Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 84/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA Nr. 84/F/CA/2008
Ședința publică de la 29 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ privind pe reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE, ARHIVELE NATIONALE, INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR și chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează că în interiorul termenului de pronunțare, reclamantul a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, următoarele înscrisuri: adresa nr.73317/23 aprilie 2008 emisă de Direcția Județeană Ha A rhivelor Naționale, sentința nr.11/F/CA/2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba -
Pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Hac omunicat adresa nr.- din care rezultă că reclamanții sunt angajați ai Arhivelor Naționale, prin intermediul H aceștia primind doar salariul, care este virat din fonduri separate.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 22.04.2008, când instanța a amânat pronunțarea la data de 29.04.2008 pentru a da posibilitate r să depună la dosar înscrisurile solicitate de instanță, încheierea făcând parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr- reclamanții, prin reprezentant au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative reprezentat prin Direcția Generală Reglementări Juridice și Contencios Administrativ, Inspectoratul Județean de Poliție H, Arhivele Naționale, Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea pârâților plata primei de concediu aferentă anilor 2001- 2006, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Reclamanții au arătat că sunt funcționari publici în cadrul Direcției Județene Aa A rhivelor Naționale, iar prin Legea 188/1999 s-a stabilit că funcționarii publici au dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând instanței ca în cazul în care va fi admisă acțiunea r, chematul în garanție să fie obligat să vireze sumele solicitate de aceștia.
Pârâta Arhivele Naționale au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii r întrucât prevederile legale care reglementau dreptul la prima de vacanță au fost suspendate prin legile anuale ale bugetului.
Chematul în garanție, Ministerului Economiei și Finanțelor, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție întrucât în raportul juridic dedus judecății acesta nu are niciun drept și nicio obligație.
Pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Aad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii r ca prescrisă pentru perioada 2001-2003, și ca nefondată pentru cealaltă perioadă întrucât dreptul la prima de vacanță a fost suspendat prin legile anuale ale bugetului.
Secția comercială și contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara prin sentința nr. 131/CA/16.01.2008 a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Hunedoara și a declinat dosarul în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA.
Pentru a pronunța aceasta sentință Tribunalul a reținut că reclamanții au încheiat raportul juridic de muncă cu o autoritate publică centrală, acțiunea fiind îndreptată împotriva unor instituții centrale, astfel că, față de art. 3 din codul d e procedură civilă și art. 10 din Legea 554/2004, competența soluționării cauzei aparține Curții de Apel.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA, ca instanță de fond sub nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt următoarele:
Din actele dosarului rezultă că reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției Județene Ha A rhivelor Naționale, instituție care nu are personalitate juridică, astfel că au chemat în judecată ca angajator Arhivele Naționale din cadrul MIRA. Potrivit art. 33 alin. 2 din Legea 188/1999, devenit art. 34 după republicarea legii, " funcționarul public are dreptul la plecarea în concediu de odihnă la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat". De asemenea, potrivit art. 4 (2) din OUG 192/2002 privind drepturile de natură salarială ale funcționarilor publici sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi, iar în art. 23 din aceeași ordonanță se stabilește că funcționarii publici au dreptul la concediu de odihnă în condițiile legii. Ulterior, a fost adoptată OUG 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești (Of.108/2.03.2001), intrată în vigoare la data de 2.03.2001, care prevede prin art. III (1) că aplicarea art. 33 (2) referitoare la acordarea primei cu ocazia plecării în concediu de odihnă din Legea nr.188/1999 ( Of. 600(8.12.1999) cu modificările și completările ulterioare se suspendă până la 1.01.2002.
Prin Legea nr. 473/2001 privind bugetul de stat pe anul 2002 (Of.784/11.12.2001), intrată în vigoare la data de 11.12.2001, prin art.12 (4) se arată expres că termenele prevăzute la art. III din OUG 33/2001 se prelungesc până la data de 31.12.2002.
Prin Legea nr. 631/2002 privind bugetul de stat pe anul 2003 (Of.863/29.11.2002) intrată în vigoare la data de 29.11.2002 se prevede în art.10 (3) că termenele stipulate la art. III din OUG 33/2001 se prelungesc până la data de 31.12.2003.
Ulterior, prin Legea nr. 507/2003 (Of.853/2.12.2003) intrată în vigoare la data de 5.12.2003, privind bugetul de stat pe anul 2004, prin art.9 (7) se stabilește că termenele prevăzute în art. III din OUG nr.33/2001 se prelungesc până la data de 31.12.2004, iar prin Legea nr. 511/2004 s-a dispus suspendarea până la 31 decembrie 2005.
În fine, prin Legea 379/2005 acest drept a fost suspendat până la data de 31.12.2006.
Este adevărat că aplicarea prevederilor privind primele de concediu a fost suspendată prin acte normative succesive, dar această suspendare nu înseamnă abrogarea acestor texte de lege.
Suspendarea aplicării unor dispoziții legale dispusă de legiuitor din diferite considerente este o măsură cu caracter temporar, anual, iar după epuizarea duratei suspendării textul legal redevine aplicabil în scopul pentru care a fost edictat. Reclamanții au investit instanța de judecată la data de 17.09.2007, iar instanța pronunță hotărârea la data de 06.02.2008, după epuizarea suspendării legale; în consecință, acordarea primei de vacanță este un drept consacrat printr-o lege specială și chiar dacă aplicarea dispozițiilor legale a fost suspendată de legiuitor din anumite considerente pe durata câte unui an, după epuizarea suspendării nimic nu împiedică instanța de judecată să acorde aceste drepturi în măsura în care se cuvin.
Suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, atâta timp cât nu există nici o dispoziție legală prin care să fi fost înlăturată existența acestuia, întrucât s-ar încălca principiul constituțional care garantează realizarea drepturilor acordate, din moment ce printr-o lege anterioară s-a conferit dreptul la primă pentru concediul de odihnă.
Nu se poate considera că acest drept nu a existat în perioada anilor 2001 - 2006 pentru că exercițiul dreptului a fost suspendat, iar nu înlăturat, întrucât s-ar contraveni atât art. 53 din Constituție, cât și reglementărilor date prin art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Efectele produse de aceste acte normative de suspendare sau de amânare a punerii în aplicare a dispoziției legale referitoare la dreptul dobândit, trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv.
A considera altfel, ar îndemna să se prelungească valabilitatea dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după abrogarea lui, ceea ce ar fi de neconceput și inadmisibil. Astfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie viciat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare. De asemenea, este cert faptul că un drept derivând dintr-un raport juridic de muncă, odată câștigat nu mai poate fi anulat.
Respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea unor tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi împiedicați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
Pentru motivele arătate mai sus, Curtea constată că acțiunea r este întemeiată și va fi admisă așa cum a fost formulată, fiind obligați pârâții să plătească drepturile bănești reprezentând prima de concediu pentru anii 2001-2006, raportat la perioada efectiv lucrată, actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data efectuării plății.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 2001-2003 invocată de pârâtul IPJ H, în cauză se constată că această excepție ar fi fost întemeiată și trebuia admisă, față de prevederile art. 283 din Codul muncii, și față de data investirii instanței de judecată. Însă între timp a apărut OUG146/2007 prin care legiuitorul a înțeles să repună în drepturi funcționarii publici indiferent de faptul că au acționat sau nu în instanță în termenul legal de prescripție. Astfel, în art. 1 se arată că "ordonanța reglementează modalitatea de plată a primelor acordate cu ocazia plecării în concediul de odihnă, în baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive și actele normative anuale de salarizare, în perioada 2001-2006.
Intră în categoria personalului căruia îi sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanțe " funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, personalul auxiliar din sistemul justiției, membrii corpului diplomatic și consular al României, precum și alte categorii de personal care beneficiază de prima de concediu de odihnă în baza legilor speciale." Față de acest nou temei juridic se impune acordarea primelor de vacanță pe întreaga perioadă solicitată.
Apariția actului normativ mai sus citat este de natură să facă de prisos și o chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, având în vedere exprimarea clară, neechivocă a legiuitorului în sensul acordării drepturilor. Din această perspectivă Curtea va respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MIRA împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor. De asemenea, se va respinge și acțiunea r față de pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor, întrucât între reclamanți și acest minister nu există nici un raport juridic, acesta neavând calitatea de angajator al
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanții, prin reprezentant, toți cu domiciliul procesual ales la locul de muncă Direcția Județeană Ha A rhivelor Naționale cu sediul în D- împotriva pârâților:
- Ministerul Internelor si Reformei Administrative cu sediul în B,- sector 5;
- Arhivele Nationale cu sediul în B - nr. 49 sector 5;
- Inspectoratul Județean de Politie al Jud. H cu sediul în D str. - nr.130 și, în consecință:
Obligă pârâții să plătească r sumele de bani reprezentând primele de concediu pe anii 2001-2006, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data efectuării plății.
Respinge acțiunea r și cererea de chemare în garanție formulate împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Jud.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29.04.2008.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.EL
Dact.
Ex.11/
Președinte:Elisabeta LazărJudecători:Elisabeta Lazăr
