Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 72/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 72
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
- - JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
- - JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu
Grefier:
*********
Pe rol judecarea recursului declarat de către pârâtul Laboratorul Central de Fitosanitară B împotriva sentinței civile nr. 3953 din 25.10.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează instanței că recursul a fost declarat în termen, este scutit de taxa de timbru și a fost depus la instanța competentă potrivit dispozițiilor art. 302 Cod procedură civilă.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
Deliberând,
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată, reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Laboratorul Central de B, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea acestuia la plata primei de vacanță pe perioada 2001-2006, actualizată la data plății efective.
În motivare, arată că are calitatea de funcționar public, iar potrivit dispozițiilor art. 33(2) din leg. 188/1999, " funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu care se impozitează separat".
Ulterior, prin art. 3(1) din OG 33/2001 a fost suspendată aplicarea acestui articol, cu privire la prima de vacanță până la 01.01.2002.
Pârâtul a formula întâmpinare prin care invocă prescripția dreptului la acțiune pentru drepturile bănești aferente anilor 2001-2003, solicitând pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința nr.3953 din 25 octombrie 2007, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția dreptului la acțiune ptru drepturile bănești aferente anilor 2001, 2002, 2003.
Admite în parte cererea formulată de reclamantă și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei prima de concediu de odihnă aferentă anilor 2004, 2005 și 2006, actualizată,la data plății.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că pentru perioada 2001-2003 dreptul reclamantului s-a prescris, având în vedere prevederile art.1 li 3 din Decretul 167/1958.
S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art.34 alin. 2 din Legea nr.188/1999, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Că suspendarea nu echivalează cu stingerea dreptului, având ca efect doar imposibilitatea realizării lui pe perioada în care exercițiul a fost suspendat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Laboratorul Central de Fitosanitară
In motivele de recurs, recurentul pârât a susținut că are în vedere dispozițiile legale mai sus amintite reiese clar că nu se putea, și nici în prezent nu se pot acorda aceste prime de concediu solicitate de reclamantă din moment ce acordarea acestora a fost suspendată continuu pe perioada 2001-2006 neexistând în prezent vreo dispoziție legală prin care să fi încetat aceste suspendări.
Recursul este nefondat.
Motivele de recurs privind neluarea în considerare a dispozițiilor în conformitate cu care aplicarea prevederilor referitoare la acordarea primelor de concediu a fost suspendată, sunt nefondate.
Raportul de serviciu al funcționarului public este un ansamblu de drepturi și obligații ale acestuia și ale instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Indemnizația de concediu de odihnă face parte din categoria drepturilor salariale ale funcționarului public, înscriindu-se în prevederile art.34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.
Fiind una dintre componentele drepturilor salariale, indemnizația de concediu de odihnă se circumscrie sferei raportului de serviciu ale funcționarului public.
În conformitate cu art.34 alin.2 din Legea nr. 188/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici, aceștia beneficiază de primă de concediu de odihnă.
Ca urmare, funcționarii publici trebuie să beneficieze de primă de concediu de odihnă.
Însă, prin legile bugetare anuale s-a suspendat succesiv acordarea acestor drepturi.
Legile bugetare au suspendat plata drepturilor pentru prima de vacanță și nu au abrogat aceste drepturi, nu le-au desființat.
Dreptul funcționarului public de a i se plăti prima de concediu de odihnă a rămas în vigoare, numai plata a fost suspendată succesiv.
Dreptul la primă de concediu de odihnă nu a fost înlăturat prin nici un act normativ echivalent celui prin care a fost instituit.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, partea fiind repusă în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
Din conținutul art.53 din Constituția României, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți rezultă că aceasta este o măsură excepțională și se dispune în condiții limitativ prevăzute în Constituție, numai prin lege.
În speță prin lege dreptul la primă de concediu de odihnă, care face parte din categoria dreptului la muncă și protecție socială, reglementat de art.41 din Constituția României, a fost suspendat, și nu înlăturat.
Pentru ca dreptul la prima de concediu de odihnă să nu fie o simplă ficțiune, ceea ce ar echivala cu înlăturarea lui, cu lipsirea de substanță, este necesar ca după încetarea suspendării, dreptul să producă efectele pentru care a fost creat, sens în care autoritățile statului trebuie să asigure plata primei concediului de odihnă.
Obligativitatea plății, după încetarea suspendării, rezultă și din principiul general constituțional prevăzut în art.1 alin.5 din Constituție, care dispune că în România, respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie.
Suspendarea a produs efecte temporare, ceea ce înseamnă că temporar a fost amânată plata drepturilor de primă de concediu de odihnă.
Această explicație se întemeiază și pe interpretarea semantică și gramaticală a textului.
De altfel, art.64 din Legea 24/2000 privind tehnica legislativă, suspendarea are durată determinată, iar la expirarea duratei de suspendare dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Numai această interpretare este de natură a asigura principiul constituțional al supremației legii și acela al caracterului excepțional al limitării unor drepturi. În consecință, având în vedere prevederile art. 304, 3041și 312 cod procedură civilă, se va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Laboratorul Central de Fitosanitară B împotriva sentinței civile nr. 3953 din 25.10.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. Jud. Grefier,
2 ex.
4.02.2008.
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu, Teodora Bănescu
