Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 6/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--11.09.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.6
Ședința publică din 15.01.2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții, G, și intervenienta și de către pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă A, împotriva sentinței civile nr.471/30.07.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în substituirea av. - în reprezentarea reclamanților și intervenientei - recurenți și consilier juridic în reprezentarea pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, pârâta recurentă a depus răspuns la întâmpinarea reclamanților recurenți.
Reprezentanta pârâților și intervenientei - recurenți depune o adresă emisă de pârâta recurentă prin care aceasta arată că în principiu este de acord cu plata drepturilor solicitate de reclamanți în cuantum de 25%.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta reclamanților și intervenientei recurenți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și respingerea recursului declarat de pârâtă, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 09.07.2008 reclamanții, G, au chemat în judecată pe pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă A și a cerut să fie obligată pârâta să le plătească drepturile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare conform art. 31 alin. 1 lit. c)-d) din Legea 188/1999, republicată, de 25% din salarul de bază fiecare spor, actualizat cu rata inflației până la data plății efective începând cu data de 01.04.2004 până la zi, perioadele pentru care se solicită aceste drepturi fiind cele în care au fost salariații pârâtei.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că au avut calitatea de funcționari publici în cadrul pârâtei și în această calitate aveau dreptul conform art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 la un salariu în care să fie cuprins suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare dar prin acte normative succesive în perioada 2004-2006 aceste dispoziții (cuprinse anterior republicării Legii nr. 188/1999 în art. 29 alin. 1 lit. c și d) au fost suspendate, reintrând în vigoare potrivit art. XIII din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 la data de 01.01.2007.
Cum pârâta nici după această dată nu a intenționat să achite aceste drepturi, care reprezintă parte a salarului prevăzut de lege, reclamanții consideră că sunt îndreptățiți la plata acestor drepturi, drepturi la care nu se poate renunța și nici nu pot fi limitate raportat la prevederile art. 38 și 39 alin. 1, lit. d din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii.
Prin Întâmpinare pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Aac erut respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării pârâta arată că în perioada în care reclamanții au avut calitatea de funcționari publici în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă A au beneficiat de toate drepturile cuvenite în materia funcției publice și că dispozițiile art. 29 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 (devenit ulterior art. 31) cu aplicabilitate de la 01.01.2004, au fost suspendate în perioada 01.01.2004-30.12.2006.
Pârâta consideră că în condițiile în care nici Legea nr. 188/1999 republicată și nici actele normative în vigoare în materia salarizării funcționarilor publici nu reglementează modalitatea de acordare a suplimentului postului, respectiv a suplimentului corespunzător treptei de salarizare, iar prin Legile bugetare nu au fost prevăzute termene pentru acordarea acestor suplimente, instituțiile publice fiind obligate să efectueze cheltuieli numai cu respectarea Legii 500/2002 privind finanțele publice, drepturile salariale solicitate de reclamanți nu pot fi acordate.
Prin sentința civilă nr.471/30.07.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Aradaa dmis în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta, împotriva pârâtei Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă A și-n consecință a obligat partea vătămată să plătească reclamanților și intervenientei despăgubiri reprezentând drepturi salariale neacordate respectiv, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare după cum urmează: reclamantei pentru perioada 1 04 2004 - 15 02 2006; pentru perioada 1 04 2004 -12 06 2006; - 1 04 2004 - 1 08 2006; - 1 04 2004 - 1 11 2007; - 1 04 2004 - 2 04 2007; -1 01 2005 - 15 02 2006; - 15 09 2005 - 1 11 2007, - 1 04 2004 - 16 07 2005, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
A obligat pârâta la înscrierea în carnetul de muncă al reclamanților și intervenientei a acestor sporuri. Fără cheltuieli de judecată.
În motivarea soluției pronunțate, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții și intervenienta au fost sau sunt funcționari publici în cadrul pârâtei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă A și au formulat prezenta acțiune întrucât începând cu 01.01.2004 până la încetarea raporturilor de muncă sau după caz până în prezent nu au beneficiat de drepturile salariale la care aveau dreptul potrivit art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999.
Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 (după republicarea legii devenind art. 31 alin. 1) "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu cuprins din: a) salariu de bază; b) sporul pentru vechime în muncă; c) suplimentul postului; d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. 1 lit. c și d au fost suspendate în perioada 01.01.2004-30.12.2006 în baza art. 44 din OUG nr. 92/2004 și art.48 din OG nr. 2/2006aprobat cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Prin Legea nr. 251/2006, art. 13, pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999, prevederile art. 29 alin. 1 lit. c și d au reintrat în vigoare începând cu data de 01.01.2007.
Succesiunea în timp a actelor normative la care s-a făcut referire impune deci să se rețină că dreptul la plata sporului reprezentând, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, a fost introdus prin art. 29 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 și a produs efecte de la data de 01.01.2004 iar suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp nici o dispoziție legală nu i-a înlăturat existența pentru anii 2004-2007.
Astfel, pentru ca un drept să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada 2004-31.12.2006, pentru că exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat, întrucât s-ar ajunge la situația că un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută să devină lipsit de orice valoare.
Ca urmare instanța a apreciat că acțiunea reclamanților și a intervenientei este întemeiată, aceștia fiind îndreptățiți la plata dreptului salarial reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Având în vedere prevederile art. 93 din Legea nr. 188/1999 republicată potrivit cărora prevederile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale după caz în măsura în care nu contravin legislație specifice funcției publice și prevederile art. 161 alin. 4, art. 292 alin. 1 și art. 295 alin. 2 din Legea nr. 53/2002 Codul Muncii și art. 1082 Cod Civil, instanța va acorda reclamanților și intervenientei daune interese compensatorii pentru acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a devalorizării monedei naționale în perioada scursă de la nașterea dreptului până la predarea efectivă.
Având în vedere că nici Legea nr. 188/1999 și nici alt act normativ nu prevede procentul în care se acordă sporul cerut de reclamanți și intervenientă, instanța a respins acțiunea reclamanților și intervenientei pentru plata suplimentelor salariale cerute ca fiind în procent de 25% fiecare din salarul de bază, ca fiind lipsită de temei legal.
Pentru considerentele de fapt și de drept exprese și prevăzute de art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța a admis acțiunea reclamanților și cererea intervenientei și a obligat pârâta să plătească reclamanților și intervenientei despăgubiri reprezentând drepturile salariale neacordate, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Agenția Județeana pentru Ocuparea Forței de munca solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate de Tribunalul Arad și rejudecând cauza în fond, respingerea acțiunii formulate de reclamanți.
În motivarea recursului, se învederează că legea privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici nu a fost adoptată până în prezent astfel ca sunt inaplicabile art. 31 alin 1 lit. c si d din Legea nr. 188/1999. Se arata ca actele normative care prevedeau sporurile solicitate de reclamanți au fost suspendate în perioada 2004-2006, iar celelalte prevederi legale ulterioare nu reglementează sporurile solicitate prin acțiunea de față. Se menționează că neacordarea drepturilor salariale solicitate se justifică și prin împrejurarea că nu există fonduri cu această destinație în bugetele de venituri și cheltuieli din anii respectivi.
Se învederează ca hotărârea pronunțata este contrară dispozițiilor legale, astfel ca devin incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 si 304 ind. 1 Cod proc. civ. Legea nr. 188/1999, Legea nr. 387/2007, OUG nr. 123/2004.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Arad au formulat recurs si reclamanții, G, și intervenienta solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul de a acorda cuantumul de 25% din salariul de bază pentru fiecare dintre sporurile solicitate.
Se solicită admiterea recursului și pe cale de consecință modificarea sentinței și admiterea în totalitate a acțiunii formulate.
Se învederează în motivarea recursului că hotărârea pronunțată de prima instanță este în parte lipsită de temei legal, întrucât deși recunoaște în favoarea reclamanților dreptul acestora la sporurile solicitate, nu fixează cuantumul acestora, lipsind drepturile bănești de substanța acestora. Se menționează că sentința atacată nu poate fi pusa în executare. Se arată că sporurile solicitate în cuantum de 25% reprezintă echivalentul sporului pentru complexitatea muncii în cuantum de 25%, aplicat la salariul de bază lunar. Se menționează că instanța de fond nu a luat în considerare practica judiciară depusă la dosar, sentințe judecătorești prin care acțiunea altor persoane a fost admisă în totalitate cu stabilirea cuantumului de 25% din salariul de bază.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 si art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Reclamanții-intimați au formulat întâmpinare, conform art. 308 Cod proc. civ. solicitând respingerea recursului pârâtei. Se arată că recursul pârâtei este neîntemeiat, drepturile salariale solicitate fiind prevăzute de lege. Se învederează că sporul de 25% solicitat de reclamanți este o creație a jurisprudenței, prin raportare la alte sporuri sau suplimente de aceeași natură, creație menită să asigure echitatea de tratament. Se precizează că nestabilirea unui cuantum a sporurilor solicitate ar lipsi de substanță drepturile solicitate de reclamanți.
Prin serviciul registratură, la data de 05.12.2008, recurenta-pârâtă a formulat răspuns la întâmpinarea reclamanților-intimați, solicitând admiterea recursului pârâtei și respingerea recursului declarat de către reclamanți, reținând în esență motivele din recursul formulat.
Examinând recursurile de față, prin raportare la prevederile art. 304 și urm. Cod proc. civ. față de înscrisurile existente la dosarul cauzei Curtea va respinge recursurile declarate pentru următoarele considerente:
Pentru a analiza cererea de chemare în judecată se impune să analizam dispozițiile legale incidente în prezent în speță.
Astfel fiind, Curtea retine că prevederile Legii nr. 188/1999, în articolul 31 alin. 1, prevede că pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: a) salariul de bază; b) sporul pentru vechime în muncă; c) suplimentul postului; d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În acord cu art. 31 alin 3 din Legea nr. 188 din 1999 salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
OG nr. 6 din 2007 prevede în art. 3 că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.
Curtea reține că drepturile solicitate și prevăzute de legiuitor în articolul mai sus menționat au fost suspendate succesiv pe perioada 2004-2006, însă suspendarea exercițiului dreptului la suplimentele solicitate nu echivalează cu însăși înlăturarea lui.
Curtea constată că suplimentele nu puteau fi anulate prin actele normative de suspendare, o soluție contrară ar însemna ca un drept prevăzut de lege să devină pentru cealaltă parte doar o obligație lipsită de conținut. Curtea constată că soluția pronunțată de prima instanță în sensul respingerii cererii reclamantei de acordare a drepturilor pentru viitor este corectă, în conformitate cu dispozițiile legale întrucât creanța nu îndeplinește cumulativ cele 3 condiții de a fi certă, lichidă și exigibilă.
În acest sens, Curtea constată că în prezent, nu există baza legală pentru cuantificarea suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare.
Pentru a fi posibilă cuantificarea suplimentului postului și suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea art. 29 alin 1 lit c și d din Legea nr. 188 din 1999.
Câtă vreme nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a treptei de salarizare, acordarea acestor drepturi în cuantum de 25% presupune pe de o pare obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar pe de altă parte eventuala cuantificare de către instanță în raport de diferite criterii, ceea ce ar veni în contradicție cu decizia Curții Constituționale nr. 820 din 2008, instanțele judecătorești neavând competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Reținând considerentele mai sus expuse, față de prevederile mai sus menționate Curtea va respinge recursurile declarate de către recurenta pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă A în contradictoriu cu reclamanții recurenți, precum si recursul declarat de aceștia din urmă, G, și intervenienta, împotriva sentinței civile nr.471/30.07.2008 pronunțata de Tribunalul Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanți și de către pârâtă împotriva sentinței civile nr.471/30.07.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Red./04.02.2009
Tehnored./11.02.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Arad - judecător
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Diana Duma
