Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 619/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 619/CA/2008
Ședința publică din 14 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Carla Maria Cojocaru
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H -D împotriva sentinței civile nr. 2428/CA/11.12.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La prima strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că recurenta solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului și având în vedere solicitarea recurentei de judecare a cauzei în lipsă conform art. 242 alin 2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
După dezbateri se prezintă consilier juridic în reprezentarea recurentei pârâte DGFP H și intimatul reclamant și solicită reluarea dezbaterilor.
La a doua strigare a cauzei, făcută în ședința publică se prezintă consilier juridic cu delegație în reprezentarea recurentei pârâte Direcția Generală a Finanțelor Publice H și intimatul reclamant, personal.
Consilier juridic, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri.
Consilier juridic declară că nu mai are alte cereri de formulat. Depune la dosar concluzii scrise și acte în susținerea recursului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă, având cuvântul pe fond, solicită instanței admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului - în principal ca fiind prescrisă întrucât Decizia 250 DGFP privind reîncadrarea funcționarilor publici a fost emisă la 15.07.2003, iar acțiunea reclamantului a fost înregistrată în august 2007, depășind cu mult termenul de prescripție de 3 ani. Mai mult, se susține că instanța de fond a procedat la admiterea acțiunii fără a se pronunța asupra excepției invocate, iar prin adresa nr. 1187/2003 reclamantul a fost încunoștințat că a fost reîncadrat în funcția de consilier juridic asistent și mai mult, s-a demonstrat faptul că a fost depășit termenul de prescripție, acțiunea de față trebuind a fi respinsă ca prescrisă. Pe fondul cauzei, în subsidiar, sentința instanței de fond aplică și interpretează greșit prevederile Legii 161/2003, aplicându-se greșit criteriile privind punctajul pentru funcția îndeplinită de reclamant și condițiile minime de încadrare pe post de consilier juridic superior. Față de toate acestea și cele precizate și în scris solicită admiterea recursului de față fiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Reclamantul intimat consilier juridic, având cuvântul pe fond, solicită instanței respingerea recursului și respingerea excepției invocate pentru următoarele motive: în primul rând, data comunicării deciziei este 1 ianuarie 2005, când prin răspunsul la plângerea prealabilă formulată, DGFP i-a comunicat reîncadrarea pe funcția de consilier juridic prin decizie individuală; în al doilea rând, prin plângerea prealabilă formulată nu a solicitat anularea Deciziei nr. 250 ci comunicarea acesteia, iar cu privire la comunicarea făcută prin adresa menționată nr. 1187, acesta este numărul de marcă al funcționarului public și poartă data întocmirii acestei decizii, iar pârâta recurentă nu a făcut dovada comunicării acesteia cu intimatul. În concluzie, având în vedere motivele pentru care termenul de prescripție nu curge de la data precizată de recurentă și există sentința de fond favorabilă intimatului, pe care acesta nu a criticat-o, consideră că instanța de recurs este competentă a se pronunța asupra excepției și asupra recursului, sens în care solicită respingerea acestuia, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, față de actele dosarului și cele expuse de părțile prezente, personal și prin reprezentant, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului în contencios de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr- reclamantul a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului H - D solicitând instanței ca prin hotărâre judecătorească să se dispună rectificarea deciziei nr. 250/2003 sau emiterea unei noi decizii de reîncadrare corespunzătoare funcției gradului profesional și treptei de salarizare corespunzătoare funcției publice de consilier juridic superior A/I/I, să se dispună plata drepturilor salariale aferente funcției publice de execuție consilier superior A/I/I începând cu data de 15.07.2003 și până la momentul plății efective actualizat cu indicele de inflație și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că la data emiterii deciziei nr. 250/15.07.2003 îndeplinea condițiile pentru reîncadrarea sa în funcția publică de execuție de consilier juridic superior A/I/I, având calificative de foarte bine și excepțional, punctaj 8,54 și o vechime în funcție de peste 3 ani.
Prin sentința nr. 2428/CA/2007 Tribunalul Hunedoaraa admis acțiunea reclamantului, a dispus rectificarea Deciziei 250/2003 în sensul de a se trece reclamantul pe funcția de consilier juridic superior A/I/I, a obligat pârâta la plata către reclamant a diferenței de drepturi salariale corespunzătoare noii încadrări în funcția de consilier juridic clasa 1, grad profesional superior, treapta 1 de salarizare începând cu data de 15.07.2003 și până în prezent, actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective, a obligat pârâta la plata diferențelor de drepturi asimilate salariului începând cu data de 15.07.2005 și până la zi și a obligat pârâta să facă mențiunile cuvenite în carnetul de muncă al reclamantului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că, prin Decizia 250/2003, reclamantul a fost reîncadrat în funcția publică de consilier juridic asistent, reîncadrare făcută în baza disp. art. XVI și art. XVII din Legea 161/2003, ale Ordinului 218/2003 și a Notei MF -/2003. La data reîncadrării, în urma evaluării, acesta a obținut 8,54 puncte depășind minimul prevăzut pentru reîncadrarea sa în gradul profesional superior, avea o vechime de aproape 4 ani, calificative de "foarte bine" și "excepțional" și cu toate acestea pârâta nu a dat curs prevederilor art. 4 alin. 1 lit. din Instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta DGFP H care a solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca fiind prescrisă, iar în subsidiar ca nefondată. Pârâta susține că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției prescripției acțiunii, deși a invocat această excepție prin întâmpinare, reclamantul promovând acțiunea cu depășirea termenului de 3 ani, Decizia 250/2003 fiindu-i adusă la cunoștință prin Adresa de comunicare nr. 1187/15.07.2003, aspect necontestat de reclamant.
Pe fond, susține pârâta, soluția instanței are la baza sa o premisă eronată, nedovedită și nesusținută. La nivelul DGFP H s-a organizat concurs de promovare în funcție în anul 2006, dar reclamantul nu a participat la acesta. În ceea ce privește reîncadrarea aceasta s-a efectuat cu respectarea Legii 161/2003, act normativ cu putere superioară Ordinului care aprobă instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici.
În drept s-au invocat art. 304 pct. 9 și art. 304/1 cod pr. civilă, Legea 188/1999, Legea 161/2003, Ordinul 218/2003, Legea 24/2000.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor formulate Curtea constată că prezentul recurs este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Recurenta invocă în principal faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, excepție peremptorie și absolută, invocată în întâmpinarea depusă la dosar. Analizând acest motiv de recurs de recurs Curtea constată că este fondat, respectiv instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției invocate, nefăcând nici o referire la ea nici în dispozitiv și nici în considerente. Prin urmare, urmează ca instanța de recurs să analizeze această excepție cu prioritate față de disp. art. 137 cod pr. civilă.
Reclamantul a fost reîncadrat în funcție ca urmare a aplicării Legii 161/2003 fiind emisă Decizia 250/15.07.2003.
Prin adresa 1187/ 15.07.2003 (fila 43 dosar fond) reclamantului i se aduce la cunoștință că prin această decizie a fost reîncadrat în funcția publică de execuție consilier juridic asistent I cu un salariu de încadrare de 3.455.000 lei, salariu de merit de 15% și spor vechime de 5%.
Această comunicare este semnată de reclamant, aspect necontestat de părți.
Reclamantul pretinde că termenul de prescripție nu curge de la data de 15.07.2003 întrucât această adresă nu poartă data comunicării ci doar data întocmirii. Din toate actele aflate la dosar nu rezultă data la care a fost comunicată adresa, iar în lipsa unei date certe de luare la cunoștință efectivă a conținutului deciziei colective, prescripția invocată este nefondată. Numărul 1187 este numărul de marcă al funcționarului public ce apare pe toate rapoartele de evaluare, statele de plată sau alte acte care au legătură cu persoana sa și nu este un număr de ordine din registrul de corespondență.
Curtea constată că aceste susțineri nu sunt fondate întrucât Decizia 250/2003 (filele 31-32) are în anexă reîncadrarea fiecărui funcționar, printre care și reclamantul la poziția 226, aceasta constituind act administrativ individual, astfel încât, întrucât din comunicarea menționată rezultă care este conținutul actului instanța apreciază că termenul de sesizare instanței de contencios administrativ a început să curgă, fiind cel de 1 an prevăzut de art. 5 alin. ultim din Legea 29/1990, pentru anularea unui act administrativ, act normativ în vigoare la data emiterii Deciziei. Pe de altă parte, deși reclamantul susține că decizia 250/2003 i-a fost comunicată la o altă dată decât data de 15.07.2003, el nu face nicio dovadă în acest sens, ci dimpotrivă semnează comunicarea fără nicio altă mențiune cu privire la data comunicării.
Pentru aceste considerente instanța de fond ar fi trebuit să admită excepția prescripției extinctive și să respingă acțiunea reclamantului.
Acțiunea reclamantului are ca obiect principal anularea actului administrativ, din care decurg celelalte cereri-de plată a drepturilor salariale și de rectificare a carnetului de muncă; chiar dacă reclamantul folosește termenul de "rectificare" a deciziei sau emiterea unei noi decizii scopul final urmărit de acesta este același, respectiv anularea deciziei 250/2003.
Celelalte capete de cerere referitoare la plata drepturilor salariale și la rectificarea carnetului de muncă, fiind accesorii principalului, nu pot primi o altă soluție decât în concordanță cu cea a menținerii sau desființării actului administrativ.
Cum excepția prescripției conduce la respingerea ca prescrisă a acțiunii în anularea actului administrativ se constată că nu pot fi admise nici cererile accesorii.
Prin urmare, fiind incidente prev. art. 304 pct.9 și art. 3041Cod procedură civilă instanța va admite recursul pârâtei în temeiul art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, va modifica hotărârea atacată în sensul că va admite excepția prescripției dreptului la acțiune și va respinge ca prescrisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtei
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului H împotriva sentinței nr. 2428/.12.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Modifică hotărârea atacată în sensul că admite excepția prescripției dreptului la acțiune și respinge ca prescrisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 Mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
- -
Red. CC
Tehnored.
2 ex. /29.05.2008
Jud. fond:,
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Ștefan Făt, Carla Maria Cojocaru