Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 73/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 73/

Ședința publică din 24 Ianuarie 2008

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în nr.4. jud.H, împotriva Sentinței civile nr.2548 din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat, fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 4,oo lei prin chitanța aflată la fila 6 din dosar și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei.

Reclamantul recurent a depus la dosar, prin registratura instanței la data de 22 ianuarei 2008,o cerere de amânare a judecării cauzei, motivată de faptul că nu se poate prezenta în instanță la acest termen de judecată deoarece este chemat la un control medical pentru fiul său(16,17).

Instanța, respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată de reclamantul - recurent.

Cauza fiind în stare de judecată, instanța, în raport de actele și lucrările existente la dosar și cererea reclamantului - recurent de a se judeca și în lipsă conform art.242 alin.2 Cod pr.civ. o reține în pronunțare.

CURTEA,

Prin 2548 din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CAS H, ca prematură.

Prima instanță a reținut că reclamantul a fost funcționar public și obiectul cererii sale îl reprezintă drepturi bănești care decurg din raportul de serviciu cu angajatorul care este asimilat autorităților publice, astfel că potrivit art. 19/1 din Legea nr. 188/1999, competența de soluționare rămâne instanței de contencios administrativ. În această situație instanța a apreciat că trebuie aplicată întru-totul Legea contenciosului administrativ, inclusiv sub aspectul prevederilor art. 7, constatând că reclamantul nu a făcut dovada că a solicitat prin cerere prealabilă pârâtului să-i acorde drepturile salariale precizate.

Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu recurs de către reclamant care a solicitat casarea și modificarea soluției în sensul admiterii acțiunii sale așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului reclamantul a reluat petitele acțiunii și sub aspectul obligativității plângerii prealabile a precizat că aceasta nu este obligatorie față de obiectul acțiunii. Recurentul a invocat în apărare faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin nenumărate decizii în cazuri similare faptul că în situația solicitării unor drepturi salariale neacordate de angajator, funcționarul public nu este obligat să îndeplinească procedura prealabilă pentru faptul că nu este vorba de o acțiune în anulare, modificare sau emitere a unui act administrativ ci de o veritabilă acțiune în despăgubiri.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este fondat, fiind întemeiat și motivul invocat de reclamant și anume că față de obiectul cauzei deduse judecății, plângerea prealabilă nu este obligatorie, argumentele prezentate în motivarea recursului fiind pertinente.

Instanța constată că se verifică în primul rând un alt motiv de ordine publică și anume cel prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, prima instanță soluționând cauza într-un complet nelegal constituit, cu ignorarea dispozițiilor imperative și de imediată aplicabilitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 republicată. Astfel, cauza a fost soluționată într-un complet format dintr-un judecător, în pofida faptului că textul art. 10 din Legea contenciosului administrativ prevede componența completului în primă instanță din doi JUDECĂTORI: Nemenționat

În primul rând, pentru acest motiv se impune casarea cu trimitere spre rejudecare instanței de contencios administrativ în complet format din doi judecători în vederea soluționării cererii reclamantului pe fondul acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamantul, domiciliat în nr.4. jud.H, împotriva Sentinței civile nr.2548 din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.

Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe respectiv Tribunalului Harghita.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

Fiind plecat, semnează

VicePREȘEDINTE: Nemenționat

GREFIER,

Red.

Tehn.

3 exemplare

22.02.2008

Jud.fond.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 73/2008. Curtea de Apel Tg Mures