Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 687/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 15.05.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.687
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05.06.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta DIRECȚIA SILVICĂ REȘIȚA, împotriva sentinței civile nr.411/28.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului C-S, în contradictoriu cu reclamantul - intimat, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul - intimat personal, lipsă fiind pârâta - recurentă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 02.06.2008, concluzii scrise din partea reclamantului - intimat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reclamantul - intimat pune concluzii de respingere a recursului și acordarea cheltuielilor de judecată din prima instanță.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.411/28.III.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a admis excepția nulității deciziei nr. 427/2007 și a Hotărârii Comitetului Director nr. 8724/11.12.2007, invocată din oficiu.
A admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei DIRECȚIA SILVICĂ REȘIȚA și a anulat decizia și hotărârea contestate de reclamant.
A obligat pârâta față de reclamant la plata sumei de 4,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
În motivare s-a reținut că reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 424/11.10.2007 și a hotărârii nr. 8724/11.12.2007 a Comitetului director al Direcției Silvice Reșița, prin care a fost sancționat disciplinar.
Tribunalul a reținut că reclamantul a fost încadrat la Direcția Silvică Reșița - Ocolul Silvic, în funcția de inginer șef district, având calitatea de personal silvic, căruia i se aplică dispozițiile nr.OUG 59/2000, precum și dispozițiile Legii nr.188/1999, potrivit prevederilor art. 58 din nr.OUG 59/2000. Iar potrivit dispozițiilor art. 117 din Legea nr.188/1999, se precizează că această lege se completează cu prevederile legislației muncii.
Potrivit dispozițiilor art. 48 al.3 din nr.OUG 59/2000 stabilirea sancțiunii disciplinare se va face numai în urma anchetării și analizării împrejurărilor în care s-a comis abaterea disciplinară și a audierii persoanei în cauză.
Dispozițiile art. 78 al.3 din Legea nr.188/1999 prevăd că audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității, iar refuzul funcționarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declarație privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces - verbal.
Din examinarea textului deciziei nr. 424/11.10.2007, tribunalul a reținut că în cauză nu s-a întocmit acest proces - verbal și nici nu s-a făcut dovada citării reclamantului pentru audiere, aceste proceduri făcând parte din cercetarea disciplinară prealabilă, prevăzută imperativ și de art. 100 paragraful 4 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2007 - 2008 (fila 14 dosar).
Potrivit dispozițiilor art. 49 al.1 din nr.OUG 59/2000 și art. 101 din Contractul colectiv de muncă, reclamantul a contesta decizia nr. 424/11.10.2007 la forul ierarhic superior, respectiv la Comitetul Director al Direcției Silvice Reșița.
Modul de soluționare a contestației este reglementat de dispozițiile art. 49 al.1 din nr.OUG 59/2000 și art. 101 din Contractul colectiv de muncă, care prevăd că soluția adoptată se transmite persoanei în cauză sub formă de hotărâre definitivă; totodată soluția se comunică și unității silvice la care este angajată persoana sancționată.
Prin hotărârea nr. 8747/11.12.2007 (fila 6 dosar) Comitetul director precizează că nu revine asupra sancțiunii reclamantului.
Tribunalul a reținut că hotărârea mai sus menționată, care, conform dispozițiilor legale enunțate mai sus, este o hotărâre definitivă, nu îndeplinește condițiile de legalitate prevăzute de dispozițiile art. 268 al.2 Codul Muncii sub sancțiunea nulității, respectiv termenul în care sancțiunea poate fi contestată și instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
De altfel, tribunalul a reținut că hotărârea nr. 8724/11.12.2007 nu îndeplinește nici condițiile de formă ale unei hotărâri, ea fiind redactată mai degrabă ca un răspuns și nu ca o hotărâre definitivă.
În consecință, tribunalul a apreciat că decizia nr. 424/11.10.2007 și hotărârea nr. 8724/11.12.2007 sunt nule, fiind emise cu încălcarea dispozițiilor legale incidente în materie, mai sus enunțate.
În cauză a declarat recurs pârâta Direcția Silvică Reșița solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivare se critică prima instanță pentru că a admis excepția nulității actelor atacate și s-a aplicat greșit legea, art.304 pct.9 și 10 Cod procedură civilă întrucât potrivit art.49 alin.1 din nr.OUG59/2000 privind statutul personalului silvic, atunci când sunt aplicate sancțiunile disciplinare prevăzute de art.48 alin.2 lit. a), b), c) din statut, adică mustrarea, avertismentul scris, diminuarea salariului și, după caz, a indemnizației de conducere, aplicarea sancțiunii se face de către conducătorul unității silvice la care este angajată persoana sancționată, iar împotriva sancțiunii se poate face contestație în termen de 15 zile la forul ierarhic superior ( în speță, Comitetul director al ).
Tribunalul C-S a reținut că, potrivit art.58 alin.1 din nr.OUG59/2000, personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr.188/1999, completată cu prevederile legislației muncii, așa cum prevede art.117 din lege. S-a mai reținut că reclamantul, potrivit art.49 alin.1 din nr.OUG59/2000 și art.101 din contractul colectiv de muncă, avea dreptul de a formula contestație împotriva sancțiunii Comitetului Director al Direcției Silvice Reșița.
Cu privire la decizia de sancționare, prima instanță a considerat că aceasta este nulă, pe motiv că nu a fost efectuată cercetarea disciplinară prealabilă, prevăzută de art.48 alin. 3 din nr.OUG59/2000 și art.100 paragraful 4 din contractul colectiv de muncă pe anii 2007 - 2008, în sensul că nu s-a făcut dovada citării reclamantului pentru audieri și nici nu s-a întocmit un proces-verbal, în care să se consemneze refuzul acesteia de a se prezenta sau de a semna o declarație privitoare la abaterile imputate.
Arată în acest context că, potrivit art.268 alin.2 lit. c) din Codul Muncii, decizia de sancționare trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea prealabilă. Învederează că în decizia Direcției Silvice Reșița nr.424/11.10.2007 se arată în mod expres că dl. a refuzat să dea nota explicativă.
Consideră că atâta timp cât refuzul reclamantului de a răspunde la nota de relații, a fost consemnat în scris, nu poate fi reținută nulitatea deciziei de sancționare. Acest refuz este dovedit prin înscrisul de la fila 37 dosar, în care este consemnat refuzul reclamantului de a răspunde la nota de relații, chiar dacă înscrisul nu are denumirea de proces-verbal.
Se solicită a se avea în vedere, în analiza acestui aspect, "nota de relații" înregistrată la Ocolul Silvic Montană cu nr.1598/26.09.2007 (fila 37). De asemenea, se solicită a se observa că nota de relații depusă de reclamant la dosar a fost înregistrată în 26.09.2007, cu același număr de înregistrare, fiind întocmită și semnată ulterior, în 01.10.2007. S-a susținut cu rea credință de către reclamant că nota de relații scrisă și semnată a fost trimisă pe fax la Direcția Silvică Reșița, însă acest aspect nu a fost dovedit în fața primei instanțe.
Cu toate că înscrisul în care este consemnat refuzul reclamantului de a da nota explicativă referitor la abaterile imputate a fost depus la dosarul cauzei, prima instanță nu s-a pronunțat asupra acesteia și nu a făcut nici o referire la înscrisul respectiv în motivarea sentinței pronunțate.
Apreciază că în mod greșit Tribunalul C-S a constatat că decizia de sancționare este lovită de nulitate, pentru că refuzul reclamantului de a da nota explicativă nu a fost consemnat într-un înscris care să poarte denumirea de proces-verbal. Atâta timp cât refuzul a fost consemnat în scris, la momentul efectuării controlului și constatării abaterii disciplinare, condiția prevăzută de art.268 alin.2 din Codul Muncii este îndeplinită, astfel că soluția de admitere a excepției privind nulitatea deciziei de sancționare este nelegală și netemeinică.
Referitor la hotărârea nr.8724/11.12.2007 a Comitetului Director al Direcției Silvice Reșița, prima instanță a reținut că aceasta este nulă pentru că nu îndeplinește condițiile de legalitate prevăzute de art.268 alin.2 din Codul Muncii, în cuprinsul ei nefiind menționat termenul în care sancțiunea poate fi contestată și instanța la care sancțiunea poate fi contestată. De asemenea, se apreciază că hotărârea nu îndeplinește nici condițiile de formă ale unei hotărâri, fiind redactată mai degrabă ca un răspuns și nu ca o hotărâre definitivă.
Față de motivarea primei instanțe, arată că dispozițiile art.268 alin.2 din Codul Muncii se referă la deciziile de sancționare disciplinară, iar nu la hotărârile Comitetului Director.
Art.49 alin.1 din nr.OUG59/2000 privind statutul personalului silvic nu prevede condiții speciale de formă sau anumite elemente pe care trebuie să le cuprindă hotărârea Comitetului Director, sub sancțiunea nulității. Textul de lege prevede doar obligativitatea comunicării către salariat și către unitatea silvică la care acesta este angajat, a hotărârii prin care s-au adoptat măsuri de sancționare cu caracter definitiv.
Din acest motiv, consideră că în mod greșit prima instanță a reținut că hotărârea nr.8724/2007 a Comitetului Director al Direcției Silvice Reșița este nulă, atâta timp cât dispozițiile art.268 alin.2 Codul Muncii nu sunt incidente cu privire la hotărârile Comitetului Director, iar sintagma "hotărâre definitivă" se referă la caracterul definitiv al celor hotărâte, nu la faptul că hotărârea ar trebui redactată asemenea unei decizii.
Pe fondul cauzei recurenta critică hotărârea pentru că nu s-a soluționat fondul cauzei, de unde rezultă culpa reclamantului.
Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu, prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, constată că este nefondat și se respinge pentru că:
Reclamantul este inginer șef de district în cadrul Ocolului Silvic și este supus dispozițiilor nr.OUG59/2000 și a Legii nr.1888/1999 și prin decizia nr.424/11.2007 a fost sancționat disciplinar cu o reținere de 10 % din salariu, pe trei luni, conform art.100 lit. c) din contractul colectiv de muncă pe anii 2007 - 2008.
Potrivit probelor dosarului reclamantul nu a fost audiat anterior sancționării sale, deși art.78 alin.3 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, prevede această obligativitate, cu consecința consemnării în scris a declarației, sub sancțiunea nulității.
Pârâta nu a făcut dovada îndeplinirii acestei cerințe legale, astfel că bine a fost anulată decizia de sancționare disciplinară și de asemenea hotărârea nr.8724/11.XII.2007 emisă de Comitetul Director al Direcției Silvice Reșița, prin care se menține decizia contestată.
Este eronată susținerea recurentei privind neincidența prevederilor art.78 alin.3 din Legea nr.188/1999, atâta timp cât reclamantului i se aplică dispozițiile acesteia în temeiul nr.OUG59/2000, reglementarea susmenționată având ca scop garantarea respectării dreptului la apărare al funcționarului public.
Nota explicativă invocată de recurentă, depusă la fila 37 din dosarul Tribunalului C-S nu îndeplinește cerința exprimată prin art.78 alin.3 din Legea nr.188/1999, astfel că recursul pârâtei se respinge ca nefondat, și cu privire la critica legată de necercetarea fondului cauzei, atâta timp cât soluționarea excepțiilor primează pentru instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul pârâtei Direcția Silvică Reșița împotriva sentinței civile nr.411/28-III-2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică 5.VI.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - - -
GREFIER,
- -
RED:/09.06.08
TEHNORED:/10.06.08
2.ex./SM/
Primă instanță:Tribunalul C-
Judecători - /
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Rodica Olaru
