Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 696/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 696/2008
Ședința publică din 5 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Hajjar AL -
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, G, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MUREȘ, CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și cu CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici - legea nr. 188/1999.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din data de 22 octombrie 2008 fiind consemnate în încheierea din acea zi, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 29 octombrie 2008 și apoi pentru data de 5.11.2008. Încheierile de amânare a pronunțării fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Mureș reclamanții, G, au chemat in judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL MUREȘ, CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și cu CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați la plata sporului de confidențialitate de până la 15%, începând cu luna decembrie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, sume care să fie actualizate in raport cu rata inflației.
S-a solicitat de asemenea ca Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat să aloce Ministerului Internelor și Reformei Administrative aceste sume.
În drept au fost invocate prevederile art. 30 alin. 3 din OG nr. 137/2000 art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000, art. 269, art. 165, art. 292 Codul muncii.
În conformitate cu prevederile art. 16-20 din G nr. 137/2000 republicată privind organizarea și funcționarea CNCD, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin întâmpinarea formulată la 06.03.2008, pârâtul Ministerul - a solicitat respingerea acțiunii reclamanților.
În susținerea poziției sale procesuale a relevat că dreptul la sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din cadrul instanțelor nu este unul recunoscut de lege, nefiind reglementat de nici un act normativ în vigoare.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii pe considerentul lipsei calității sale procesuale pasive.
În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios, s-a relevat că solicitarea reclamanților excede actualului cadru legislativ.
Pârâtul Ministerul - a învederat că extinderea pe cale judiciară a sferei beneficiarilor unei norme juridice ca urmare a reținerii unei stări de discriminare, instituite prin lege, ori prin ordonanțe, echivalează cu o încălcare a principiului separației puterilor în stat, precum și cu o încălcare a dispozițiilor art. 61 din legea fundamentală.
Prin încheierea civilă nr. 293/06.05.2008 Tribunalul Mureșa dispus scoaterea cauzei de pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal al Tribunalului Mureș și trimiterea dosarului la Tribunalul Cluj, ca urmare a admiterii cererii formulate de Ministerul - de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin încheierea din data de 22.08.2008, Tribunalul Cluj dispune trimiterea cauzei spre soluționare Curții de Apel Cluj.
Deliberând asupra pretențiilor deduse judecății, Curtea reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Curții de Apel Târgu Mureș, Departamentul Economico Financiar și Administrativ.
Printre obligațiile lor de serviciu se numără și aceea de a respecta secretul cu privire la informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor, care nu sunt destinate publicității. Conform art. 149 alin. 2 lit. e din Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, încălcarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.
În cazul altor categorii de funcționari publici, care au de asemenea obligația păstrării secretului profesional, legiuitorul a instituit un spor de confidențialitate de 15%. Este cazul spre exemplu, funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (art. 3 din Legea nr. 444/2006), al funcționarilor publici din aparatul de lucru a Guvernului, Administrației Președințiale, CNSAS, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Consiliul Legislativ (art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007). De același drept beneficiază și membrii plenului, precum și alte categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002).
Referitor la neacordarea sporului de confidențialitate reclamanților - care au și ei obligația legală a păstrării secretului profesional - nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul funcționarilor publici din cadrul instanțelor de a primi spor de confidențialitate, din perspectiva prevederilor art. 16 din Constituția României și art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
apare ca o atribuție de serviciu normală, compensarea salariatului nefiind o condiție de validitate a acestei obligații. Ea presupune îndatorirea părților de a nu transmite date sau informații de care au luat cunoștință în timpul derulării raporturilor de muncă.
Categoriile de personal salarizate de la bugetul de stat care beneficiază de spor de confidențiale sunt expres prevăzute de lege. De principiu, acestea sunt salariați care gestionează informații clasificate, definite de Legea nr. 182/2002 ca fiind "informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate".
Astfel, art. 14 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protocoalele adiționale la această convenție, ratificată de România prin Legea 30/1994 statuează că "Exercitarea drepturilor și Iibertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, În special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație." Iar art. 16 din Constituție prevede la alin 1 ca "Cetățenii sunt egali în fața legii șia autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Însă pentru a putea exista discriminare, fiind necesară protecția în temeiul dreptului la tratament egal, trebuie să fim în prezenta recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.
Dreptul la sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din cadrul instanțelor: nu este unul recunoscut de lege, întrucât nu este reglementat prin nici un act normativ în vigoare, nu face obiectul articolului 14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului si a libertăților Fundamentale, întrucât Protocolul 12 la Convenție, ratificat de România prin Legea nr. 103/2006 consacră expres la art. 1 că "Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație", astfel că nu poate fi aplicat în speță câtă vreme nu exista nici un text legal care să recunoască dreptul la spor de confidențialitate.
Prevederile art. 14 din Convenție, așa cum CEDO a statuat în jurisprudența sa (cazul Thimmenos contra Greciei), "nu auo existență independentă, întrucât au efect doar în relație cu drepturile si libertățile protejate de prevederile Convenției si Protocoalelor sale", or dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental apărat și garantat de Convenție.
Dreptul la sporul de confidențialitate nu face obiectul reglementării constituționale din art. 16. "Cetățenii sunt egali în fața legii șia autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". Curtea Constituționala a statuat în repetate rânduri că sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor si altor salariați prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate si aparate de Constituție".
Consiliul Național pentru Combaterea discriminării în hotărârea nr. 232/29.08 2007 statuat că "diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului înceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta soluție să se încalce principiul egalității".
În speță nu există discriminare în raport cu prevederile art. 1 alin 3 din nr.OG 137 care prevăd că "Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile".
Actele normative la care se referă reclamanții reglementează salarizarea unor anumite categorii de personal din sectorul bugetar (salariați ai CNCD, personal militar etc.) și nu există nici un temei legal pentru aplicarea acestor prevederi funcționarilor publici încadrați la instanțe.
Funcționarii publici reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea 188/1999, cu drepturi și îndatoriri specifice și cu drepturi salariale stabilite prin act normativ special, respectiv nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007. nr.OG 6/2007 a instituit sporul de confidențialitate pentru anumite categorii de funcționari publici și anume "funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ."
Legiuitorul a avut în vedere doar o anumite categorii de funcționari publici, care își desfășoară activitatea în anumite instituții ale statului, enumerate limitativ în actul normativ special care reglementează salarizarea funcționarilor publici.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că nu pot fi reținute susținerile reclamanților cu privire la discriminarea funcționarilor publici față de alte categorii de salariați din sistemul bugetar.
Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari si alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța si complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile si salariile de bază pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora Ii se acordă.
Principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, instituit în baza unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii si nici discriminări.
Mai mult, datele și informațiile despre care se face vorbire in actele normative invocate de reclamanți nu sunt de aceeași natura și nu au același regim.
OG nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și Legea nr. 656/2002 privind prevenirea sancționării banilor au în vedere informațiile clasificate, definite de Legea nr. 182/2002 ca "informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță consecințelor care s-ar produce ca urmarea dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate".
Hotărârea nr. 387/2005 a pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești se referă la informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor, care nu sunt destinate publicității, fără a le defini.
Este deci evident că față de situațiile obiectiv diferite, legiuitorul a înțeles să adopte soluții legislative diferite în ceea ce privește remunerarea și acordarea sau neacordarea diverselor sporuri, fără a se putea pune problema vreunei discriminări.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea o socotește drept fondată.
Conform prevederilor art. 27 din OG nr. 137/2000 CNCD nu poate fi chemat în judecată în calitate de pârât deoarece Consiliul este instituția abilitată și investită prin lege, conform prevederilor art. 16-20 din OG nr. 137/2000 să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr. 137/2000 având competența materială să se pronunțe cu privire la săvârșirea tuturor formelor de discriminare.
Introducerea CNCD în actualul cadru procesual se putea realiza doar în scopul ca această instituție să își exprime poziția sa cu privire la existența sau inexistența faptelor de discriminare invocate de reclamanți.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a MEF curtea apreciază această excepție drept nefondată, considerent pentru care urmează să o respingă.
Potrivit art. 14 și 18 din Legea nr. 500/2002, acest minister coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetelor prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și a legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor bugetare ordonatorilor principali de credite, precum și a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Pe de altă parte, sunt aplicabile disp. art. 4 alin. 1 și 2 art. 15 alin. 1 și 3 din Legea nr. 500/2002, precum și art. 2 și 3 din nr.OG 22/2002, care vin în sprijinul concluziei privitoare la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor, acesta fiind ținut ca, în limita prerogativelor acordate de aceste acte normative, să creeze condiții pentru încasarea sumelor solicitate de reclamanți. Dacă cererea introductivă de instanță ar fi fondată, o hotărâre prin care dreptul litigios ar fi recunoscut reclamanților, ar deveni opozabilă tuturor pârâților, fiecare dintre aceste instituții urmând să aducă la îndeplinire, în limita competențelor proprii, prevederile invocate în cererea introductivă pentru a se da posibilitate reclamanților să încaseze efectiv sumele pretinse.
Cu toate acestea, curtea a statuat, pe fondul raportului juridic litigios că reclamanții nu sunt îndreptățiți să pretindă plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate.
Pentru considerentele de fapt și de drept anterior expuse, instanța apreciază că acțiunea reclamanților nu este întemeiată, astfel că în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea reclamanților, G, cu domiciliul procesual ales în loc. Târgu M,-, camera 40, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL MARAMUREȘ cu sediul în Tg. M,-, jud. M, CURTEA DE APEL TG. M cu sediul în Tg. M,-, jud. M, MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B,-, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B, sector 1, 1-3.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 05 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
- AL - - -
red./dact.MM
18 ex./12.11.2008
Președinte:Simona HajjarJudecători:Simona Hajjar
