Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 752/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 752
Ședința publică de la 16 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu Judecător
- - - - Președinte Secție
- - - - Judecător
Grefier: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr. 4780 din data de 13 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat recurentul reclamant, lipsind intimata pârâtă Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art. 302 Cod procedură civilă și a fost scutit de plata taxei de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:
Recurentul reclamant depune la dosarul cauzei sentința nr. 2285/24.05.2007 a Tribunalului Dolj și Decizia nr. 641/13.06.2006 a Curții de APEL CRAIOVA.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dolj, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta DADR D, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de bani reprezentând contravaloarea sporului de confidențialitate și de mobilitate în cuantum de 30% aplicat la salariul de încadrare al reclamantului, actualizat în funcție de indicele de inflație de la data înscrierii în Colegiul consilierilor juridici respectiv 03.10.2004.
În motivarea acțiunii a arătat că are calitatea de consilier juridic principal și că a solicitat de mai multe ori verbal și în scris, ca în baza Legii nr. 514/2003 ale Senatului profesiei de consilier juridic Legii nr. 188/1999, OUG nr. 192/2002 și Legii nr. 53/2003, să i se acorde sporuri, dar pârâta nu a dat nici un răspuns.
Reclamantul arată că, în conformitate cu art. 24 alin. 2 din Legea nr. 514/2003, DADR D era obligată de a respecta dispozițiile imperative, de a opera modificările prevăzute de lege și statut, referitoare la încadrarea și stabilirea drepturilor și obligațiilor consilierilor juridici.
Se arată, că cererea are la bază specificul activității și obligațiile ce le are în exercitarea profesiei, în sensul că, potrivit art. 45 (1) din statut, acesta are obligația de a păstra secretul profesional conform art. 16 din Legea nr. 514/2003, care se referă la clauza de confidențialitate.
Mai arată că, potrivit art. 60 (2) deosebit de remunerația de bază stabilită în considerarea specificului muncii și importanței sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/2003, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate.
Menționează că, în concret, activitatea consilierilor juridici se desfășoară în proporție de 75% în afara instituției, aceștia având obligația de a se deplasa în instanțe.
La data de 07 decembrie 2007, pârâta a depus întâmpinare prin care se solicită respingerea acțiunii ca nefondată, iar reclamantul și-a precizat în scris acțiunea în sensul că solicită obligarea pârâtei la un spor de mobilitate de 25% și de confidențialitate de 25 %, în total 50%, începând cu data de 09.11.2004.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 4780 din 13 decembrie 2007, respins acțiunea reclamantului.
În considerentele sentinței s-a reținut că, potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, acesta poate fi numit în funcție sau angajat în muncă în condițiile legii.
Art. 3 din același act normativ stabilește expres și diferențele de statut aplicabil menționând că are statutul funcționarului public, consilierul juridic numit în funcție, potrivit funcției și categoriei acesteia în vreme ce consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat.
Funcționarii publici au obligația conform art. 45 din legea 188/1999 "să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu precum și de confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu excepția informațiilor de interes public", fără a se preciza că pentru această prevedere legală sunt remunerați suplimentar.
Acordarea efectivă a sporului solicitat de 25% nu se poate înscrie principiului egalității de șanse consfințit prin dispoz. art. 39 alin. 1 din Legea 53/2003 deoarece acesta se referă la consilierii juridici care pot negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauză de mobilitate și clauză de confidențialitate nu și pentru ceilalți salariați care nu au pregătire juridică, reclamantul având pregătire economică.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, care a arătat că instanța de fond a apreciat eronat că, dacă părțile nu au convenit asupra clauzelor de mobilitate și confidențialitate, instanța nu se poate substitui angajatorului și să-i impună acordarea sporului aferent acestei clauze.
Recursul este nefondat.
Reclamantul are calitatea de consilier juridic în cadrul pârâtei DADR
A solicitat ordonatorului principal de credite, respectiv DADR D, să-i acorde spor de mobilitate și de confidențialitate în cuantum de 25%, susținând aplicarea prevederilor art.25 și 26 din Codul Muncii și în cazul funcționarilor publici.
Ordonatorul principal de credite nu a aprobat cererea reclamantului, cu motivarea că prin actul de numire în funcție nu s-au convenit prestații suplimentare în bani sau în natură.
Soluția adoptată de ordonatorul principal de credite și menținută de prima instanță, care formează obiectul criticilor în prezentul recurs, este legală și temeinică.
În conformitate cu prevederile art.31 din Legea 188/1999 R, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu care se compune din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
În ceea ce privește adaosul salarial, corespunzător sporului de mobilitate și confidențialitate, reglementat de art.25 și 26 din Codul Muncii, Curtea precizează că acesta nu este datorat de către angajator, în măsura în care nu a fost prevăzut expres în actul normativ care reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici.
Reclamantul nu a invocat în sprijinul acțiunii sale nici un act normativ,privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici, ci numai cadrul legal general, reprezentat de dispozițiile art.25 și 26 din Codul Muncii și aplicabilitatea acestora în cazul funcționarilor publici.
Arătăm că pentru a se acorda sporul de mobilitate și confidențialitate, așa cum rezultă din prevederile art.31 din Legea 188/1999, este necesar ca alte drepturi salariale pentru a fi acordate funcționarului, să formeze obiectul unei reglementări legale.
Într-adevăr dispozițiile Legii 188/1999 se completează cu prevederile legislației muncii, așa cum dispune art.117 din legea republicată, în măsura în care dispozițiile respective nu contravin legislației specifice funcției.
În ceea ce privește drepturile decurgând din clauza de mobilitate și confidențialitate, acestea nu contravin legislației funcției publice, numai că legiuitorul a condiționat acordarea altor drepturi, a căror sferă se poate extinde și la cele două clauze, de existența unei reglementări legale.
Dacă, în ceea ce privește consilierii juridici, în statutul profesiei de consilier juridic se prevede expres în art.60 alin.2 că deosebit de remunerația de bază stabilită prin legi speciale, în temeiul art.25 și 26 din Legea 53/2003, aceștia pot negocia și beneficia de prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și confidențialitate, pentru funcționarii publici nu există o prevedere expresă în acest sens.
Legislația prin care în decursul timpului s-a reglementat sistemul de salarizare al funcționarilor publici nu a stabilit niciodată acordarea celor două tipuri de sporuri pentru funcțiile publice de execuție sau de conducere, în acest sens enunțăm cu titlu de exemplu OG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007.
Aceste acte normative au prevăzut toate drepturile și sporurile care se acordă funcționarilor publici.
În OG 2/2006 a fost inclus sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din aparatul propriu al Guvernului, al Administrației prezidențiale, CNSAS, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul, Consiliului legislativ, așadar legiuitorul a enumerat expres categoriile care pot beneficia de un astfel de spor.
Același act normativ la care am făcut referire mai sus a reglementat și faptul că acest spor se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat.
Din expunerea efectuată în această decizie, se reține că în ceea ce privește funcționarii publici din cadrul autorităților locale nu a existat niciodată o reglementare prin care să se acorde spor de confidențialitate și mobilitate și că, mai mult, chiar în situația acordării acestora pentru categoriile de funcționari prevăzute expres în lege, aceste sporuri sunt limitate, în sensul încadrării în cheltuielile de personal.
Clauzele de mobilitate și confidențialitate nu sunt contrare statutului funcționarului public, însă determinant este ca drepturile respective care se constituie în sporuri adaosuri în salarizare să fie nominalizate și cuantificate într-un act normativ.
În cazul funcționarului public nu s-a inclus o normă care să reglementeze aceste drepturi în nici unul dintre actele normative care se referă la salarizarea funcționarilor.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantului ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantului, împotriva sentinței nr.4780 din data de 13 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr - - | JUDECĂTOR 3: Iuliana Rîciu - - |
Grefier, |
Red. EC
Tehn. MI 2 ex/17.04.2008
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Elena Canțăr, Iuliana Rîciu
