Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 667/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE NR. 667/CA/2009
Ședința publică de la 13 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI și INTERNELOR B ȘI INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI H, împotriva sentinței nr.642/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal în dosar nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul de față este scutit de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.
Față de actele de la dosar și solicitarea recurenților de judecare în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL -
Prin cererea înregistrată la ribunalul Hunedoara sub dosar nr- reclamantul - a solicitat în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului H,IGPR B și MIRA să fie obligați pârâții prin hotărâre judecătorească la plata drepturilor bănești reprezentând prima de concediu pe perioada 2002 -2003, raportat la perioada efectiv lucrată, actualizată cu indicele de inflație de la data la care este datorată și până la data plății efective.
În motivarea cererii se arată că în calitate de polițist - funcționar public cu statut special din cadrul beneficiază de aceste drepturi în temeiul dispozițiilor art. 34 pct.2 din Legea 188/1999 și OUG 146/2007,iar suspendarea plății este nelegală și contrară Codului muncii și Constituției.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare invocând,în principal, excepția calității procesual pasive și excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar în subsidiar solicitând respingerea acțiunii reclamantului, întrucât nu există prevederi legale care să statueze dreptul polițiștilor la acordarea primelor de concediu anterior date de 01.04.2004.
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât dreptul la primă de concediu al polițiștilor a fost instituit începând cu data de 01.01.2004, odată cu intrarea în vigoare a OG nr.38/2008 și nu de la data intrării în vigoare a Legii nr.360/2002.
Pârâtul INSPECTORAUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI a solicitat prin întâmpinarea depusă la dosar, respingerea acțiunii reclamantului, întrucât până la intrarea în vigoare a OG nr.38/2003 drepturile cuvenite polițiștilor sunt cele stipulate în Legea nr.138/1999 privind salarizarea personalului militar, iar de vreme ce în această lege nu este prevăzută acordarea primelor de concediu, înseamnă că acest drept nu există în patrimoniul polițiștilor.
Secția comercială și contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara prin sentința nr.642/CA/16.03.2009 a admis excepția lipsei calității procesual pasive a IGPR și în consecință a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu IGPR, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
A respins excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului și ca o consecință, a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâților Ministerul Administrației și Internelor și IPJ H, care au fost obligați să plătească reclamantului prima de concediu aferentă anilor 2002 și 2003 raportat la perioada efectiv lucrată de reclamant în calitate de funcționar public cu statut special din cadrul MIRA, actualizată cu indicele de inflație de la scadență și până la plata efectivă.
Prin considerentele expuse, instanța a reținut că reclamantul are aceste drepturi, deoarece prin OUG 146/2007 se dispune plata primelor de vacanță pentru perioada 2001-2006 iar în cazul polițiștilor ca funcționari cu statut special dreptul la prime de vacanță este prevăzut de art.34 din OG 38/2003. Instanța a apreciat că în ce privește dreptul funcționarilor publici - polițiști la prime de vacanță,Legea 360/2000 se completează cu prevederile Legii 188/1999.
Reclamantul are calitatea de funcționar public cu statut special din cadrul MIRA, aspect necontestat de niciuna din părți.
În această calitate, potrivit art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, reclamantul are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat. Ulterior, acest drept fost prevăzut și în art. 37 din OG 38/2003 emisă în temeiul art. 22 alin. 5 din Legea 360/3002 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
Aplicarea acestor prevederi și plata primei de concediu a fost însă suspendată prin acte normative ulterioare. Astfel, prin art. 9 alin. 7 din Legea bugetului pe anul 2004, respectiv Legea nr. 507/2003 fost suspendată acordarea primelor de concediu până la data de 31.12.2004, prin art. 8 alin.7 din Legea nr. 511/2004 fost suspendată plata până la 31.12.2005, iar prin Legea nr. 379/2005 fost suspendată până la data de 31.12.2006.
Toate aceste dispoziții legale nu conțin nici o referire la desființarea dreptului la prima de concediu, ci doar la suspendarea exercițiului acestuia ori la prelungirea termenului de punere în aplicare.
Suspendarea exercițiului acestui drept nu echivalează însă cu însăși înlăturarea lui, cât timp nici un act normativ nu i-a înlăturat existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege care conferă dreptul reclamantului la aceste prime.
De altfel, fiind un DREPT, derivat dintr-un raport de muncă, prima de concediu nici nu putea fi anulată prin actele normative sus menționate potrivit art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
În baza art. 103 din Legea 188/1999 dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, ori in art. 18 din Codul muncii - se statuează cu caracter imperativ imposibilitatea ca drepturile persoanelor încadrate în muncă să facă obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
De asemenea art. 41 din Constituția României statuează că salariații au dreptul la protecția socială a muncii printre care și la concediul de odihnă plătit, iar art. 53 din Constituție prevede că restrângerea acestor drepturi sau libertăți poate fi dispusă numai dacă este necesară, măsura trebuind a fi proporțională cu situația care a determinat-o și să fie aplicată nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Prin suspendarea succesivă a plății acestor prime, dreptul la prima de concediu nu fost restrâns, dar a fost îngrădit, operând în concret ca veritabilă lipsire de dreptul subiectiv, de vreme ce reclamantul nu a beneficiat niciodată de acest drept stabilit în favoarea sa.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 4520 din 22 noiembrie 2007, iar prin OUG nr. 146/2007 art. 1 alin. 1 și 2, este reglementată modalitatea de plată a primelor de concediu acordate cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în baza prevederilor din actele normative căror aplicare fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive, în perioada 2001-2006.
Așadar, dreptul reclamantului s-a născut din lege, ca drept subiectiv și conferă titularilor de drept prerogativele în virtutea cărora pot pretinde subiecților pasivi a raportului juridic născut efectuarea prestației, respectiv cea de a li se plăti primele de concediu.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul IPJ solicitând modificarea hotărârii și respingerea acțiunii.
Prin motivele de recurs se critică soluția instanței sub aspectul că a aplicat și interpretat greșit legea, deoarece prin OUG 146/2007 se dispune plata primelor de vacanță în măsura în care aceste drepturi sunt prevăzute prin lege,însă în cazul polițiștilor ca funcționari cu statut special dreptul la prime de vacanță este prevăzut doar din 2004 prin OG 38/2003.În ce privește dreptul funcționarilor publici - polițiști la prime de vacanță,Legea 360/2000 nu se completează cu prevederile Legii 188/1999,ci conform art. 78 al.2 cu legea de salarizare a cadrelor militare,care nu prevede dreptul la prime de vacanță pentru perioada în litigiu.
În drept s-au invocat prevederile art. 299,304 pct.9, 304^1 Cod procedură civilă.
Recursul este scutit de plata timbrajului potrivit art. 15 lit.a din 146/1997.
Reclamanții intimați nu au depus întâmpinare.
Analizând sentința atacată sub aspectul motivelor de recurs, Curtea constată următoarele:
Reclamanții au calitatea de funcționari publici cu statut special. Această categorie de personal își exercită funcția publică în conformitate cu dispozițiile Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului. Este adevărat că de la data la care polițiștii au devenit funcționari publici Statutul lor este reglementat cu titlu de lege specială de /2002,iar potrivit art.78 al.1 (1) "Dispozițiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile <LLNK 11999 188 10 201 0 18>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, cu modificările și completările ulterioare, și ale altor acte normative în vigoare",însă este de remarcat că în cazul salarizării polițiștilor pe perioada 2002-2003 sunt aplicabile prevederile alineatului 2 al art.78,care stabilesc că până la adoptarea legii privind salarizarea polițiștilor acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. Ori cadrele militare nu beneficiază de prime de vacanță în temeiul legii 138/1999,pentru anii 2002-2003.
Legea a mai prevăzut că " Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) și (3) se stabilește prin ordin al ministrului de interne."Aceste prevederi au fost aplicabile până în momentul adoptării unei reglementări proprii de salarizare a polițiștilor-respectiv până la intrarea în vigoare a OG 38/2003. Abia prin art.37 (2) din OG38/2003 este reglementat dreptul polițiștilor la prime de concediu," La plecarea în concediul de odihnă polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Polițistul are dreptul să solicite acordarea salariului de bază cuvenit pentru perioada de concediu, cu anticipație. Salariul de bază și prima de concediu se plătesc cumulat, cu cel puțin 5 zile înaintea datei plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracționat, prima de concediu și salariul de bază se acordă cu anticipație, o singură dată."Aplicarea prevederilor referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă s-a suspendat până la data de 31 decembrie 2006 respectiv pentru anul 2004 prin art.5 alin. 5 din Nr. 379/2005 și pentru anul 2005 prin art.5 alin. 1 din Nr. 380/2005. Reclamanții au și beneficiat de plata primelor de concediu pentru perioada 2004-2006.
În consecință, acordarea primei de vacanță este un drept consacrat printr-o lege specială polițiștilor numai începând cu anul 2004 și nu pot fi acordate prime de concediu acestei categorii de funcționari cu statut special anterior intrării în vigoare OG 38/2003.
Instanța supremă prin decizia nr. XII, pronunțată în data de 5 02 2007 ca urmare a recursului în interesul legii, a arătat că în aplicarea dispozițiilor art. 37 alin. 2 teza I din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, aprobată prin Legea nr. 353/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, prima de concediu, respectiv o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizația de concediu, se cuvine polițiștilor pentru perioada anilor 2004 - 2006 astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală, menționată.
Față de toate aceste considerente legale, Curtea consideră că în cauză sunt motive de modificare a hotărârii atacate dintre cele prevăzute la art. 304 pct.9,304 /1 Cod pr. civilă, astfel că în temeiul art. 312al.2 Cod procedură civilă recursul pârâtului IPJ H va fi admis,se va modifica în parte hotărârea atacată în sensul că se va respinge acțiunea reclamantului împotriva pârâtului Ministerul Administrației și Internelor B și IPJ H pentru obligarea la plata primelor de concediu aferentă anilor 2002-2003 și va păstra în rest dispozițiile sentinței.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI și INTERNELOR B ȘI INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI H, împotriva sentinței nr.642/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal în dosar nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului împotriva pârâților Ministerul Administrației și Internelor B și Inspectoratul de Poliție al județului H pentru obligarea la plata primelor de concediu aferentă anilor 2002-2003.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact./2 ex./29.05.2009
Jud.fond
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș
