Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 623/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 623/
Ședința publică din 04 Iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat reclamanții, toți cu domiciliul procesual ale în Târgu-M-, prin Sindicatul Liber din DGMPS M, cu sediul în Târgu-M-, și cu sediul procesual ales în Târgu-M-, formulat împotriva sentinței civile nr.105/18.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mureș.
La apelul nominal răspund recurentul-reclamant Sindicatul Liber din DGMPS M prin consilier juridic, intimatele-interveniente și prin reprezentant legal consilier juridic și intimata-pârâtă CJP M prin consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este motivat, dar nu este declarat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 2,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, iar recurentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Reprezentantul recurenților declară că sentința nr105/18.02.2009 Tribunalului Mureșa fost comunicată la sediul Sindicatului Liber din Târgu-M-, însă în dosarul nr- al Curții de Apel Târgu -M, prin concluziile scrise pe care le-a depus la dosar (40) a solicitat comunicarea actelor de procedură la sediul CJP M din Târgu-M-, unde lucrează în calitate de consilier juridic, fiind în același timp și liderul de sindicat, astfel că sentința instanței de fond a fost comunicată întâi la sediul M și ulterior la sediul indicat. Declară că funcționara care a preluat sentința, lucrează la registratura DGMPS M, însă nu este membră de sindicat.
Instanța constată că pe dovada de primire și procesul-verbal de predare încheiat cu ocazia comunicării sentinței nr.105/18.02.2009 a Tribunalului Mureș, aceasta a fost comunicată pe- din Târgu-M, deși reclamantul Sindicatul Liber din DGMPS M, în numele membrilor de sindicat, a solicitat comunicarea actelor de procedură pe- din Târgu-M, motiv pentru care se apreciază că recursul este declarat în termen.
Reprezentanții ambelor părți declară că nu au alte cereri de formulat.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului astfel cum este formulat în scris, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, conform prev. art.304 pct.4, 8 și 9 Cod procedură civilă, în sensul admiterii cererii reclamanților și intervenientelor privind acordarea suplimentul postului în procent de 25% și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază corespunzător treptei de salarizare, pentru perioada de la 01.07.2007, cât și pentru viitor, iar în subsidiar, admiterea în parte a hotărârii atacate și acordarea unui spor de 1%, prin care acordarea căruia să se confirme dreptul acordat de legiuitor prin legea funcționarilor publici.
Reprezentanta intimatei-pârâte cere, respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
CURTEA,
Prin sentința nr.105/18.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mureșs -a espins ca neîntemeiată cererea formulat de reclaman ii, toți cu domiciliul procesual ale în Târgu-M-, prin Sindicatul Liber din DGMPS M, în contradictoriu cu pârâtul Casa Județeană de Pensii M și s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii M, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de funcționari publici, fiind salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 și au solicitat să primească pe lângă celelalte drepturi și cele două sporuri respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare așa cum au fost reglementate prin art.31 alin.c și d din Legea nr.188/1999. În prezent nu există un cadrul legal care să stabilească cuantumul și condițiile de acordare a suplimentului postului și cel corespunzător treptei de salarizare. Se mai susține că textul legal avut în vedere și anume art.31 din Legea nr.188/1999 rep. nu prevede și procentul sporului pentru suplimentul postului și al treptei de salarizare și nici criterii de cuantificare a acestora. Cu toate că s-a solicitat să se precizeze modalitatea de cuantificare a sporului în procent de 25 % această solicitare nu a fost luată în seamă contrar prevederilor art.261 alin.1 pr.civ.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclaman ii, toți cu domiciliul procesual ale în Târgu-M-, prin Sindicatul Liber din DGMPS M și intervenientele reclamante și solicitând modificarea în tot a hotărârii primei instanțe în sensul admiterii acțiunii reclamanților și obligării pârâtului să le plătească reclamanților suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază al fiecăruia datorat pentru perioada 1.10.2004 și până la data pronunțării hotărârii.
Prin motivele de recurs se arată că au calitatea de funcționari publici, fiind salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 și au dreptul să primească pe lângă celelalte drepturi și cele două sporuri respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare așa cum au fost reglementate prin art.31 alin.c și d din Legea nr.188/1999. Pârâtul a recunoscut că reclamanții nu au primit aceste sporuri în perioada indicată în acțiunea dedusă judecății, neavând nici o justificare printr-o cauză de utilitate publică. adevărului că prevederile referitoare la suplimentul postului și a treptei de salarizare au fost suspendate prin OUG nr.92/2004 aprobată prin Legea nr.76/2005 și OG nr.2/2006, însă aceste norme legale de suspendare nu mai erau în vigoare la data sesizării instanței. Mai mult, aceste norme de suspendare contravin prevederilor art.41 și 53 din Constituție întrucât cele două suplimente reglementate de lege constituie un drept de remunerare a muncii care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă și ca atare acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impuse de o societate democratică. Aceste norme de suspendare contravin art.15 alin.2 din Constituție deoarece sunt retroactive, suspendând un drept câștigat prin Legea nr.188/1999, apreciindu-se că această suspendare este lipsită de efecte pentru perioada anilor 2004 - 2006.
Examinând cererea de recurs în raport de motivele invocate instanța apreciază recursul ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.31 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul gradului(devenit suplimentul corespunzător treptei de salarizare în urma modificărilor aduse prin Legea nr.251/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici).
Se poate observa că în cuprinsul acestor dispoziții nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare și nici nu este precizat cuantumul acestora, aflându-ne așadar în prezența unui drept virtual, ceea ce ar presupune obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, fie la o cuantificare arbitrară a sumelor de bani ce s-ar cuveni cu acest titlu.
Pentru a fi posibilă acordarea acestor sporuri este absolut necesar ca în primul rând să fie posibilă cuantificarea celor două suplimente ca părți componente ale salariului funcționarilor publici pentru cuantificarea lor fiind necesară existența unor dispoziții date în aplicarea textului de lege care prevede acordarea sporurilor solicitate, prin promovarea unui act normativ cu forță juridică de lege fie printr-o hotărâre de guvern dată în executarea prevederilor Legii nr.188/1999.
Nu în ultimul rând trebuie arătat și faptul că nici reclamanții nu au fost în măsură să justifice cuantumul de 25 % solicitat, nu au putut preciza care au fost activitățile desfășurate în timpul programului de muncă conform fișei postului, activități care ar justifica acordarea unor astfel de sporuri, timpul de lucru afectat desfășurării acestor activități dacă pentru toată perioada solicitată a desfășurat activități care ar justifica acordarea unor astfel de sporuri și aceasta în măsura în care la nivelul instituției unde-și desfășoară activitatea, atribuțiile de serviciu din fișa postului au fost stabilite după un anumit grad de dificultate.
În lipsa unor criterii legale care să permită instanței cuantificarea drepturilor salariale solicitate dar și a unor probe din care să rezulte că reclamanții în perioada solicitată a le fi acordate aceste sporuri au desfășurat activități cu un grad de dificultate ridicat și care să justifice acordarea unui astfel de spor raportat la timpul efectiv lucrat pentru îndeplinirea acestor activități, se apreciază că în mod temeinic și legal prima instanță a respins acțiunea reclamanților.
Prin urmare, instanța în baza disp.art.304 pct.9 pr.civ. rap. la art.312 alin.1 din același cod, va respinge recursul și va menține hotărârea primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, toți cu domiciliul procesual ale în Târgu-M-, prin Sindicatul Liber din DGMPS M, cu sediul în Târgu-M-, și cu sediul procesual ales în Târgu-M-, formulat împotriva sentinței civile nr.105/18.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, fiind în CO, semnează Președintele instanței | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
14.07.2009
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
