Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 687/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.687/ Dosar nr-
Sedința publică din 27 octombrie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Gabriel Barbu JUDECĂTOR 2: Mirena Radu
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara
- - - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, -a, G, -, G, împotriva sentinței civile nr. 393/CA pronunțată în dosarul nr- la data de 7 aprilie 2009 de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 20 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 27 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 393/CA din 7 aprilie 2009, Tribunalul Brașov, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA -Centrul Județean B (), invocata prin întâmpinare; a admis acțiunea formulată de reclamanții, -a, G, -, G, prin SINDICATUL C, în contradictoriu cu pârâții AGENTIA NATIONALA PENTRU AMELIORARE SI REPRODUCTIE IN ZOOTEHNIE "PROF. GR. ", si DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA B și cu citarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților sumele reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, începând cu data de 01.01.2004 sau pentru cei deveniți funcționari publici ulterior datei de 01.01.2004 de la data numirii lor în funcție și până la data de 20.10.2007; S-a dispus actualizarea sumelor datorate reclamanților cu indicele de inflație si dobânda legala; au fost obligați pârâții sa facă cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților cu privire la drepturile salariale acordate prin prezenta hotărâre; și de asemenea sa plătească reclamanților suma totala de 1690 lei (cate 39,3 lei pentru fiecare) cu titlu de cheltuieli de judecata.
S-a respins acțiunea reclamanților in contradictoriu cu parata AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA -Centrul Județean B (), ca fiind îndreptata împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA -Centrul Județean B () este fondată având in vedere faptul că acest pârât nu deține atribuții de gestionare a fondurilor de la bugetul de stat, iar reclamanții nu au fost angajații acestui pârât în perioada 1.04.2004 -20.10.2007.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții sunt funcționari publici in cadrul AGENTIA NATIONALA PENTRU AMELIORARE SI REPRODUCTIE IN ZOOTEHNIE "PROF. GR. ", aspect necontestat de pârâți și care rezultă din înscrisurile din dosarul cauzei. Pârâta DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA B este ordonator terțiar de credite.
. 188/1999 inițial prin art. 29 al. 1 lit. c și și apoi prin art. 31 instituit dreptul funcționarilor publici la un salariu compus, in afară de salariul de bază și sporul de vechime, și din suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Dispozițiile art. 29 și apoi 31 al. 1 lit. c, d din. 188/1999 au fost suspendate succesiv prin OUG 92/2004 - art. 44 pentru anul 2005 și OUG 2/2006 pentru anul 2006.
Deși prin efectul actelor normative arătate mai sus, exercițiul dreptului de a încasa cele două sporuri, prevăzut de prevederile art. prevederile art.29 al. 1 lit. c și d (devenit 31) din Legea nr.188/1999 republicată, a fost suspendat până la sfârșitul anului 2006, totuși această împrejurare nu echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării prerogativelor sale în intervalul de timp pentru care s-a suspendat exercițiul dreptului.
Dreptul continuă să existe până la momentul adoptării unei dispoziții legale exprese contrare, deoarece, în materia dreptului muncii, este pe deplin aplicabil principiul derivând din "teoria drepturilor câștigate", astfel încât nu poate fi acceptată ipoteza unei abrogări implicite a unei prevederi legale care a instituit un drept. Cum raportul de serviciu al funcționarului public este similar unui raport de muncă în ceea ce privește drepturile legale, acest principiu este pe deplin aplicabil și în situația funcționarilor publici.
Ca atare, orice restrângere adusă acestui drept, categorie în care intră și suspendarea, poate avea loc numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție (fostul art. 49 ). Ori, nici una dintre legile prin care s-a suspendat exercitarea dreptului nu întrunește cerințele impuse de textul legii fundamentale, nefiind adoptate pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor sau pentru desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Prevederile legale prin care s-a suspendat acordarea celor două suplimente în perioada 2005 și 2006 au avut caracter temporar, iar în prezent nu mai sunt în vigoare, astfel încât nu mai pot forma obiectul controlului de neconstituționalitate, conform Legii nr. 47/1992, republicată.
Instanța de fond, analizând textele în discuție, în aplicarea principiului prevăzut de art. 3 Cod civil, a apreciat că dispozițiile privind suspendarea nu au produs nici un efect sub aspectul existenței dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei, și deci, nu au avut drept consecință suprimarea acestuia în materialitatea sa pentru perioada în care au fost în ființă. Această suspendare nu poate echivala cu stingerea dreptului, ci are ca efect numai imposibilitatea realizării acestuia în intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său.
Deși nu se poate nega dreptul legiuitorului de a suspenda aplicarea anumitor dispoziții legale, acest drept trebuie exercitat cu respectarea cerințelor impuse de art. 56 și 64 din Legea nr. 24/2000.
Așa fiind și cum, în raport cu principiul activității legii civile, ce decurge din art. 15 din Constituție și din art. 1 din Codul civil, dispozițiile art. 29 al. 1 și ulterior 31 al. 1 din Legea nr. 188/1999 fiind în vigoare în toată această perioadă, rezultă că dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei acordate funcționarilor publici prin acest text a existat în perioada anilor 2005-2006, fiind în ființă în întreaga perioadă menționată și, fiind conforme cu principiile înscrise în art. 38 alin. (2) din Constituția anterioară [art. 41 alin. (2) din Constituția revizuită în 2003], nu s-a constatat că ar fi neconstituționale.
Mai mult, suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența pentru anii 2005 - 2006.
Suspendarea acestui drept recunoscut și garantat nu poate înlătura existența lui anterioară, pentru că s-ar contraveni atât art. 53 din Constituția revizuită (art. 49 din Constituția anterioară) privind cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept, cât și reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi opriți de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
Ca urmare, ordonatorilor principali de credite și, după caz, ordonatorilor de credite de inferior le revine obligația să plătească funcționarilor publici, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei cuvenite acestora în conformitate cu art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în perioadele reținute in dispozitivul prezentei hotărâri ( și care reprezintă data dobândirii calității de funcționar public) și până la data solicitată, acțiunea a fost admisă.
Cuantumul acestor drepturi salariale nu este prevăzut de nici un act normativ, astfel că nu poate fi acordat procentul de 25% solicitat de reclamanți.
Pârâții vor fi obligați la plata sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală având în vedere faptul că în materia raporturilor de serviciu, similar raporturilor de muncă, se prezumă punerea în întârziere a angajatorului, odată cu data nașterii dreptului, sarcina probei revenindu-i acestuia raportat la data nașterii prejudiciului.
S-a dispus consemnarea în carnetele de muncă ale reclamanților a drepturilor dobândite, în temeiul dispozițiilor Decretului nr.92/1976.
În baza art.274 Cod procedură penală, au fost obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată avansate în cauză de reclamanți, constând în taxa de timbru și timbrul judiciar.
Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamanții și au solicitat admiterea recursului și obligarea intimaților pârâți la acordarea fiecărui supliment în cuantum de 25% fiecare.
Examinând hotărârea atacată, motivele de recurs invocate, dispozițiile art. 304/1 Cod procedură civilă constată următoarele:
În cauză au declarat recurs numai recurenții astfel încât aceștia beneficiază de protecția legii în sensul neagravării situației în propria cale de atac, potrivit art.316 raportat la art.296 Cod procedură civilă.
acestei situații s-ar fi produs față de dispozițiile Deciziei dată în Recursul în interesul legii nr. 20/2009 în conform căreia "în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe calea judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Solicitarea recurenților de a fi precizat în recurs cuantumul de câte 25% pentru fiecare din cele două suplimente este nefondată față de decizia amintită
Ca urmare recursul se dovedește a fi nefondat și urmează a fi respins potrivit art. 312 alin.1.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, -a, G, -, G, împotriva sentinței civile nr. 393/7.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.10.2009
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red MR 27.11.2009
Dact RP 2.12.2009
5 ex
Jud fond M
Președinte:Silviu Gabriel BarbuJudecători:Silviu Gabriel Barbu, Mirena Radu, Clara
