Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 771/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 188/1999 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 771
Ședința publică din23 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Grapini Carmen
JUDECĂTOR 2: Ududec Elena
JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat de pârâta Primăria com. - prin primar, cu sediul în com., jud. S, împotriva sentințeinr. 50 din 15 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamanta, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Instanța, luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, acordă cuvântul la dezbateri.
Reclamanta, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Totodată depune la dosarul cauzei sentința nr. 632 din 16.05.2008 prin care învederează instanței că alți colegi au primit aceste drepturi bănești.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr- din 02.12.2008, reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei - prin primar, jud. S, a solicitat obligarea acestuia la acordarea și plata către reclamantă a drepturilor bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% lunar, calculat cu salariul de bază al fiecărui salariat, începând cu data de 02.12.2005 și până la data de 17.07.2006, proporțional cu timpul de muncă lucrat, sume ce urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației, calculată de la data scadenței fiecărui spor și până la data efectuării plății.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în primul rând, potrivit art. 9.2 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 496/2003 indemnizația de dispozitiv, în procent de 25% din salariul de bază se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, actul normativ sus - menționat precizând că personalul civil din minister beneficiază de toate drepturile stabilite prin lege, cu excepția celor din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prev. de art. 13 din Legea nr. 138/1999, adică tocmai de indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază.
În al doilea rând, prin ordinul menționat, Ministerul Administrației și Internelor a urmărit ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv să fie cuprins și personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, prin această măsură înlăturându-se discrepanțele în ceea ce privește drepturile de natură salarială acordate personalului aflat în subordinea sau coordonarea, asigurându-se egalitatea în tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități.
În al treilea rând, reclamanta a mai arătat că pe lângă sporurile prevăzute în nr.OUG 192/2002, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 161/2003, Ordinul nr. 496/2003 stabilește o indemnizație de 25% din salariul de bază de care trebuie să beneficieze personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu motivarea că reclamanta nu mai este funcționar public la Primăria comunei de la data de 17.07.2006, de când a solicitat și i s-a aprobat transferul în interesul serviciului la Primăria mun. R, instituție în cadrul căreia funcționează și în prezent.
Prinsentința nr. 50 din 15 ianuarie 2009, Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea modificată a reclamantei și a obligat pârâta să plătească reclamantei, drepturile bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% lunar calculat la salariul de bază, proporțional cu timpul de muncă lucrat, începând cu data de 02 decembrie 2005 și până la 17 iulie 2006, sume ce vor fi actualizate în raport cu rata inflației calculată de la data scadenței și până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de conducere și gradații, respectiv din salariul de bază, conform art.1 din Legea nr.138/1999, dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
În temeiul art. 9 alin. 4 din nr.OUG63/2003 Ministerul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr.496/28.07.2003, prin care a fost completat Ordinul MAI nr.275/2002, în sensul introducerii pct.9.2 având conținutul "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Instanța a apreciat că această completare o vizează și pe reclamantă, care și-a desfășurat activitatea ca personal civil în sensul dat de art.31 pct.1 din Ordinul MAI 275/2002, în cadrul Consiliului Județean
Instanța de fond a mai reținut că prin Ordinul nr.496/28.07.2003, Ministerul Administrației și Internelor a urmărit ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv (astfel cum s-a stabilit prin Legea nr.138/1999) să fie cuprins și personalul civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Prin această măsură s-a reușit înlăturarea discrepanțelor în ceea ce privește drepturile de natură salarială acordate personalului aflat în subordinea și/sau coordonarea Ministerului Administrației și Internelor, asigurându-se astfel egalitatea de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Primăria com., criticând sentința ca nelegală, arătând că reclamanta nu mai este funcționar public la Primăria comunei de la data de 17.07.2006, de când a solicitat și i s-a aprobat transferul în interesul serviciului la Primăria mun. R, instituție în cadrul căreia funcționează și în prezent.
Analizând recursul declarat de pârâtă, în raport de motivele invocate, Curtea constată că acesta este întemeiat.
Legea nr. 138/1999 republicată, care reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, prevede plata unei indemnizații de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizație de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Prevederile acestui act normativ se adresează strict unei categorii profesionale care la data intrării în vigoare a legii - 1999 - privea personalul militar din cadrul Ministerului d e Interne, Ministerului Apărării Naționale, și Ministerului Justiției.
În anul 2004, structura Ministerului d e Interne a suferit modificări în sensul că a devenit Ministerul Internelor și Administrației Locale, prin trecerea în cadrul administrației locale a unor servicii cum sunt: pașapoartele, evidența personalizată, etc. În acest context, a fost emis. nr. 496/2003, prin care se specifică faptul că pentru personalul civil trecut în rândul administrației publice locale funcțiile specifice din armată sunt asimilate noilor funcții care sunt însă strict enumerate.
Deși au fost invocate și prevederile art. 9.2 din ordin, potrivit cărora "indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și s-a reținut că legiuitorul nu a făcut distincție între nivelele administrației publice și nici între categoriile de personal ce funcționează în cadrul administrației publice", Curtea apreciază de fapt că Ordinul nr. 496/2003 nu poate extinde sfera de aplicare a unei legi pe care este chemat să o aplice, deoarece adăugarea la lege nu este permisă, avându-se în vedere și principiul ierarhiei forței juridice a actelor normative.
În acest context nu poate fi reținută nici discriminarea invocată de către reclamantă intimați, legiuitorul urmând a emite un act normativ care să reglementeze salarizarea tuturor bugetarilor.
Pentru cele ce preced, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 rap. la art. 304 pct.9 Cod proc. civ. va admite recursul, va modifica sentința și în rejudecare, va respinge ca nefondată acțiunea reclamantei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Admite recursul declarat de pârâta Primăria com. - prin primar, cu sediul în com., jud. S, împotriva sentințeinr. 50 din 15 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată.
Modifică sentința recurată și în rejudecare respinge ca nefondată acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2/05.05.2009
Președinte:Grapini CarmenJudecători:Grapini Carmen, Ududec Elena, Nastasi Dorina
