Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 693/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 693
Ședința publică din data de 4 mai 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - --
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, cu. ales la DIRECȚIA PENTRU CULTE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL cu sediul în Târgoviște, - -, nr.1, județul D, împotriva sentinței nr. 104 din data de 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA PENTRU CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL, cu sediul în Târgoviște,-, Județ D și MINISTERUL CULTURII ȘI cultelor cu sediul în B, sector 1,-.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile: reclamanții, -, și intimații pârâți Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național D și Ministerul Culturii și Cultelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că prin Serviciul Registratură s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatului-pârât Ministerul Culturii și Cultelor și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare:
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ sub nr. 5844/120/17.11.2008 reclamanții, -, și au chemat în judecată pârâții Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național D, și Ministerul Culturii și Cultelor solicitând obligarea pârâților, în solidar, la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul tarifar de încadrare, în total 50 %, începând cu data de 15.11.2001și în continuare, actualizate cu indicele de inflație.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că au solicitat instituției pârâte Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național D, cu adresa nr. 3228/25.10.2008 plata acestor drepturi, însă pârâta a refuzat acordarea lor, motivat de faptul că în bugetul instituției nu au fost și nu sunt prevăzute sume cu această destinație; mai arată reclamanții că aceste drepturi li se cuvin potrivit art.31 alin.1 din Legea 188/1999, ale prevederilor art.38 și 39 din Codul muncii, art.53 alin.1 și 2 din Constituție, precum și art.1 din Protocolul Adițional 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția de necompetență materială a instanței, având în vedere calitatea lui de autoritate publică centrală, precum și excepția lipsei calității sale procesual pasive, determinată de inexistența vreunui raport juridic obligațional între reclamanți această instituție; pe fond, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât sporurile privind suplimentul postului și al funcției, prevăzute de legea 188/1999, nu au fost și nu sunt prevăzute ca sume, cu această destinație, în bugetele instituțiilor publice.
Prin sentința nr. 104 din data de 20.02.2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția de necompetență materială a tribunalului invocată de pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de același pârât și respins acțiunea față de acesta, iar pe fond a respins acțiunea reclamanților.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că excepția de necompetență materială a tribunalului, invocată de pârâtul Ministerul Culturii și Cultelor este neîntemeiată, întrucât reclamanții sunt funcționari publici, angajați ai instituției publice de interes local Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național D, astfel că litigiile referitoare la raporturile de serviciu și drepturile bănești rezultând din acestea sunt de competența tribunalului administrativ, potrivit art.10 teza I din Legea 554/2004 și art.109 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii și Cultelor, Tribunalul a considerat-o întemeiată, pentru că reclamanții, funcționari publici, nu se află în raporturi de serviciu cu acest pârât, ci cu Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național D, care rămâne singurul subiect al raportului obligațional rezultând din raporturi de serviciu.
Pe fondul cererii, instanța de fond a reținut netemeinicia pretențiilor privind solicitarea reclamanților de a obliga pârâții, să le plătească sumele de bani reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, pentru că acestea sunt prevăzute de art.31 alin.1 lit. c și d din Legea 188/1999 și că neacordarea lor contravine prevederile constituționale și art.1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
S-a mai reținut că potrivit dispozițiilor recente, statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 818-821/2008 este neconstituțională rezolvarea, de către instanțele judecătorești, a formelor de discriminare cuprinse în diversele acte normative, prin desființarea unor norme juridice și /sau ale substituirii unele altora, întrucât se încalcă principiul separației puterilor în stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții ,
, -, criticând-o pentru nelegalitate și neteminicie, cerere înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, sub nr-.
În motivarea acestuia, s-a arătat că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, întrucât sumele solicitate intră în componența salariului, nefiind sporuri, ci drepturi prevăzute de lege și care trebuie acordate.
S-a mai arătat și că aceeași instanță de fond, cu privire la alți funcționari publici, a admis astfel de acțiuni, cele două soluții contrare reprezentând o abatere de la scopul legii privind aplicarea sa unitară.
În termen legal intimata a formulat întâmpinare, pe calea căreia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a textelor de lege incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Recurenții-reclamanți sunt funcționari publici în cadrul intimatei Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național D, astfel că salarizarea acestora este reglementată de Legea nr. 188/1999, cu modificările ulterioare.
Art. 31 al acestui act normativ, prevede că pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, acordarea acestor două drepturi din urmă, fiind suspendată succesiv, prin OUG 92/2004, pentru anii 2004-2005, OG 2/2006, pentru anul 2006 și OG 6/2007, pentru anul 2007 și până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici, astfel că suspendarea acestor dispoziții legale împiedică producerea de efecte juridice, până la încetarea cauzei de suspendare, legiuitorul neprevăzând până în prezent, acordarea acestor suplimente și nici cuantumul lor.
În situația încetării cauzei de suspendare a dispozițiilor legale ce le reglementează, este necesar ca, printr-un act normativ ulterior, să se prevadă modalitatea în care să fie stabilite, respectiv cuantumul acestora, precum și categoriile de funcționari publici beneficiare, astfel de reglementări legale neexistând până în prezent, urmând a fi statuate prin Legea privind stabilirea unui sistem unitar de salarizare, conform art. 31 alin.3 din Legea 188/1999, cu modificările ulterioare.
În contextul expus, instanța de fond a apreciat, în mod corect, în sensul că, în lipsa unui act infralegislativ, prin care să fie stabilit cuantumul celor două suplimente solicitate, precum și celelalte criterii de individualizare menționate anterior, instanța nu are puterea juridică de a determina ea însăși aceste elemente, ipoteză în care s-ar substitui puterii executive și ar încălca un principiu constituțional. De altfel, dreptul de creanță invocat de către reclamanți nu există, neputându-se susține că ar fi fost îngrădit. Susținerea recurenților, în sensul că nu ar fi vorba de sporuri, ci drepturi ce intră în componența salariului, nu este susținută nici de argumentele mai sus expuse și nici de faptul că, în actele normative mai sus invocate, aceste drepturi sunt prevăzute în mod expres ca fiind sporuri.
Pe de altă parte, nici susținerea referitoare la practica neunitară a instanței de fond, dovedită de pronunțarea unor soluții diferite, în legătură cu aceleași drepturi, nu poate fi reținută, câtă vreme prima instanță pronunță hotărâri reformabile în calea de atac, iar rolul instanței de control judiciar este tocmai acela de îndreptare a eventualelor erori, iar consecința hotărârilor sale este și statuarea unei practici cu caracter unitar pentru instanțele de grad inferior.
În consecință, având în vedere caracterul legal și temeinic al sentinței recurate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanții, cu. ales la DIRECȚIA PENTRU CULTE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL cu sediul în Târgoviște, - -, nr.1, județul D, împotriva sentinței nr. 104 din data de 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA PENTRU CULTURĂ, CULTE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL, cu sediul în Târgoviște,-, Județ D și MINISTERUL CULTURII ȘI CULTELOR cu sediul în B, sector 1,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - - - - -
Grefier,
red.
Tehnored. DL
2 ex./05.05.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
