Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 754/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 754/
Ședința publică din 02 Octombrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, împotriva sentinței nr.160/7.03.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 25 septembrie 2008, când s-a amânat pronunțarea pentru azi 2 octombrie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința nr. 160 din 7 martie 2008, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția necompetenței materiale a tribunalului Mureș, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor și a admis acțiunea formulată de reclamanții, OG, G, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Consultanță Agricolă B, Ministerul Administrației și Internelor și, obligând pârâtul MAI să plătească reclamanților primele de vacanță pentru perioada 2003-2004, pe pârâții și să plătească acelorași reclamanți primele de vacanță pe anul 2005, sumele urmând a fi actualizate în funcție de rata inflației până la data executării efective a hotărârii.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a apreciat că MIRA, în subordinea căruia se afla Oficiul județean de consultanță agricolă M, unitate la care sunt angajați reclamanții, este ordonator principal de credite pentru perioada 2003-2004, respectiv până la data la care unitatea la care lucrează reclamanții nu mai este subordonată acestui minister.
Referitor la fondul cauzei, instanța a avut în vedere faptul că acordarea primelor de concediu prevăzute de art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 pentru funcționarii publici, calitate pe care au avut-o reclamanții în perioada în litigiu, a fost suspendată succesiv până la 31 decembrie 2005, iar cenzurarea legalității acestor suspendări revine, potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, instanței de fond, motivat de faptul că normele legale de suspendare nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate la data sesizării instanței. Astfel, s-a considerat că normele legale de suspendare contravin prevederilor art. 41 și 53 precum și art. 15 alin. 2 și 16 alin. 1 din Constituția României, apreciindu-se ca lipsită de efecte suspendarea nelegală a acordării primelor de vacanță pentru perioada 2003-2005.
Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat recurs pârâții MIRA și.
Recurentul MIRA a solicitat a se constata că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât reclamanții au formulat acțiunea în calitate de angajați ai Agenției județene de consultanță agricolă M, iar potrivit HG nr. 676/1998, Agenția națională de consultanță agricolă se înființează în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației, iar Agenția națională de consultanță agricolă are în subordine oficii județene de consultanță agricolă și centre locale de consultanță agricolă. S-a precizat că Agenția națională de consultanță agricolă nu se regăsește și nu s-a regăsit niciodată în structura organizatorică a MIRA, iar între Agenția Națională de Consultanță Agricolă B sau oficiile județene de consultanță agricolă, pe de o parte și MIRA, pe de altă parte, nu există nici un raport juridic. S-a mai învederat că nici anterior înființării MIRA, autoritățile publice locale nu se regăseau în structura acestei instituții, așa cum rezultă din OUG nr. 63/2003.
Pe fondul cauzei, recurentul a precizat că cererea reclamanților este lipsită de interes în condițiile existenței OUG nr. 146/2007 pentru aprobarea primelor de concediu de odihnă, suspendate în perioada 2001-2006.
Recurentul a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, deoarece pentru anii 2003 - 2004 cererea este prescrisă și instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, întrucât nu a avut în vedere faptul că prin legile bugetului de stat aferente anilor 2001-2006, dispozițiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 au fost suspendate. S-a precizat că suspendarea unei dispoziții printr-un act normativ împiedică producerea de efecte juridice până la încetarea cauzei de suspendare, or, dispoziția în cauză a fost suspendată fără întrerupere până la 31 decembrie 2006.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că este fondat recursul pârâtului MIRA, care nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece Agenția Națională de Consultanță Agricolă () nu se numără printre instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea MAI, potrivit art. 11 alin. 1 din OUG nr. 63/2003. Relevant este însă faptul că s-a înființat în subordinea (Ministerul Agriculturii și Alimentației) ca instituție publică în baza HG nr. 676/1998.
Potrivit prevederilor art. 5 din HG nr. 676/1998, Agenția Națională de Consultanță Agricolă are în subordine oficiile județene de consultanță agricolă și centrele locale de consultanță agricolă.
Reclamanții au formulat cererea de chemare în judecată în calitate de angajați ai Oficiului Județean de Consultanță Agricolă M, iar oficiile județene de consultanță agricolă făceau parte din structura organizatorică la nivel teritorial a Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, aceasta din urmă aflându-se în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, potrivit HG nr. 676/1998. Abia prin OG nr. 22 din 27 ianuarie 2005, aprobată prin Legea nr. 77 din 7 aprilie 2005 Agenția Națională de Consultanță Agricolă a fost reorganizată ca instituție de specialitate a administrației publice centrale având în subordine unități teritoriale, printre care și Oficiul Județean de Consultanță Agricolă.
Față de cele ce preced, recursul MIRA va fi admis iar hotărârea primei instanțe modificată în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții publice și respingerii acțiunii reclamanților față de acest pârât.
În ceea ce privește recursul pârâtului, acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Pentru anii 2003 - 2004, nu se poate reține că a intervenit prescripția extinctivă, câtă vreme dispozițiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 au fost suspendate și în plus, prin OUG nr. 146/2007 a fost aprobată plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006.
În ceea ce privește suspendarea succesivă a dispoziției de acordare a primelor de concediu de odihnă funcționarilor publici, recurentul nu prezintă nici un argument juridic de natură să înlăture considerentele pentru care prima instanță a apreciat că normele legale de suspendare contravin prevederilor constituționale, deoarece dreptul de remunerare a muncii nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității, un drept câștigat nu poate fi suspendat retroactiv și nu poate fi lipsit de conținut, acordat doar formal.
Pentru considerentele arătate, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu sediul în B,-, sector 3, împotriva sentinței nr.160 din 7 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Admite recursul formulat de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, P-ța -, nr. 1A. sector 1, împotriva aceleiași hotărâri.
Modifică în parte hotărârea recurată, în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MIRA și pe cale de consecință, respinge acțiunea reclamanților față de acest pârât.
Menține celelalte dispoziții din sentința recurată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-4.11.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
