muncii.
Cu privire la acest aspect, în temeiul art. 304 pct. 3.pr.civ. raportat la art. la art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, constatând necompetența primei instanțe de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta, se va admite în parte recursul declarat de către pârâtul Inspectoratul de Poliție al jud. C și se va casa în parte hotărârea atacată, urmând a se disjunge cererea de chemare în judecată formulată de către această reclamantă și a se trimite spre competentă soluționare Tribunalului Cluj, în compunerea specială de litigii și conflicte de muncă.
Cu privire la lipsa calității procesuale active a intervenientului ca motiv de recurs formulat de către pârâtul Inspectoratul de Poliție al jud. C, Curtea constată că s-au prezentat lămuriri ulterioare și s-a constatat identitatea dintre intervenientul și, cu privire la care instanța de fond a emis o încheiere de îndreptare a erorii materiale în privința numelui reclamantului. ( 99, dos. fond).
Referitoe la fondul cauzei, Curtea constată următoarele:
în garanție reprezintă mijlocul procesual de satisface a pretențiilor pârâtului, în ipoteza în care este obligat la plată față de reclamant.
Legislația muncii, cu referire la raportul de serviciu al funcționarului public, nu interzice utilizarea instituției chemării în garanție, dimpotrivă, atât art. 82 din Legea nr. 168/1999 cât și art. 117 din Legea nr. 188/1999 prevăd că dispozițiile acelor legi se completează cu reglementările de drept comun civile.
Evident, raportul dintre pârât și chematul în garanție nu este unul de dreptul muncii, ca cel dintre reclamant și pârât, ci unul ce decurge din disp. Legii nr. 500/2002 și ale nr.HG 386/2007.
Astfel, potrivit art. 19 lit. a) din legea nr. 500/2002, privind finanțele publice:
" În domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții:
a) coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție;"iar potrivit art. 3 alin. 1 lit. a) pct. 2 din nr.HG 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor:
"Art. 3
(1) În realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în principal, următoarele atribuții:
în domeniul finanțelor publice:
1
2. elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operand rectificările corespunzătoare;"
Având atribuții exclusive în acest domeniu, chematul în garanție este singurul în măsură să propună și apoi să dispună asupra plăților stabilite în favoarea reclamanților, dobândind astfel calitate procesuală pasivă în cauză.
Apărările întemeiate pe disp. art. 15 alin. 1 și 3 din Legea nr. 500/2002 nu prezintă relevanță.
Sumele stabilite în favoarea reclamanților, deși datorate, nu au fost prevăzute în bugetul pârâtului
Nici acțiunea introductivă și nici cererea de chemare în garanție nu pot reprezenta cadrul de analiză în vederea stabilirii răspunderilor pentru neprevederea sumelor în buget. Nu aceasta este obiectul cauzei și deci, în mod evident, analiza cerută de recurent ar excede limitelor investirii instanței.
În mod corect s-a constatat că recurentul fost introdus în cauză prin procedura cererii de chemare în garanție instituită pe prev. art. 60 și urm. pr.civ.
Este greșit raționamentul indus de recurent conform căruia cererea de chemare în garanție nu este admisibilă în litigiile de muncă.
În speță, litigiul de față este generat de nerespectarea și nerecunoașterea unui drept recunoscut de lege în beneficiul reclamantei care este funcționar public.
Pe de altă parte, realizarea dreptului solicitat de reclamant presupune plata din bugetul de stat care este conceput și gestionat de Ministerul Finanțelor Publice, așa cum rezultă din economia dispozițiilor Legii nr. 500/2002 și a nr.HG 208/2005.
Constatând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțată de către instanța de fond, Curtea urmează a respinge recursul formulat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin
De asemenea, pentru considerente ce țin de fondul drepturilor reclamate prin cererea de chemare în judecată și în cererile de intervenție, se va admite recursul IPJ C doar în privința celor menționate anterior și se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI împotriva sentinței civile nr. 2.269 din 23 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o casează în parte cu privire la soluționarea acțiunii formulate de reclamanta -, intervenientă în interes propriu și dispune trimiterea cauzei spre competentă soluționare în ceea ce privește cererea de intervenție a acesteia la Tribunalul Cluj în compunerea specială de litigii și conflicte de muncă.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul-chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI împotriva aceleiași sentinței, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 06 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - -
Red.
Dact./2 ex./16.04.2008.
Jud.fond:,
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Delia Marusciac Liviu Ungur
