Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 834/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 834/CA/2008
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.20/CA/2007 pronunțată de tribunalul Sibiu.
Față de absența motivată a domnului judecător din completul de recursuri, potrivit procesului verbal de absență întocmit la data de 24.06.2008, în conformitate cu art.98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul de judecată s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu, în persoana domnului judecător - -.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă recurentul asistat de mandatarul ales, avocat, reprezentantul intimaților, consilier juridic
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Reprezentantul intimaților depune la dosar delegația de reprezentare a intimatului Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Mandatara recurentului depune la dosar extras din cotidian, copia procesului verbal de cercetare la fața locului, raportul operativ, adresa de înaintare a actelor premergătoare întocmite cu ocazia accidentului, declarația dată de, dispoziția nr.5/282, fișa de evaluare, înștiințarea adusă recurentului de a se prezenta la Consiliul de disciplină, plângerea formulată de.
Arată că, în cauză se impune administrarea în probațiune a organigramei, fiind necesară soluționării cauzei.
Instanța pune la dispoziția reprezentantului intimaților să vizualizeze înscrisurile depuse la dosar, la acest termen de judecată de către mandatara recurentului.
Reprezentantul intimaților învederează instanței că organigrama este un act secret fiind necesară desecretizarea acestuia, de asemenea arată că în organigrama sunt indicate nominal, persoanele care dețin funcții și cui se subordonează, acest aspect fiind indicat prin fișa postului care de asemenea, nu sunt declasificate.
Mandatara recurentului invocă că șeful adjunct a semnat procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul operativ și adresa de înaintare la Parchet, înscrisuri de puse la dosar la acest termen de judecată, prin semnare acesta s-a substituit inspectorului șef al Sibiu având deci, calitatea de șef ierarhic al celui cercetat și că, de aceea nu poate face parte din comisia de cercetare disciplinară a reclamantului.
Reprezentantul intimaților arată că adresa de înaintare la Parchet poate fi semnată de cel care înaintează dosarul la Parchet-semnarea adresei de înaintare la Parchet nu intră în competența exclusivă a șefului inspectoratului. În ce privește procesul verbal de cercetare la fața locului acesta se semnează de polițiștii care participă la cercetare în calitate de polițiști judiciari prin urmare semnătura d-ului nu a fost dată, pe procesul verbal, în calitate de șef. Raportul operativ poate fi semnat de oricine, raportat pe linie ierarhică.
Mandatara recurentului învederează instanței că toate procesele verbale, după înregistrare, trebuie semnate de șef, iar pe procesul verbal sunt două semnături ale d-ului, una din ele, ce-a aflată în partea de sus, este în locul șefului.
Reprezentantul intimatelor precizează că, prin lege pe procesul verbal nu se semnează de șef, pentru aprobare.
Instanța în deliberare respinge proba solicitată de reprezentanta recurentului, de depunere la dosar a organigramei, având în vedere înscrisurile depuse la dosar de părți și explicațiile date de reprezentanți la acest termen de judecată.
Reprezentanta recurentului și reprezentantul intimaților arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile și rejudecând cauza solicită admiterea contestației, anularea dispoziției nr.319/2007 ca nelegală și să se dispună reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută. Fără cheltuieli de judecară. Depune la dosar concluzii scrise. Arată că din actele și înscrisurile depuse la dosar rezultă că d-ul la data de 1.03.2007-28.03.2007 acesta deținea calitatea de adjunct al inspectorului șef având în subordine Serviciul Poliției Rutiere și Serviciul Poliției de Ordine Publică. La data accidentului rutier d-ul a avut calitatea de șef al echipei de cercetare la fața locului.
Mai arată că, instanța de fond în mod greșit a considerat Dispoziția atacată ca fiind legală și temeinică și pentru aspectul că citarea reclamantului în fața Consiliului de Disciplină la primul termen din 28.03.2007, a fost făcută cu încălcarea prevederilor art.25 alin.1 din HG 1210/2003 care arată că citația se face cu cel puțin trei zile calendaristice înainte de termenul de prezentare, coroborat cu art.50 și 27 din Ordinul nr.400/2004. La data producerii accidentului starea psihică a reclamantului nu permitea să relateze cu luciditate aspectele în care s-a produs accidentul, dar în momentul în care starea de sănătate și starea psihică s-au îmbunătățit, singur și din proprie inițiativă s- prezentat în fața procurorului pentru a relata cele întâmplate.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului ca nefondat. Dispozițiile HG 1210/2003 nu se aplică pentru cercetarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut special. Prin Legea 360/2002 privind statutul polițiștilor, legiuitorul a mandatat ministrul administrației și internelor să reglementeze prin ordin procedura cercetării prealabile a polițiștilor. În cazul de față orice viciu în procedura de citare cu reclamantul este înlăturat, acesta a semnat încheierea consiliului, nu a solicitat un alt termen, s-a prezentat cu un apărător ales în fața consiliului, care de asemenea nu a solicitat termen de amânare, trebuie avut în vedere că reclamantul are pregătire juridică, fiind absolvent al facultății de drept.
Mai arată că, din lecturarea fișei postului se poate observa cine este șeful direct și cel mijlocit, în ce privește fișa de evaluare aceasta nu are nici o relevanță în soluționarea cauzei.
Reprezentanta recurentului arată că dosarul de cercetare penală nu s-a soluționat, iar din expertiza judiciară întocmită în dosarul penal rezultă nevinovăția reclamantului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ reclamantul în contradictoriu cu MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR B, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI Sas olicitat:
-suspendarea executării actului administrativ - Dispoziția de sancționare nr.319/03.04.2007;
-anularea Dispoziției de sancționare nr.319/03.04.2007, reintegrarea în funcția publică deținută și plata de despăgubiri egale cu salariile indexate și cu celelalte drepturi de care nu a beneficiat și cheltuieli de judecată.
Acțiunea a fost legal timbrată.
În fapt, reclamantul arată că a fost sancționat pe motiv că a dezinformat conducerea Sibiu și opinia publică despre evenimentul produs în 01.03.2007.
Reclamantul consideră că, în calitate de polițist, îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.188/1999 și nu Ordinul nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din, invocând excepția nelegalității acestuia,
În privința nelegalității actului administrativ invocă refuzul consiliului de disciplină de a audia martorii propuși în cursul cercetării disciplinare prealabile.
Prin sentința civilă nr.20/CA/24.09.2007 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Administrației și Internelor B, iar pe fond acțiunea reclamantului a fost respinsă în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că aplicarea sancțiunii prevăzută de art.17 lit.e din Ordinul nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Internelor și Reformei Administrative este legală și temeinică, față de abaterea disciplinară săvârșită de reclamant.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, care i-a adus critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii contestației așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a susținut că Dispoziția nr.319/3.04.2007 este nelegală și conține erorigrame din mai multe considerente:
-nelegala constituire a Consiliului de Disciplină care a dat încheierea nr.30342, consiliu din care nu putea să facă parte șeful său ierarhic scms - adjunct al șefului Sibiu;
-neconcludența raportului din 1.03.2008 care a stat la baza încheierii nr.30342, deoarece a fost întocmit imediat după accident, când reclamantul era într-o stare psihică total confuză;
-citarea nelegală în fața Consiliului de Disciplină la termenul din 28.03.2007, doar cu câteva ore înainte de termen;
-incorecta motivare din Dispoziția nr.319 cum că reclamantul ar fi dezinformat opinia publică și mass - media;
Neluarea în considerare a faptului că raportul întocmit de reclamant imediar după accident nu reprezintă nici voința nici intenția sa de a se sustrage răspunderii.
Recurentul a susținut că la emiterea Dispoziției nr.319 nu s-au respectat prevederile art.14 din Ordinul nr.400/2004, în sensul că nu s-au luat în considerare împrejurările în care s-a produs abaterea, gradul de vinovăție, preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei. A arătat de asemenea că cercetarea disciplinară a fost abuzivă, cu încălcarea prezumției de nevinovăție, creându-se de către președintele Comisiei falsa impresie că reclamantul ar fi dezinformat opinia publică și ar fi adus atingere prestigiului instituției.
În drept s-au invocat art.299 și urm.Cod pr.civilă, Ordinul nr.400/2004, nr.HG1210/2003, Legea nr.360/2002.
Intimații au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Examinând sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate, precum și la probele administrate în fața primei instanțe cât și în recurs, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a fost sancționat disciplinar prin Dispoziția Șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu nr.319/2007, cu "destituirea din poliție" pentru "comportare necorespunzătoare în serviciu și societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției", conform art.12 lit.a și art.17 lit.e din Ordinul nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din, cu modificări și completări ulterioare.
S-a reținut în sarcina sa că a dezinformat conducerea inspectoratului, opinia publică și mass-media și a ascuns adevărul cu privire la împrejurările în care s-a produs evenimentul rutier din data de 1.03.2007, în care a fost implicat și care a avut ca urmare decesul ag.șef pr., în sensul că timp de 12 zile după producerea accidentului nu a recunoscut că a condus autovehiculul implicat în accident, susținând că acesta a fost condus de agent, afectând prin aceasta și imaginea poliției.
Motivele pentru care recurentul apreciază că soluția instanței de fond de menținere a Dispoziției nr.319/2007 este nelegală, sunt în legătură cu modul de constituire a Comisiei de Disciplină, modul cum s-a făcut cercetarea disciplinară și temeinicia sancțiunii aplicate.
Critica referitoare la constituirea Comisiei de Disciplină nu este fondată. În acest sens, instanța de recurs a solicitat precizări de la Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, care a comunicat cu adresa nr.78/3.06.2008 că șefii ierarhici ai reclamantului au fost șeful de birou DN, șeful serviciului poliției rutiere, șeful inspectoratului de poliție, iar conform art.12 din Legea nr.218/2002 inspectoratul de poliție este condus de șeful inspectoratului ajutat de doi adjuncți, însă la momentul producerii accidentului și judecării în consiliu președintele comisiei - în calitatea sa de adjunct al șefului Sibiu - nu a înlocuit la comandă șeful inspectoratului, deci nu a fost șef ierarhic nici pe această cale.
Raportul dat de reclamant în 01.03.2008 este concludent în ce privește atitudinea acestuia după accident, deoarece relatează în detalii foarte precise activitățile pe care le-au desfășurat în noaptea de 28.02 spre 01.03.2007, fără a ezita și a prezenta confuzii, iar în ce privește persoana care se afla la volan arată foarte clar că de la intrarea în serviciu și până la producerea accidentului autovehiculul a fost condus de agent.
Nu se poate lua în considerare apărarea făcută în sensul că în întreaga perioadă 1 - 12.03.2008 s-a aflat într-o stare de confuzie, deoarece din Raportul de constatare medico - legală întocmit la 08.03.2007 (pacientul fiind examinat la 06.03.2007) reiese că numitul a suferit leziuni ușoare, care necesită 3 - 4 zile termen de îngrijiri medicale, de asemenea din examinarea radiologică efectuată la 01.03.2007 sub nr.177 - radioscopii toracice, craniene și ale coloanei cervicale - nu se evidențiază leziuni posttraumatice. În toată această perioadă nu a revenit nici o clipă asupra celor declarate în Raportul din 01.03.2007, în care nu a invocat neputința de a-și aduce aminte cine a condus, ci din contră a precizat limpede conducătorul autovehiculului în persoana colegului său agent.
Din această atitudine, cât și din faptul că în interviul acordat PRO TV la data și locul accidentului nu a arătat reporterului că el este cel care s-a aflat la volan, se deduce intenția sa de a dezinforma și a se sustrage astfel răspunderii disciplinare și penale. Deși avea posibilitatea, reclamantul nu a solicitat nici în faza cercetării administrative și nici la fond să se efectueze o expertiză medicală pentru a verifica dacă a avut sau nu discernământul afectat și nici nu și-a formulat apărări pe cauze medicale.
În ce privește invocarea nelegalei sale citări în fața Consiliului de Disciplină, se reține în primul rând că prezența sa acoperă orice eventual viciu privind citarea. Dar, se constată în același timp că judecata cazului s-a făcut în plenul Consiliului în prezența și a apărătorului ales - ag.șef de poliție, președinte executiv al Sindicatului PRO, toate actele din faza de cercetare prealabilă i-au fost comunicate reclamantului sub semnătură, acesta nu a recuzat nici un membru al Consiliului de Disciplină, nu a invocat excepții și nu a solicitat termen pentru administrarea de noi probe.
Reiese din cele sus reținute că la aplicarea sancțiunii s-au avut în vedere împrejurările săvârșirii abaterii, cât și conduita făptuitorului, în acord cu dispozițiile art.14 din Ordinul nr.400/2004.
Sancțiunea aplicată este corectă, având în vedere calitatea de polițist pe care o avea recurentul, calitate care îl obligă să fie integru, să aibă o conduită corectă, să nu ascundă adevărul, să nu compromită prestigiul funcției și al instituției din care face parte.
Pro acesta a ascuns adevărul timp de 12 zile, a dezinformat conducerea inspectoratului privind persoana care a condus autovehiculul, nu a intervenit pentru corectarea acestei stări de fapt devenită publică și amplu mediatizată, ci a încercat să arunce responsabilitatea asupra colegului său decedat care nu se mai putea apăra. Prin această atitudine a fost lezată onoarea, probitatea profesională a polițistului și prestigiul instituției, așa încât sancțiunea aplicată prin Dispoziția nr.319/2007 este temeinică și legală.
Întrucât sentința instanței de fond nu este susceptibilă de modificare ori casare, nefiind prezent nici unul din motivele prevăzute de art.304, 304/1 Cod pr.civilă, în baza art.312 Cod pr.civilă va fi respins ca nefundat recursul reclamantului.
(continuarea deciziei civile nr.834/24.06.2008)
*
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.20/CA/2007 pronunțată de tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 06 2008.
Președinte, - - | Judecător, -co semnează președ. Curții de Apel | Judecător, - --co semnează președ. Curții de Apel |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
2 ex./04.07.2008
Jud.fond -,
Președinte:Elisabeta LazărJudecători:Elisabeta Lazăr, Marieta Florea, Iosif Morcan
