Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 70/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 70/R-
Ședința publică din 25 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu JUDECĂTOR 2: Ioana Miriță
JUDECĂTOR 3: Corina Georgeta
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, împotriva sentinței nr.468/CA din 09 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- Complet specializat contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul- reclamant și intimații- pârâți INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI și MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier jr. pentru recurentul-pârât F, prin DGFP A, în baza delegației de la dosar, intimatul- reclamant și consilier jr. pentru intimatul- pârât IPJ A, în baza delegației de la dosar, lipsind intimatul- pârât
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Intimatul- reclamant depune la dosar concluzii scrise.
Curtea, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta recurentului- pârât prin DGFP A, solicită admiterea recursului așa cum este formulat în scris, modificarea sentinței și pe fond respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în garanție a MEF care nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
Intimatul- reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, pentru motivele menționate în concluziile scrise depuse la dosar.
Reprezentantul intimatului- pârât A, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea sentinței, arătând că F răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat și asigură fondurile necesare ordonatorilor de credite în vederea plății drepturilor salariale ale funcționarilor publici.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Argeș - Secția Civilă sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul de Poliției al Jud. A, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței să îi oblige la plata drepturilor de natură salarială reprezentândprima de vacanțăaferentă anilor 2004-2006 șisporul de fidelitateaferentă anului 2005, actualizate cu indicele de inflație și dobânzile bancare calculate de la data nașterii dreptului și până la data plății efective, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost angajatul A și a avut statut de polițist. In această calitate, potrivit Legii nr.360/2002 și art.37 alin.2 din nr.OG38/2003, avea dreptul la prima de vacanță, primă neacordată pe perioada în discuție. Prima de vacanță a fost suspendată la plată prin mai multe acte normative până la data de 31.12.2006, suspendarea fiind făcută cu încălcarea drepturilor constituționale. Cu privire la sporul de fidelitate a arătat că acesta este reglementat de art.6 din nr.OG38/2003 și că în anul 2005 în mod neîntemeiat s-a dispus suspendarea plății acestuia.
Pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul admiterii acțiunii reclamanților, să fie obligat să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi.
Prin sentința nr. 468/CA/08.10.2007, Tribunalul Argeș - Secția Civilă - Complet Specializat pentru Contencios Administrativ și Fiscal a admis cererea reclamantului și a obligat pe pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIEI AL JUDEȚULUI A să plătească reclamantului prima de vacanță pe anii 2004-2006 și sporul de fidelitate pentru anul 2005 prevăzut de art. 6 din OG nr.38/2003, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, actualizate cu coeficientul de inflație de la data plății.
A obligat pe pârâtul MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE să asigure pârâtului INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A fondurile necesare plății acestor drepturi.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și a obligat pe chematul în garanție să asigure fondurile necesare plății drepturilor de mai sus.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarele:
1. Pârâtul IPJ A are calitate procesuala pasivă întrucât a fost chemat în judecată în calitate de angajator al reclamantului pentru a fi obligat la plata drepturilor ce se cuvin reclamantului în calitate de polițist, iar pârâtul nu a făcut dovada că reclamantul nu a fost angajatul său.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuala pasivă întrucât a fost chemat în judecată pentru ca, în cazul admiterii acțiunii reclamantului, să fie obligat să asigure fondurile necesare plății primei de vacanță și a sporului de fidelitate, nu din bugetul propriu ci din bugetul statului.
2. Reclamantul a fost angajatul A ca polițist, având calitatea de funcționari publici cu statut special. Dreptul la prima de vacanța este reglementat de art.37 alin.2 din nr.OG38/2003.
Potrivit dispozițiilor art. 53 din Constituția României "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, sănătății ori moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într- societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat- să fie aplicată, în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății".
Dispozițiile constituționale invocate reprezintă o garanție a protecției juridice a drepturilor omului, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți cetățenești fiind permisă autorităților publice, doar pentru situații de excepție și numai condiționat.
Chiar dacă restrângerea se poate realiza doar prin lege, acesteia nu îi este permisă atingerea substanței, conținutului normativ, decât dacă se impune pentru situațiile strict și limitativ enumerate de dispozițiile constituționale menționate.
Prima de concediu pentru categoria de personal din care face parte reclamantul este prevăzută în art. 33 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, potrivit căruia "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat", precum și în Nr.OG38/2003, art.37 alin.2, care reglementează salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
Acest drept nu a mai fost însă acordat funcționarilor publici începând cu anul 2001, fiind suspendate dispozițiile art. 33 din Legea nr. 188/1999 prin OUG nr. 33/2001. Textul de lege care prevede dreptul la prima de concediu a fost suspendat până la 31 decembrie 2006, potrivit art. 5 alin.5 din Legea nr. 379/2005 bugetului de stat pe anul 2006 iar începând cu anul 2007 s-a reluat plata acesteia.
În raport de dispozițiile constituționale enunțate, potrivit art. 3 din OUG nr. 33/2001, precum și cele ale subsecventelor acte normative prin care s-au suspendat dispozițiile referitoare la acordarea primei de concediu de odihnă contravin situațiilor expres și limitativ enumerate de art. 53 din Constituția României și aduc o atingere a principiului protecției juridice a drepturilor omului.
Pe de altă parte, un drept deja câștigat nu poate fi restrâns sau retras decât printr-un act normativ cu aceeași putere.
Ca atare, acțiunea este întemeiată.
In ceea ce privește perioada pentru care prima de vacanță este datorată, această chestiune a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.XII/5.02.2007, potrivit căreia prima de vacanță se cuvine polițiștilor pe perioada 2004-2006.
Drept consecință, A va plăti reclamantului drepturile bănești reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2004-2006, actualizată în raport de indicele de inflație la data efectuării plății.
Cu privire la pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, acesta a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite, în al cărui buget este cuprins și bugetul pârâtului A, în vederea obligării la asigurarea fondurilor necesare plății drepturilor reclamanților.
Cererea de chemare în judecată, formulată de reclamant, precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, sunt întemeiate.
Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea de administrator general al bugetului statului, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ordonatorilor de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale și asigură fondurile necesare ordonatorilor de credite în vederea plății drepturilor salariale funcționarilor publici.
Ministerul Economiei și Finanțelor a fost chemat în judecată și în garanție pentru a fi obligat la plata sumelor solicitate prin acțiune, nu din propriul buget, ci în calitate de reprezentant al Statului Român.
În această calitate va fi obligat să asigure fondurile necesare plății primei de vacanță, pretinsă și acordată de către instanță.
3. Sporul de fidelitate este reglementat de art.6 din nr.OG38/2003 și se acordă în raport cu vechimea în muncă, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. Acest drept a fost suspendat la plată prin nr.OUG118/2004, aprobată prin Legea nr.28/2005. Începând cu anul 2006 s-a reluat plata acestui spor.
Pentru aceleași argumente reținute la pct.2, privitor la prima de vacanță, s-a apreciat că este întemeiat și acest capăt de cerere.
4. Referitor la modul de calcul al primei de vacanță, s-a avut în vedere perioada lucrată de reclamant în anul pentru care se acordă, dreptul la concediu de odihnă avut și dacă a fost efectuat.
La determinarea sporului de fidelitate, pentru reclamant, pe lângă cele reținute anterior, s-a avut în vedere vechimea și condiții stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâtul prin, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispoz. art. 304 pct. 9.proc.civ.
Astfel, în mod greșit a respins prima instanță excepția lipsei calității procesuale pasive a MEF și a admis cererea de chemare în garanție formulată de MIRA, obligându-l să vireze fondurile necesare achitării drepturilor bănești cuvenite reclamantului, întrucât MEF nu poate fi confundat cu Statul R sau cu bugetul de stat si nu poate fi obligat sa plătească drepturile bănești pentru angajații altor instituții. Rolul MEF este de răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale, după procedura Legii nr. 72/1996 privind finanțele publice locale și a Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. Atât Mira cât și MEF sunt ordonatori principali de credite si, potrivit art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate de alt ordonator principal de credite.
Pe de altă parte, nu are nicio obligație legala sau contractuală de garanție față de sau vreo obligație de restituire, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru admiterea cererii de chemare în garanție din speță.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, prin raportare și la dispoz. art. 3041.proc.civ. Curtea constată că recursul este nefondat.
Curtea constată că si au atribuții in ce privește aprobarea cheltuielilor cu drepturile bănești stabilite în cauza de față, incluse de angajator in bugetul instituției.
Astfel, obligațiile MIRA sunt reglementate de art. 3 alin. 1 lit. C) pct. 11, art. 7 alin. 2, art. 12 alin. 5, art. 22 din OUG NR. 30/2007, iar cele ale de art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și de dispoz. art. 3 lit. A pct.2, 3, 6, 10, art. 4, art. 5 lit. f), g), h) din HG nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice.
Obligația în cauză nu are legătură cu faptul că între ministerul respectiv și reclamant nu există raport de serviciu. Pentru plata unor astfel de drepturi ca cele stabilite in cauza de față, între Ministerul Economiei și Finanțelor și ceilalți ordonatori principali de credite există o obligație de conlucrare în sensul de a include si menține in buget, la dispoziția angajatorilor, fondurile corespunzătoare.
Recurentul - pârât Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind chemat în judecata nu ca reprezentant al Statului, ci în calitatea de instituție mandatată legal să elaboreze bugetul de stat, și, respectiv, fiind chemat în judecata să asigure fondurile necesare plății drepturilor bănești, iar nu ca să plătească respectivele drepturi către reclamant.
Recurentul - pârât Ministerul Economiei și Finanțelor are obligația a asigura menținerea în bugetul pârâtului MIRA a fondurilor destinate plății drepturilor reclamantului, precum și obligația de a se preocupa el însuși de găsirea modalităților financiare de satisfacere a drepturilor reclamantului.
Pentru cele expuse, văzând dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, recursul pârâtului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, împotriva sentinței nr.468/CA din 09 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă- Complet specializat contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul- reclamant și intimații- pârâți INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI și MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 25 ianuarie 2007, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
Grefier,
Red./12.02.2007
2ex/Jud.fond:
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Ioana Miriță, Corina Georgeta
