Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 695/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 07.04.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.695
Ședința publică din 11 iunie 2008
PREȘEDINTE: Barbă Ionel
JUDECĂTOR 2: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 3: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T împotriva sentinței civile nr.209/20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat și pârâții intimați Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră T, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin cererea de recurs, chematul în garanție recurent Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.209/20.II.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea reclamantului și a obligat pe pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ T la plata către reclamant a sporului de fidelitate pe anul 2005 actualizată cu rata inflației la data plății efective, a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor-prin DGFP T, formulata de paratul A și a obligat chematul in garanție să aloce fondurile necesare efectuării acestor plăți.
În motivare s-a reținut că în privința excepției lipsei calității procesuale pasive a MFP, instanța nu contesta faptul ca neavând calitatea de ordonator principal de credite MFP, nu poate fi obligat la plata despăgubirilor bănești către reclamant si ca atare dispoziția de plata instituita ca efect al admiterii acțiunii fata de pârâții, nu-l vizează direct, dar aceasta calitate nu-l exonerează de obligația alocării către bugetul A și a sumelor pretinse, aspect ce justifică necesitatea ca prezenta hotărâre să-i fie opozabila si MFP și față de actele existente la dosar, instanța retine ca reclamantul are calitatea de funcționar public cu statut special-polițist de frontiera fiind angajat la. conform adeverinței aflata la fila 7 dosar fiind angajat cu data de 1.08.2005.
Conform art.1 al.1 din nr.360/2002, polițistul este funcționar public civil cu statut special si ca atare ii sunt aplicabile prev.nr.188/1999, inclusiv ale art.91 din nr.215/2006 de modificare a nr.188/1999, ce atrag astfel competenta instanțelor de contencios administrativ in soluționarea litigiilor ce vizează raporturile de serviciu ale funcționarului public, dreptul la prima de concediu este o componenta a drepturilor salariale si se circumscrie astfel raportului de serviciu al polițistului.
In acesta calitate reclamantul beneficiază de prev.art.6 din OG nr.38/2003, potrivit cărora pentru activitatea desfășurată, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de baza, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Este adevărat că, prin disp.art.2 al.1 din OUG nr.118/2004, aprobată prin nr.28/2005, pentru anul 2005, s-a suspendat aplicarea disp.6 din OG nr.38/2003, dar nu se poate considera ca drepturile stabilite prin art.6 din OG nr.38/2003, nu exista, câtă vreme dispozițiile legale ce-i consacra, sunt in vigoare, in prezent nemaifiind suspendata aplicarea acesteia, iar pe de alta parte aceste dispozițiile nu au fost declarate neconstituționale.
Disp.art.6 din OG nr.38/2003, prin care s-a acordat dreptul solicitat au fost în funcție pe toata perioada de suspendare, dispozițiile legale de suspendare neconținând vreo referire la eventualitatea desființării dreptului la prima de concediu, ci doar la suspendarea exercițiului acestuia si care nu pot fi considerate ca ar înlătura însăși existenta lui.
Suspendarea exercițiului dreptului, nu echivalează cu însăși înlăturarea lui cat timp prin nici o dispoziție legala nu i-a fost înlăturata existenta pana la introducerea acțiunii.
Respectarea principiului încrederii in statul de drept care implica aplicarea legilor adoptate in spiritul si litera lor, concomitent de eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute sa nu poată fi obstrucționați de a se bucura efectiv de acestea pe perioada in care au fost prevăzute pentru a nu fi astfel in ipostaza de titulari ai unor drepturi lipsite de orice valoare sau finalitate.
În cauză a declarat recurs chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii pentru lipsă de calitate de chemat în garanție.
Recurentul susține că nu are calitate procesuală pasivă deoarece Ministerul Finanțelor Publice B nu trebuie confundat cu Statul Român și bugetul de stat.
Rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată de legislația în domeniu.
Învederează instanței că și Ministerul Internelor și Reformei Administrative are calitate de ordonator principal de credite, prin urmare, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata către salariații altor instituții care au calitatea de ordonatori principali de credite.
Guvernul este cel răspunzător de realizarea prevederilor bugetare și repartizează ordonatorilor principali de credite sume de la bugetul de stat conform destinațiilor bugetare stabilite în conformitate cu legea bugetară anuală, Ministerul Internelor și Reformei Administrative elaborându-și propriul proiect de buget.
Examinând recursul în raport cu motivul invocat și cu cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că este fondat, motiv pentru care se admite împotriva sentinței civile împotriva sentinței civile nr.209/20.II.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, modifică sentința în sensul că respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul față de Ministerul Economiei și Finanțelor și respinge cererea de obligare a chematului în garanție la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale pretinse de reclamantul pentru lipsă de calitate procesuală de garant și menține în rest dispozițiile sentinței, pentru că
Potrivit prevederilor art.28 din legea nr.500/2002 privind finanțele publice, nr.HG208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor B și Agenției Naționale de Administrare Fiscală B, nr.HG386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, ministerul are atribuții ce privesc elaborarea proiectului bugetului de stat, iar nu alocarea sumelor respectiv anterior adoptării Legii bugetului de stat.
Cum, din conținutul acestor dispoziții legale nu rezultă obligația Ministerului Economiei și Finanțelor privind alocarea unor fonduri bănești personalului bugetar, că nu există raporturi de subordonare bugetară între pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru a deveni incidente prevederile art.60-63 Cod civil, privind chemarea în garanție, recurentul nu poate avea calitatea de chemat în garanție, motiv pentru care recursul se consideră întemeiat sub acest aspect și se admite în modul arătat anterior, cu aplicarea art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.209/20.II.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș.
Modifică sentința în sensul că respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul față de Ministerul Economiei și Finanțelor și respinge cererea de obligare a chematului în garanție la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale pretinse de reclamantul pentru lipsă de calitate procesuală de garant.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 11.VI.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. /19.06.2008
Tehnored. /04.07.2008
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecători:,
Președinte:Barbă IonelJudecători:Barbă Ionel, Pătru Răzvan, Olaru Rodica
