Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 643/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 643/ Dosar nr-
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
JUDECĂTORI: Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena judecător
- - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 566/CA din 19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 6 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 13 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 566/CA din 19.05.2009, Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ a admis excepția prescripției și a respins ca prescrisă acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B pentru perioada 15.07.2003 - 20.03.2006 și ca nefondată pentru restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a solicitat pe calea prezentei acțiuni promovarea în grad și treaptă apreciind că îndeplinește condițiile prevăzute de art.55 (devenit 63) și 57 (devenit 65) alin.2 din Legea nr.188/1999.
Instanța de fond a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune constatând că este fondată față de dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 (care prevăd un termen de 3 ani pentru introducerea acțiunii), de data introducerii acțiunii (20.03.2009) și data de la care se solicită promovarea și plata diferențelor salariale (15.07.2003).
Pe fond, cu privire la restul pretențiilor neprescrise, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 57 (devenit 65) alin.2 din Legea nr. 188/1999 în forma în vigoare la momentul pentru care s-au formulat pretențiile din acțiune pentru promovarea într-o funcție publică trebuiau întrunite cumulativ mai multe condiții, printre care și aceea a participării la concurs. Prin urmare, această promovare nu operează de drept ci doar în urma participării și promovării unui concurs sau examen de promovare.
Aceleași dispoziții sunt cuprinse și în Normele privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici respectiv HG nr.1209/2003 (ce a fost în vigoare până la data de 04.07.2006) și care la art.41 prevedeau că "Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcții publice superioare vacante." iar la art.42 că "concursul sau examenul pentru promovare se organizează în limita funcțiilor publice vacante rezervate în scopul promovării prin planul de ocupare a funcțiilor publice sau pentru funcțiile publice care devin vacante în cursul anului"
Față de aceste prevederi legale, pentru perioada 20.03.2006-04.07.2006 Tribunalul a apreciat că solicitările reclamantei sunt nefondate, raportat la faptul că legea prevedea obligativitatea existenței unui post vacant, iar în cauză pârâta a arătat că nu au existat posturi vacante.
În ceea ce privește pretențiile reclamantei ulterioare modificării art.55 (actualmente 63) din Legea nr.188/1999, intrate în vigoare la data de 01.01.2007, în sensul că nu mai este necesară existența unui post vacant,prima instanță a reținut că a fost păstrată condiția promovării prin concurs.
Reclamanta nu îndeplinește nici condițiile prevăzute de art. 70 al. 2 din. 188/1999 (referitoare la promovarea rapidă), potrivit cărora "pot participa la concursul prevăzut la alin. (1) lit. b) funcționarii publici care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au cel puțin 1 an vechime în gradul profesional al funcției publice din care promovează;
b) au obținut calificativul "foarte bine" la evaluarea performanțelor profesionale individuale din ultimul an;
c) nu au în cazierul administrativ o sancțiune disciplinară neradiată în condițiile prezentei legi;
d) au urmat cel puțin o formă de perfecționare profesională în ultimul an".
Reclamantul deși are vechimea necesară, nu i s-a aplicat nici o sancțiune disciplinară și îndeplinește condiția calificativului "foarte bine" la evaluarea performanțelor profesionale individuale, din probele administrate nu rezultă că acesta ar fi urmat o formă de perfecționare in ultimul an anterior datei pentru care se solicită promovarea.
De asemenea, din probele administrate nu rezultă că aceasta ar fi participat la vreun concurs de promovare și, în aceste condiții, ar fi inechitabil față de ceilalți colegi care au promovat pe bază de concurs ca el să promoveze pe calea unei acțiuni in justiție.
Față de aceste considerente de fapt și de drept instanța de fond a respins acțiunea reclamantei cu privire la obligarea pârâtei la emiterea deciziei pentru promovare în grad și treaptă, pentru perioada solicitată prin acțiune.
Celelalte petite ale acțiunii reclamantei, fiind petite accesorii a căror soluționare depinde de soluția dată cu privire la petitele principale au fost de asemenea, respinse.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs arată că prima instanță nu a analizat toate înscrisurile depuse la dosar, că a fost recrutată în 2002 ca funcționar public când avea 19 ani vechime în domeniul economic, la data de 15.07.2003 s-a făcut reîncadrarea sa potrivit Legii 161/2003 că nu s-au organizat concursuri de promovare în grad profesional, iar dacă s-au organizat nu au fost comunicate la unde își desfășoară ea activitatea. Ea îndeplinea toate condițiile de promovare și chiar trebuia conform vechimii să fie încadrată pe un post cu grad și treaptă superioare.De asemenea a urmat un curs de calculatoare și are un certificat de atestare. Intimata a încălcat prevederile Ordonanța de Urgență a Guvernului 123/2003 nu a transformat postul pe care era încadrată într-un post de nivel superior. Nu este obligatorie existența unui post vacant pentru promovare. Nu s-a ținut cont la reîncadrarea sa în 2003 de Ordinul 218/2003, s-a procedat greșit la încadrarea sa conform legii 161/2003 la nivelul inferior deși avea studii superioare, vechime, calificative. Nu este obligatorie existența unui post vacant pentru promovare. . toate cerințele art. 63 din Legea 188/1999. Solicită încadrarea sa ca și consilier clasa I și grad profesional principal din 1.09.2008 și anterior reîncadrarea conform studiilor și vechimii și să i se calculeze retroactiv drepturile conform legii în vigoare la data respectivă.
În drept își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304 indice 1 Cod procedură civilă
Intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Bad epus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Reclamanta este funcționar public încadrat la Direcția Generală a Finanțelor Publice B - Administrația Financiară.
Conform art. 63 din Legea 188/1999 republicată, în carieră, funcționarul public poate promova în funcția publică și poate avansa în treptele de salarizare, în condițiile legii. Promovarea în clasă, promovarea în grade profesionale și avansarea în trepte de salarizare nu sunt condiționate de existența unui post vacant.
Art. 64 din aceiași lege prevede că promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcții publice superioare, iar promovarea în gradul profesional imediat superior celui deținut de funcționarul public se face prin concurs sau examen, organizat anual, prin transformarea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului.
Art. 65 la alin 1 dispune că examenul de promovare în gradul profesional se organizează de autoritatea sau instituția publică, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în limita funcțiilor publice rezervate promovării, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate.
Deci promovarea în funcția publică și avansarea în treptele de salarizare se realizează prin examen sau concurs în limita funcțiilor rezervate promovării cu încadrarea în fondurile bugetare alocate.
Corect a reținut prima instanță și a susținut reclamanta că întrunește condițiile prevăzute de alin 2 al art.65 din Legea 188/1999 republicată, dar acest lucru nu este suficient pentru a promova, trebuie să se susțină și un examen în conformitate cu prevederile art. 64 alin 2 și 65 alin 1 din lege.
Art. 68 reglementează și situația privind avansarea în funcție ca urmare a dobândirii unor diplome de nivel superior. Și în acest caz ocuparea funcției publice se realizează prin examen.
Reclamanta a solicitat încadrarea în clasă, grad și treaptă superioară fără a participa la concurs/examen. Legea nu permite în prezent această formă de promovare.
Pentru lipsa de diligență a pârâtei de organizare de concursuri anuale de promovare sau lipsa comunicării acestora către toți funcționarii publici, reclamanta poate solicita obligarea acesteia la respectarea obligațiilor ce-i revin în acest sens chiar cu despăgubiri în caz de refuz nejustificat.
Reîncadrarea reclamantei din 2003 nu mai poate fi pusă în discuție, ea avea posibilitatea atacării actului administrativ din 2003 la momentul emiterii lui. De asemenea ea putea contesta deciziile/ordinele de serviciu prin care i s-au dat atribuții care nu corespundeau încadrării sale.
Curtea retine că nu se poate verifica susținerea părții referitoare la îndeplinirea cerințelor legale pentru promovare în 2003 și 2007 în condițiile în care dispozițiile legale s-au modificat și de asemenea situația de fapt. Reclamanta a fost implicit de acord cu încadrarea și salarizarea sa din moment ce nu a contestat deciziile emise în privința sa în termenele prevăzute de legea contenciosului administrativ sub sancțiunea decăderii.
În consecință toate motivele de recurs sunt neîntemeiate. Toate celelalte cereri ale reclamantei sunt accesorii petitului principal privind incadrarea in clasă, grad și treaptă superioară.
Modul de soluționare al excepției prescripției nu a fost criticat.
Pentru considerentele arătate, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 și 304 indice1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat cu completarea motivării din prezenta decizie
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 566/CA/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 13.10.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - - -
Grefier,
Red. MC 15.10.2009/dact. VP 21.10.2009/4 ex.
Judecător fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena
