Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 61/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 61
Ședința publică de la 23 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea acțiunii formulată de reclamanta cu domiciliul ales la Primăria, jud. G, în contradictoriu cu instituțiile pârâte MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI SI INTERNELOR, cu sediul în B, sector 6,-, MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, cu sediul în B, sector 1, nr. 1-3, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI, cu sediul în B,-, sector 3, GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1, nr. 1, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, și pentru pârâta MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale B, consilier juridic, lipsă fiind reprezentanții autorităților pârâte Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Administrației și Internelor B, Agenția Națională a Funcționarilor Publici B și Guvernul României
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a depus la dosar o cerere prin care precizează că și-a schimbat sediul, după care;
Curtea unește excepțiile cu fondul cauzei și acordă cuvântul în dezbateri.
Reclamanta, referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale B, în întâmpinarea formulată de către pârâtul B, precizează faptul că, aflându-se într-un proces de contencios administrativ nu este necesară existența uni raport de serviciu cu această autoritate.
Astfel, față de susținerile orale și față de considerentele expuse în precizările pe care le depune la dosar, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, față de considerentele expuse pe larg în motivele acțiunii precum și în concluziile scrise pe care le depune la dosar, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Solicită a se ține cont de prevederile art. 9, alin. 5 din Legea nr. 554/2004 și anume de repararea prejudiciilor în drepturile salariale cauzate prin ordonanțe de guvern prin acordarea indemnizației de conducere în cuantum de 55% și obligarea Primăriei la modificarea actelor administrative emise în baza acelor ordonanțe.
Reprezentantul autorității pârâte MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale B susține excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în întâmpinare, solicită admiterea acesteia și respingerea acțiunii ca nefondată.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu Guvernul României, Ministerul Administrației și Internelor, MINISTERUL MUNCII și Protecției Sociale, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Ministerul Finanțelor Publice.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin acțiunea de față reclamanta a solicitat obligarea solidară a autorităților pârâte la alocarea, calcularea și plata drepturilor de natură salarială reprezentând "indemnizația de conducere" lunară în cuantum de 55% din salariul de bază retroactiv începând cu data de 01.01.2003 și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu și la actualizarea sumelor cuvenite până la data plății lor efective.
În motivarea acțiunii sale, aceasta a susținut că îndeplinește funcția publică de conducere de secretar al comumei, jud.
Prin comparație, salariul său care include și indemnizația de conducere, este egal cu acela al unui funcționar public de execuție, deoarece scăzând din salariul său actual cuantumul acestei indemnizații s-ar ajunge la o sumă egală cu salariul unui referent clasa a III-a cu studii medii, adică 741 lei.
Față de această împrejurare, reclamanta se consideră îndreptățită ca indemnizația de conducere să fie calculată la actualul salariu de bază, în acest fel primind o retribuție pe măsura importanței muncii pe care o depune.
În dovedirea susținerilor sale, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Aceasta a depus la dosarul cauzei decizia nr. 289/25.05.2000 emisă de Prefectura jud. G, din care rezultă că reclamanta a fost numită în funcția de secretar al comunei, jud.
A mai depus reclamanta la dosarul cauzei copii ale corespondenței purtate cu autoritățile pârâte în sensul solicitării sale din care rezultă că aceasta a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinările depuse, fiecare dintre pârâte au invocat în primul rând excepția lipsei calității procesuale pasive, invocând că nu se află in nici-un raport juridic cu reclamanta, care să justifice aflarea lor în proces în calitate de pârâte.
Pe fondul pricinii, acestea au solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că salariul reclamantei este stabilit prin lege și că în această privință pot opera modificări doar odată cu apariția unei noi legi a salarizării.
Analizând întregul material probator administrat în cauză curtea apreciază că acțiunea este nefondată urmând să o respingă ca atare.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a- rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut prin lege se poate adresa instanței judecătorești competente pentru realizarea în concret a dreptului său. În cauza dedusă judecății, reclamanta nu a făcut dovada existenței unui drept proteguit de lege, așa încât soluția de respingere a acțiunii sale se impune pentru următoarele considerente:
Drepturile salariale ale funcționarilor publici sunt la data prezentei reglementate prin nr.OG 6/2007.
Potrivit rt. 4. din acest act normativ salariul de bază se stabilește în funcție de categorie, de clasă, care reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice, și, după caz, de gradul profesional al functiei publice, precum și în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local, potrivit anexelor nr.1-6.
Mai precizează în continuare rt. 5. că pentru funcțiile publice corespunzătoare categoriei inalților functionari publici și pentru funcția publică de conducere de secretar al unitatii administrativ teritoriale, salariile de bază sunt stabilite în anexele la prezenta ordonanță.
Până la adoptarea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, se menționează în alineatul 4, functionarii publici de conducere iși păstrează nivelul salariilor de baza ale funcțiilor publice de execuție corespunzătoare, la care se adaugă indemnizația de conducere, cu exceptiile prevăzute de prezenta ordonanță.
În toată legislația privitoare la salarizarea funcționarilor publici se face mențiunea că îndemnizația de conducere este inclusă în salariul de bază, astfel incât până la apariția unor reglementări noi în materie, cererea reclamantei este lipsită de temei legal.
Curtea apreciază că autoritățile pârâte, deși au invocat lipsa calității procesuale, sunt totuși implicate în procesul de legiferare, dar nu pot fi obligate și nici nu au, cu exceptia Guvernului României, competența de a iniția un act normativ prin care să fie prevăzute drepturi de natura celor solicitate de reclamantă.
Totodată, potrivit art. 7 salariile de baza ale functionarilor publici numiti in functii publice specifice se stabilesc de ordonatorii principali de credite prin asimilare cu salariile de baza ale functionarilor publici numiti in functii publice generale, in raport cu categoria, clasa si, dupa caz, gradul profesional ale functiei publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
Așa fiind, singura instituție ce are competența materială de a stabili salarizarea reclamantei este instituția Prefectului, în condițiile în care, firește, ar apărea o nouă legislație a salarizării.
Cum la data promovării acțiunii de față nu există o astfel de reglemantare care să dispună in mod expres asupra celor solicitate de reclamantă, dreptul pretins încălcat nu există, așa încât acțiunea apare ca nefondată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea urmează a respinge acțiunea de față ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales la Primăria, jud. G, în contradictoriu cu instituțiile pârâte MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI SI INTERNELOR, cu sediul în B, sector 6,-, MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, cu sediul în B, sector 1, nr. 1-3, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI, cu sediul în B,-, sector 3, GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1, nr. 1, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Februarie 2010.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - |
Grefier, - - |
Red. Ap./07.05.2010
Tehnored./8 ex./07.05.2010
Comunicat 6 ex./07.05.2010
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu
