Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 605/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 605/

Ședința publică din 27 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE

Judecător

Judecător

Grefier

Pe rol soluționarea recursului declarat de PREFECTUL JUDEȚULUI M, cu sediul în Târgu M, nr. 1, jud. M, împotriva sentinței nr. 51/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.

În lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

dezbaterilor și susținerile asupra recursului declarat sunt cuprinse în încheierea de ședință din data de 24 iunie 2008, dată la care s-a amânat pronunțarea pentru azi, 27 iunie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. 51 din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Prefectul județului M, dispunând anularea Ordinului nr. 484 din 13 iulie 2007 emis de pârât.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, criticile reclamantei cu referire la componența comisiei de disciplină, respectiv a președintelui acesteia, sunt întemeiate, în sensul că președintele comisiei de disciplină din cadrul Instituției al prefectului are studii economice, iar art. 10 alin. 1 lit. b coroborat cu alin. 2 din HG nr. 1210/2003, prevede că poate fi desemnat președinte al comisiei de disciplină un funcționar public definitiv care are de regulă studii superioare juridice sau administrative, președintele comisiei de disciplină nu are nici una dintre aceste două studii. Instanța a considerat întemeiate și criticile reclamantei referitoare la sesizarea comisiei de disciplină în sensul că în conformitate cu dispozițiile legale sesizarea trebuia să provină de la conducătorul autorității sau instituției publice sau conducătorul compartimentului în care-și desfășoară activitatea funcționarul public respectiv. În speță, reclamanta având calitatea de director, sesizarea trebuia făcută de către prefect, întrucât față de acesta deține raporturi de subordonare și nu de subprefect avizată doar de prefect.

Apreciindu-se că nu s-au respectat aceste condiții de formă, fără a intra pe fondul cauzei, s-a admis acțiunea și s-a dispus anularea ordinului atacat.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Instituția Prefectului, arătând că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea pentru neîndeplinirea unor aspecte de formă ale ordinului atacat. Astfel, în mod greșit s-a apreciat că președintele comisiei de disciplină ar fi trebuit să aibă studii juridice sau administrative, întrucât prin folosirea sintagmei "de regulă" legiuitorul a avut în vedere și a instituit o normă juridică permisivă în ceea ce privește condițiile de studii.

Așadar, condiția în ce privește studiile nu este obligatorie, președintele comisiei de disciplină putând avea și alte studii.

În ceea ce privește a doua condiție de formă reținută de instanța de fond ca fiind neîndeplinită, recurentul arată că din fișa postului reclamantei rezultă cu claritate faptul că aceasta este subordonată prefectului și subprefectului, instanța reținând deci greșit că raporturile de subordonare sunt numai față de prefect. Această concluzie a instanței este infirmată de altfel și de organigrama instituției, din cuprinsul căreia se poate observa relația de subordonare dintre reclamantă și subprefect.

S-au anexat:organigrama Instituției Prefectului, fișa postului.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu în raport de dispozițiile art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este fondat.

Astfel, prin Ordinul Prefectului nr. 612 din 13 decembrie 2006, s-a constituit Comisia de disciplină din cadrul Instituției Prefectului județului M, fiind desemnat ca președinte al acesteia o persoană cu studii superioare economice. Ordinul nu a fost anulat de instanța de judecată și nici nu s-a constatat nelegalitatea acestuia prin invocarea unei excepții în acest sens.

Art. 10 alin. 1 din HG nr. 1210/2003 prevede că poate fi desemnat președinte al comisiei de disciplina un funcționar public definitiv care îndeplinește următoarele condiții:

a) este funcționar public din clasa I;

b) are, de regula, studii superioare juridice sau administrative;

c) are o probitate morala recunoscuta;

d) nu se afla în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin.(2).

Condiția de studii prevăzută la lit. baf ost interpretată greșit de către instanța de fond, în sensul că acestea trebuie să fie în mod obligatoriu juridice sau administrative, întrucât folosirea sintagmei "de regulă" presupune că în afară de aceste două specialități poate fi desemnat ca și președinte o persoană care are și altfel de studii.

Câtă vreme ordinul de mai sus este în vigoare, iar președintele comisiei de disciplină îndeplinește condițiile de studii prevăzute de lit. art. 10 alin. 1 din HG nr. 1210/2003, în mod greșit instanța de fond a apreciat că componența comisiei de disciplină este nelegală.

În ceea ce privește condiția de formă reținută ca nefiind îndeplinită, respectivă sesizarea comisiei de disciplină nu a fost făcută conform dispozițiilor legale din HG nr. 1210/2003, Curtea consideră că în raport de fișa postului reclamantei și organigrama Instituției prefectului, sesizarea comisiei de disciplină a fost făcută de persoana competentă în acest sens. Astfel, conform art. 24 alin. 1 din HG nr. 1210/2003Comisia de disciplina poate fi sesizată de:

a) conducătorul autorității sau instituției publice;

b) conducătorul compartimentului în care își desfășoară activitatea funcționarul public a cărui fapta este sesizată;

c) orice persoana care se considera vătămată prin fapta unui funcționar public.

În speță, conform fișei postului reclamantei, aceasta îndeplinește funcția de director executiv al Direcției pentru aplicarea actelor cu caracter reparatorii, iar în cadrul sferei naționale la relațiile ierarhice este subordonată față de prefecți și subprefecți. În mod greșit instanța de fond a reținut că dacă printre atribuțiile de serviciu se află și acea de a întocmi și prezenta lucrări prefectului este subordonată numai acestuia. Sesizarea comisiei de disciplină din 22 mai 2007, fost făcută de către subprefectul, iar conform organigramei Instituției Prefectului aprobată prin Ordinul Prefectului nr. 15 din 15 ianuarie 2007, direcția la care reclamanta îndeplinește funcția de director executiv este subordonată direct acesteia. Așadar, sesizarea comisiei de disciplină a fost făcută de persoana competentă conform art. 24 alin. 1 din HG nr. 1210/2003.

Cum acțiunea a fost soluționată pe aceste excepții, fără a fi analizată pe fond, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul și va casa sentința atacată, iar cauza va fi trimisă aceleiași instanțe pentru a se pronunța asupra fondului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursul formulat de Prefectul județului M, împotriva sentinței civile nr. 51 din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

Casează integral sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

pentru, fiind în

concediu de odihnă, semnează

Președintele instanței

GREFIER,

pentru, fiind în

concediu de odihnă, semnează

Prim grefier,

Red.

Tehnored. BI/2ex

Jud.fond:;

-2.07.2008-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 605/2008. Curtea de Apel Tg Mures