Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 74/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 74
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță JUDECĂTOR
-- -- JUDECĂTOR
-- -- JUDECĂTOR
GREFIER -
S-a luat în examinare recursurile formulate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice D și Garda Financiară -Comisariatul General B, împ otriva sentinței numărul 4047 din 30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă Garda Financiară - Comisariatul Regional și intimatul pârât Comisariatul Regional D al Gărzii Financiare C, lipsind recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice D și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursurile au fost declarate în termenul legal, că s-au depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 și sunt scutite de taxa de timbru.
S-a arătat că intimatul reclamant nu a depus întâmpinare.
Constatându-se cauza în stare de soluționare, s-a trecut la deliberări;
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Garda Financiară -Comisariatul General B, Comisariatul Regional D al Gărzii Financiare, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea acestora la plata primei de concediu de odihnă pe anii 2004-2006, actualizată la data plății efective.
In motivarea cererii, reclamantul are calitatea de funcționar public, comisar superior, cu funcție de conducere în cadrul Comisariatului Regional D al Gărzii Financiare, iar potrivit dispozițiilor art.33(2) din Legea 188/1999, "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Ulterior, prin art. 3(1) din OG 33/2001 a fost suspendată aplicarea acestui articol cu privire la prima de vacanță până la 01.01.2002.
În drept, se invocă art. 33, respectiv 34 din. 188/1999 și art. 1 din. 554/2004.
Pârâtul Comisariatul Regional D al Gărzii Financiare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința nr. 4047 din 30 octombrie 2007, Tribunalul Dolj - Secția Contencios Administrativ și fiscal a admis acțiunea reclamantul și au fost obligații pârâții să plătească reclamantului prima de concediu de odihnă aferentă anilor 2004, 2005 și 2006, actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului la data plății efective. S-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei primele de concediu de odihnă aferente anilor 2004-2006, actualizate la data efectivă a plății.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că dispozițiile art.34 alin.2 din Legea nr. 188/1999 au fost suspendate anual prin legea bugetului de stat și că suspendarea nu echivalează cu stingerea dreptului, având ca efect doar imposibilitatea realizării lui pe perioada în care exercițiul a fost suspendat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs
In motivele de recurs formulate de pârâta D, a susținut că prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziției suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării.
Cu privire la primele de concediu cuvenite funcționarilor publici, Curtea Constituțională a susținut în mod constant teza conform căreia, Beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este prima de concediu,nu constituie un drept constituțional fundamental, iar prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în privința reglementării lor. În consecință, legiuitorul este în drept să le acorde, să le modifice, ori să înceteze acordarea lor, precum și să stabilească perioada în care le acorda.
În motivele de recurs formulate de pârâta Garda Financiară -Comisariatul General Bas usținut că primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă au fost suspendate prin legi bugetare anuale.
Recursurile sunt nefondate.
Motivele de recurs privind neluarea în considerare a dispozițiilor în conformitate cu care aplicarea prevederilor referitoare la acordarea primelor de concediu a fost suspendată, sunt neîntemeiate.
Raportul de serviciu al funcționarului public este un ansamblu de drepturi și obligații ale acestuia și ale instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Indemnizația de concediu de odihnă face parte din categoria drepturilor salariale ale funcționarului public, înscriindu-se în prevederile art.34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.
Fiind una dintre componentele drepturilor salariale, indemnizația de concediu de odihnă se circumscrie sferei raportului de serviciu ale funcționarului public.
În conformitate cu art.34 alin.2 din Legea nr. 188/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici, aceștia beneficiază de primă de concediu de odihnă.
Ca urmare, funcționarii publici trebuie să beneficieze de primă de concediu de odihnă.
Însă, prin legile bugetare anuale s-a suspendat succesiv acordarea acestor drepturi.
Legile bugetare au suspendat plata drepturilor pentru prima de vacanță și nu au abrogat aceste drepturi, nu le-au desființat.
Dreptul funcționarului public de a i se plăti prima de concediu de odihnă a rămas în vigoare, numai plata a fost suspendată succesiv.
Dreptul la primă de concediu de odihnă nu a fost înlăturat prin nici un act normativ echivalent celui prin care a fost instituit.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, partea fiind repusă în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
Din conținutul art.53 din Constituția României, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți rezultă că aceasta este o măsură excepțională și se dispune în condiții limitativ prevăzute în Constituție, numai prin lege.
În speță prin lege dreptul la primă de concediu de odihnă, care face parte din categoria dreptului la muncă și protecție socială, reglementat de art.41 din Constituția României, a fost suspendat, și nu înlăturat.
Pentru ca dreptul la prima de concediu de odihnă să nu fie o simplă ficțiune, ceea ce ar echivala cu înlăturarea lui, cu lipsirea de substanță, este necesar ca după încetarea suspendării, dreptul să producă efectele pentru care a fost creat, sens în care autoritățile statului trebuie să asigure plata primei concediului de odihnă.
Obligativitatea plății, după încetarea suspendării, rezultă și din principiul general constituțional prevăzut în art.1 alin.5 din Constituție, care dispune că în România, respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie.
Suspendarea a produs efecte temporare, ceea ce înseamnă că temporar a fost amânată plata drepturilor de primă de concediu de odihnă.
In consecință, având în vedere prevederile art. 304, 3041și 312 cod procedură civilă, se vor respinge recursurile declarate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice D și Garda Financiară -Comisariatul General B, împ otriva sentinței numărul 4047 din 30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
Red. Jud. Grefier,
2 ex.
4.02.2008.
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu, Teodora Bănescu
