Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 825/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 27.04.2009
DECIZIA CIVILĂ Nr. 825
Ședința publică din 02 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 2: Adina Pokker
JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru
GREFIER - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul și pârâtele Agenția pentru Protecția Mediului T, Agenția Regională pentru Protecția Mediului T Regiunea 5 Vest și Agenția Națională pentru Protecția Mediului B împotriva sentinței civile nr.304/16.lll.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsă părțile
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care față de lipsa părților și având în vedere că în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.304/16.lll.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâții Agenția Pentru Protecția Mediului T, Agenția Regionala Pentru Protecția Mediului T Regiunea 5 Vest și Agenția Națională Pentru Protecția Mediului B, pentru acordare drepturi salariale: suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, a obligat pârâții să plătească reclamantului suplimentul postului în procent de 25 % și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 %, începând cu data de 10.09.2004 și până la data de 14.09.2005, sume care se vor actualiza cu indicele de inflație la momentul plății efective.
În motivare s-a reținut că reclamantul este funcționar public,astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În această calitate, reclamantul pretinde acordarea sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în cuantum de câte 25 % fiecare din salariul de bază.
Aceste suplimente sunt reglementate de dispozițiile art.31 din Legea nr.188/1999, legea privind statutul funcționarilor publici, după cum urmează:
"(1) Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare."
Aceste dispoziții legale au fost suspendate prin articolul 44 din OUG nr.92/2004 aprobată prin Legea nr.76/2005; prin articolul 48 din OG nr.2/2006 aprobată prin Legea nr.417/2006, suspendare care a operat până în decembrie 2006.
Prin aceste suspendări succesive s-a ajuns practic la negarea unui drept fundamental, dreptul la plata corespunzătoare muncii prestate, drept accesoriu celui la muncă, fapt contrar dispozițiilor art.53 din Constituția României. Potrivit acestui text legal, "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."
Cum în cauză nu s-a justificat în sensul dispozițiilor aliniatului 2 al articolului 53 din Constituție caracterul necesar și proporționalitatea restrângerii cu situația care a determinat-o tribunalul nu poate conchide decât că prin aceste suspendări succesive s-a ajuns la negarea și încălcarea unui drept.
Cu privire la perioada pentru care se acordă sporuri, Tribunalul a reținut că reclamantul a solicitat acordarea începând cu data de 10.09.2004-14.09.2005.
Acordarea suplimentelor a fost suspendată succesiv, în intervalul 22 mai 2004-31 decembrie 2006, prin ordonanțe de urgență. Art. 13 din Legea nr. 251 din 23 iunie 2006 statuează că prevederile art. 29 din Legea 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007.Potrivit art. 48 din nr.OG 6 din 24 ianuarie 2007, prevederile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La data încetării oricăror cauze de suspendare, dreptul întrând în vigoare, rezultă că la data de 1 ianuarie 2007, se naște dreptul la acțiune a celor interesați, pe perioada suspendării exercițiului dreptului, fiind suspendată și curgerea prescripției.
Așadar, funcționarii publici beneficiază de cele două suplimente, începând cu data de 1 aprilie 2004, instanța putând obliga angajatorul la plata acestora, numai până la data pronunțării sentinței.
In acord cu prev art. 1082 Cod civil, în vederea reparării integrale a prejudiciului pârâții vor fi obligați la plata de daune interese echivalente cu actualizarea sumelor cu rata inflației la data plații efective.
Astfel fiind, tribunalul a admis acțiunea și în consecință a obligat pârâții să acorde reclamantului - funcționar public suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, datorate pe perioada 10.09.2004 pana la data de 14.09.2005, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plații efective.
În cauză au declarat recurs reclamantul și pârâtele.
Reclamantul critică prima instanță pentru că pentru perioada 14.09.2005 - 01.08.2007 instanța de fond nu s-a pronunțat, că prin solicitarea acestuia din cererea de chemare în judecată, a cerut în mod expres și acordarea drepturilor salariale aferente acestei perioade.
Din acest motiv consideră că sentința a fost dată cu aplicarea greșită a legii și s-a efectuat o greșeală materială ce trebuie îndreptată.
Recurentele pârâte Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Agenția Regională pentru Protecția Mediului T, Regiunea 5 Vest, critică prima instanță pentru că a fost admisă acțiunea deși în prezent, se află în vigoare nr.OG 6 / 2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă / funcționarilor publici în anul 2007.
OG nr. 6/2007, în primele 3 articole, reiterează prevederile nr.OG 2/2006: ART. 1
(1)Prezenta ordonanță reglementează drepturile salariale si alte drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și modul de acordare a creșterilor salariale ale funcționarilor publici în anul 2007.
(2) Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi. ART. 2
Prezenta ordonanță se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.
ART. 3
Gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.
Din analiza textelor de lege mai sus menționate, se poate observa că la acest moment nu a intrat în vigoare o lege care să reglementeze stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Legea nr. 188/1999, republicată, prevede posibilitatea acordării acestor sporuri, dar în același timp face trimitere la legea privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Actul normativ în vigoare la acest moment, care reglementează drepturile salariale ale drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare al funcționarilor publici, respectiv nr.OG 6/2007, pe lângă faptul că nu prevede cuantumul acestor sporuri, nu prevede nici obligativitatea pentru autoritățile publice de a acorda aceste sporuri.
Din analiza textului nr.OG 6/2007 se poate observa că anumite sporuri sunt prevăzute în mod distinct pentru anumite instituții publice, iar pentru alte sporuri sunt prevăzute în mod distinct categoriile de personal ce pot beneficia de acestea, precum și condițiile de acordare.
Dar, actul normativ menționat nu face nici o referire la suplimentul postului și la suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
In condițiile în care legea nu face nici o referire Ia acordarea acestor sporuri, precum și la cuantumul acestora,acordarea acestor suplimente nu ar putea fi interpretată decât ca nelegală.
Din acest punct de vedere, considerăm neîntemeiată și solicitarea funcționarului public de aia corda retroactiv suplimentul postului din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, ambele în procente de 25%. Referitor la cuantumul acestor sporuri, considerăm că acesta a fost stabilit în mod arbitrar.
C puțin referitor la suplimentul postului ar trebui efectuată o expertiză de specialitate, care să individualizeze posturile pentru care se poate acorda acest supliment. Din acest punct de vedere apare ca inadmisibilă cererea de acordare a acestui supliment tuturor funcționarilor publici dintr-o instituție publică, deoarece nu toți prestează același fel de activitate, cu aceeași grad de complexitate.
In acest sens, cu titlu de informare, menționăm art. 18 alin.3 ) din Legea nr. 672 /2002 privind auditul public intern, care prevede că: " interni au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcții în cadrul sistemului de salarizare a funcționarilor publici; totodată auditorii interni beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salariul de bază brut lunar."
Deasemeni potrivit art. 9 oct.7) din OG nr. 119/1999, republicată, privind controlul intern și controlul financiar preventiv:
"Prin decizie internă a conducătorului entității publice, persoanele desemnate să efectueze controlul financiar preventiv propriu pot beneficia de un spor pentru complexitatea muncii până la 25% aplicat la salariul de bază lunar."
Agenția pentru Protecția Mediului T și Agenția Regională pentru Protecția Mediului T se află în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în baza HG nr.459/2005, care la rândul său, se află în subordinea Ministerului Mediului și, pentru aceste instituții publice acordarea acestor sporuri nu se poate face decât în temeiul legii( lege care nu dispune), sau prin act administrativ al ordonatorului principal de credite, tot în condițiile legii.
Recurenta Agenția pentru Protecția Mediului T solicită modificarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantului întrucât în perioada 10.IX.2008 - 14.IX.2005, reclamantul nu a desfășurat raporturi de serviciu la Agenția pentru Protecția Mediului T, nici nu a solicitat acordarea acestor drepturi de la Agenția pentru Protecția Mediului T, deci în mod netemeinic ș nelegal a fost obligată la plata acestor drepturi.
Pentru perioada 14.09.2005 - 01.08.2007 instanța de fond nu s-a pronunțat, drept pentru care consideră că această sentință a fost dată cu aplicarea greșită a legii fiind îndeplinite motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 6 din Codul d e procedură civilă.
Pe fondul cauzei recurenta invocă motive de recurs similare cu cele cuprinse în recursul pârâtei Agenția Națională pentru Protecția mediului.
Examinând recursurile în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu, prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, se constată că sunt fondate, motiv pentru care se admit recursurile declarate de reclamantul și pârâtele Agenția pentru Protecția Mediului T, Agenția Regională pentru Protecția Mediului T Regiunea 5 Vest și Agenția Națională pentru Protecția Mediului B împotriva sentinței civile nr.304/16.lll.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș, cu aplicarea art. 312 alin. 3 teza ultimă raportat la art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, pentru că:
Prin acțiune reclamantul a chemat în judecată pe cele trei pârâte solicitând obligarea la plata suplimentului postului și cel corespunzător treptei de salarizare, ambele în cuantum de 25% din salariul de bază.
Aceste drepturi au fost cerute de la pârâta Agenția Regională pentru protecția mediului T pentru Regionala 5 Vest, pentru perioada 10.IX.2004 - 14.IX.2005, iar de la pârâta Agenția pentru Protecția Mediului T, pentru perioada 14.IX.2005 - 1.VIII.2007, iar pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului a fost chemată în judecată în calitate de organ ierarhic superior și ordonator secundar de credite al celorlalte două pârâte.
Prin sentință, Tribunalul Timișa admis acțiunea și a obligat pe cele trei pârâte la drepturile salariale în litigiu, actualizate, pentru perioada 10.IX.2004 până la 14.IX.2005.
Deci, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii referitoare la perioada 14.IX.2005 -1.VIII.2007, astfel că nu a intrat în cercetarea fondului, la acest petit, ceea ce constituie un motiv de casare cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță, potrivit art. 312 art. 5 Cod procedură civilă.
Cum din probele dosarului rezultă că reclamantul nu a fost în raporturi de serviciu cu pârâta Agenția pentru protecția mediului T, în perioada 10.IX.2004 - 14.IX.2005, obligarea acestei pârâte la plata drepturilor din litigiu este lipsită de temei legal, urmând ca la rejudecarea cauzei să se stabilească concret raporturile juridice obligaționale în litigiu.
În ceea ce privește pe recurenta Agenția Națională pentru Protecția Mediului rezultă că reclamantul nu este în raporturi de serviciu directe cu aceasta, pârâta fiind ordonator secundar de credite.
Cum în contencios administrativ calitatea de pârât este generată de cel care emite un act vătămător sau refuză acordarea unui drept față de reclamant instanța de trimitere va stabili dacă pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului are calitate procesuală pasivă în cauză.
În consecință, pentru motivele expuse, recursurile se admit așa cum s-a menționat anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantul și pârâtele Agenția pentru Protecția Mediului T, Agenția Regională pentru Protecția Mediului T Regiunea 5 Vest și Agenția Națională pentru Protecția Mediului B împotriva sentinței civile nr.304/16.lll.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe Tribunalul Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02 Iunie 2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.RO-02.06.2009
TehnoredM. 03.06 2009
2 expl/SM
Prima instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Ionel BarbăJudecători:Ionel Barbă, Adina Pokker, Rodica Olaru