Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 802/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE NR. 802/CA/2008
Ședința publică de la 13 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Irimie
JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 3: Nicolae Durbacă
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de reclamantul împotriva deciziei nr.552/5.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă contestatorul asistat de mandatarul ales, reprezentanta intimatei Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor A, consilier juridic, lipsă fiind intimata
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata a depus la dosar prin Serviciul Registratură o cerere prin care indică adresa la care solicită să-i fie comunicate actele de procedură. De asemenea se constată că citația emisă pe numele acestei intimate, a fost restituită la dosar cu mențiune "mutat de la adresa".
Mandatarul contestatorului depune la dosar cererea formulată de contestator prin care solicită eliberarea copiei minutei deciziei din dosar nr-, încheierea nr.4/R/CC, decizia nr.552/2007.
Instanța având în vedere cererea formulată înscris de intimata, pentru acest termen de judecată, constată că aceasta are cunoștință de termenul de azi, motiv pentru care procedura de citare cu acesta este îndeplinită.
Mandatarul contestatorului învederează instanței că, instanța de fond a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea acțiunii împotriva astfel că nu are relevanță în cauză, citarea acesteia.
Reprezentantul contestatorului și reprezentanta intimatei arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra excepției tardivității depunerii contestației în anulare, invocată de intimată prin întâmpinare și asupra contestației.
Reprezentantul contestatorului solicită respingerea excepției invocată de intimată, contestatorul a luat cunoștință de decizie la data de 27.03.2008, când a făcut cerere pentru eliberarea unei copii de pe decizie; este adevărat că la data de 7.12.2007 contestatorul a formulat o cerere de îndreptare a erorilor materiale-/CA/2007, dar data la care contestatorul a luat, efectiv, cunoștință de conținutul deciziei este data de 27.03.2008.
În ce privește contestația formulată, solicită admiterea contestației, modificarea deciziei instanței de recurs, acordarea drepturilor pe care le-a solicitat contestatorul din anul 2000-2004.
Mai arată că decizia instanței de recurs este nelegală și netemeinică întrucât în cauză este vorba despre un drept personal nepatrimonial, care este imprescriptibil, iar acordarea drepturilor bănești pe toată această perioadă este o consecință firească a acestei recunoașteri.
Reprezentanta intimatei solicită admiterea excepției tardivității, întrucât nu au fost îndeplinite dispozițiile art. 319 Cod procedură civilă, contestația fiind depusă peste termenul de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de decizie.
Dacă se trece peste excepția tardivității, solicită respingerea contestației în anulare pentru motivele expuse prin întâmpinare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare:
Prin decizia nr.552/5.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-, s-a admis recursul declarat de pârâtul Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor A împotriva sentinței civile nr.854/CA/7.06.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- așa cum a fost îndreptată prin încheierea nr.71/CA/08.10.2007.
S-a modificat în parte sentința atacată, în sensul că respinge ca prescrisă acțiunea reclamantului cu privire la acordarea sumelor de bani reprezentând diferența dintre drepturile ce i s-ar fi cuvenit și drepturile acordate efectiv, aferente perioadei 2000 - 2003.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
A fost respinsă cererea intimatului reclamant de obligare a recurentului pârât la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de recurs.
Pentru a pronunța această decizie Curtea de Apel a reținut că, reclamantul a depus acțiune de chemare în judecată a pârâtului A la data de 13.03.2007.
Potrivit dispozițiilor art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de 3 ani, iar potrivit art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Cum reclamantul a formulat cererea numai la data de 13.03.2007, dreptul la plata pretențiilor bănești aferente anilor n200 - 2003 este prescris conform art.3 din Decretul nr.167/1958 și art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii.
Examinând celelalte motive de recurs, instanța constată că sunt nefondate pentru următoarele:
Prin Decizia nr.36/31.07.2000 emisă de Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor A-prin director, în baza HG nr.223/1995 și art.6,56,57 și 97 din Legea nr.188/1999, reclamantul a fost numit în funcția de consilier Categoria A clasa I gradul II începând cu data 1.08.2000, dată la care reclamantul avea funcția de inspector de specialitate clasa II - gradul II - înscrisă în Carnetul de muncă la poziția 76.
Încadrarea în funcția de consilier s-a făcut ca urmare a echivalării funcției avută anterior, în conformitate cu Anexa la OUG nr.82/2000 privind trecerea și asimilarea salariaților OPC în funcții publice, astfel cum a rezultat din comunicarea OPC B către OJPC A înregistrată sub nr. 9293/24.07.2000.
Pârâtul nu a făcut dovada comunicării acestei decizii cu reclamantu-iar din copia Carnetului de muncă depus la dosar rezultă că înscrierea datelor cuprinse în decizie a fost efectuată numai în anul 2005, deși încadrarea profesională s-a făcut începând cu data de 1.08.2000.
Neînregistrarea acestei decizii în Carnetul de muncă la data emiterii ei cum era legal ci numai la solicitarea reclamantului nu atrage lipsa de eficacitate a acesteia. Decizia nr.36/2000 îndeplinește toate condițiile de formă și de fond ale unui act administrativ individual-nefiind anulată ulterior prin altă decizie.
Funcționarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea statutului său și care îl vizează în mod direct,iar autoritățile și instituțiile publice răspund de întocmirea și actualizarea dosarelor profesionale ale funcționarilor publici și păstrarea acestora în condiții de siguranță.
Potrivit dispozițiilor Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, raporturile de serviciu care intervin intre funcționarii publici si autoritatea publica se circumscriu sferei contenciosului administrativ, deoarece actele emise de autoritatea publica angajatoare reprezintă acte administrative. In înțelesul art.2 (1) lit.c din Legea nr.554/2004 deciziile emise de parata reprezintă acte administrative cu caracter individual emise de autoritatea publica in vederea executării legii si prin aceasta dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.
După adoptare si comunicare actul administrativ trebuie sa fie aplicat, întrucât a fost emis tocmai in acest scop.
In principiu, actele administrative se aplica de la intrarea lor in vigoare, producând efecte juridice pentru viitor. Intrarea in vigoare a actelor administrative normative are loc, de regula, de la data publicării lor, daca însuși actul nu prevede o data ulterioara pentru intrarea in vigoare, iar a celor individuale de la data comunicării lor.
Cele de mai sus sunt valabile in ceea ce privește aplicarea actului normativ fata de terți. In schimb, pentru organul emitent, actul creează obligații din momentul adoptării lui, in sensul ca trebuie sa-l aducă la cunoștința celor interesați si nu-l mai poate revoca decât in condiții legale.
Actul administrativ emis de parata are caracter individual si in consecința el nu poate produce efecte decât pentru viitor. In consecința, actul fiind emis de parata la data de 25.07.2000, el a început sa producă efecte de la data stabilita, 1.08.2000, dar parata a omis sa-l pună in aplicare. In condițiile in care parata considera ca actul este nelegal, avea la dispoziție măsura revocării. Actul nu este desuet si nici nelegal in măsura in care in anul 2005 parata operează modificările aduse in statutul si încadrarea profesionala a reclamantei in cartea de munca, ceea ce reprezintă o recunoaștere implicita a efectelor acestuia.
Instanța de fond temeinic si legal a respins excepția de nelegalitate invocata de parata, deoarece actul atacat este un act administrativ individual emis anterior intrării in vigoare a dispozițiilor 554/2004, excepția fiind inadmisibila. In sens contrar s-ar încălca principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 al.2 din Constituție si principiul privind stabilitatea raporturilor juridice.
In condițiile in care parata a emis un act de schimbare încadrării reclamantei, iar actul nu este revocat sau desființat, se impune punerea in aplicare a acestuia, potrivit art. 1 si 18 din 554/2004, cu toate consecințele ce decurg din acest fapt.
Așa fiind, întrucât în cauză se constata existenta numai a unui motiv de modificare a hotărârii atacate dintre cele prevăzute de art. 304 pct.9 Cod procedura civila, motivul din recursul paratei privind prescripția se impune a fi admis ca fondat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare reclamantul, care a solicitat anularea deciziei atacate, respingerea recursului și menținerea sentinței nr.854/CA/2007 a Tribunalului Alba.
În motivele contestației în anulare s-a arătat că în mod greșit Curtea de Apel a constatat prescrisă acțiunea reclamantului pentru drepturile bănești aferente perioadei 2000-2003. Eroarea este rezultatul unei greșeli materiale, în sensul disp.art.318/4 Cod pr.civilă. Acțiunea reclamantului este imprescriptibilă, dreptul fiind unul personal nepatrimonial.
Contestația în anulare este scutită de taxe.
Pârâții INSPECTORATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR SIBIU și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR B au formulat întâmpinare și au solicitat respingerea contestației în anulare, pe calea excepției, ca tardiv introdusă. În subsidiar s-a solicitat respingerea contestației ca nefondată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.318 Cod pr.civilă.
Verificând contestația în anulare a reclamantului pe cale de excepție, cu privire la data depunerii, Curtea de Apel constată că excepția ridicată de pârâtul
INSPECTORATUL REGIONAL PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR SIBIU - OFICIUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR A este întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.552/5.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIAs -a admis recursul pârâtei OFICIUL JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR A și a fost modificată sentința civilă nr.854/CA/2007 a Tribunalului Alba, în sensul respingerii acțiunii reclamantei cu privire la diferența de drepturi bănești aferentă perioadei 2002-2003. S-a respins și cererea reclamantului pentru cheltuielile de judecată făcute în fața instanței de recurs.
Față de dispozitivul deciziei atacate cu prezenta contestație în anulare se constată că această decizie nu este susceptibilă să fie adusă la îndeplinire pe calea executării silite.
Contestația în anulare trebuia introdusă în conformitate cu disp.art.319 alin.2, Teza a doua, și anume, în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre.
Contestatorul a luat la cunoștință despre hotărâre chiar la data pronunțării, unde a fost prezent avocatul său. Spre această concluzie conduce și faptul că la 7.12.2007 reclamanta a formulat o cerere de îndreptare a erorilor materiale strecurate în cuprinsul deciziei civile nr.554/CA/2007. Implicit, reclamantul cunoștea cuprinsul deciziei atacate, fiind în cunoștință de cauză când a formulat cererea de îndreptare a erorii materiale.
Reclamantul a introdus prezenta contestație în anulare doar la 9.04.2008, cu mult peste termenul prev.de art.319 alin.2 Cod pr.civilă.
Față de cele reținute, Curtea de Apel urmează să admită excepția tardivității ridicată de pârâta A și pe cale de consecință, să respinsă contestația în anulare formulată de reclamant împotriva deciziei nr.552/2007 a Curții de APEL ALBA IULIA.
Întrucât contestația în anulare a fost respinsă pe cale de excepție, nu vor mai fi verificate motivele invocate de reclamant în cuprinsul contestației în anulare.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite excepția tardivității ridicată de pârâtul
Respinge contestația în anulare formulată de reclamantul împotriva deciziei nr.552/5.12.2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 13. 06. 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
-semn.grefier șef
Red.DN
Dact./2 ex./17.07.2008
Jud.fond.
Jud.recurs,
Președinte:Marius IrimieJudecători:Marius Irimie, Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă
