Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 841/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 841/ Dosar nr-
Sedința publică din 8 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Lorența Butnaru
- - - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara Elena
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială, împotriva Sentinței civile nr.1582 din data de 04.11.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici", cauză repusă pe rol la cererea recurentei pârâte.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa recurentei pârâte Direcția de Muncă și Protecție Socială C și a intimatei reclamante.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că această cauză a fost suspendată la cererea recurentei pârâte Direcția de Muncă și Protecție Socială în temeiul art. 242 al.1 Cod procedură civilă. Aceeași recurentă a formulat în temeiul art. 245 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, la data de 10 noiembrie 2009, cerere de redeschidere a judecății.
Având în vedere că recurenta pârâtă a solicitat în cuprinsul cererii de repunere pe rol a cauzei, judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța în baza actelor existente la dosar rămâne în pronunțare.
Curtea
Asupra recursului de față
Constată că prin Sentința civilă nr.1582 din data de 04.11.2008, pronunțată de Tribunalul Covasnas -a admis exceptia de inadmisibilitate a pretentiei avand ca obiect anularea adresei nr 2124/07.10.2008 emisa de pârată; s-a admis in parte cererea formulată de reclamanta in contradictoriu cu parata DIRECTIA DE munca SI PROTECTIE SOCIALA C; parata a fost obligată sa acorde si sa plateasca reclamantei suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza, pe perioada 01.01.2004-01.04.2007, precum si dobânda legala aferenta sumelor datorate, calculata de la data nasterii dreptului si pana la data plătii efective; s-a respins pretentia reclamantei având ca obiect anularea adresei nr 2124/07.10.2008 emisa de parata.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a avut calitatea de functionar public in cadrul institutiei pârâte in perioada de timp vizata în cuprinsul actiunii.
Conform prevederilor art 31 din Legea nr 188/1999 republicata, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază; sporul pentru vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare prin actele normative sus menționate contravine insa prevederilor art.41 și prevederilor art. 53 alin. 2 din Constituția României care limitează restrângerea exercițiului unor drepturi doar la situații în care această măsură se impune într-o societate democratică, fiind necesar ca măsura să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Sub acest aspect, actele normative prin care s-a suspendat acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare pentru funcționarii publici contravin dispozițiilor constituționale menționate care de altfel prevăd posibilitatea restrângerii unor drepturi și nu a suspendării lor.
Trebuie precizat că prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție consacră principiul neretroactivității legii civile și prin urmare, unui drept deja câștigat nu i se pot aduce îngrădiri prin acte normative ulterioare.
Pe de altă parte, actele normative menționate nu prevăd desființarea dreptului la acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare ci doar suspendarea exercițiului acestuia, ceea ce nu echivalează cu înlăturarea dreptului respectiv. Suspendarea exercițiului dreptului nu poate suprima un drept recunoscut de lege deoarece ar contraveni dispozițiilor constituționale precum și Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale conform cărora, nu se poate aduce atingere sau îngrădiri unui drept deja câștigat.
Tribunalul a mai reținut că suspendarea aplicării unor dispoziții dintr-un act normativ, în speță a dispozițiilor art 29 alin 1 lit c si d din Legea nr.188/1999 (devenit art 31 in forma republicata a legii), nu echivalează cu abrogarea acestora, respectiv cu suprimarea dreptului subiectiv recunoscut prin aceste prevederi legale.
Inalta C De Casatie si Justitie a statuat in dezlegarea unui recurs in interesul legii dat pe o chestiune de drept asemanatoare (suspendarea acordarii primelor de vacanta-Decizia nr 23/2005) ca pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
In plus, tribunalul a retinut și dispozițiile art. 38 din Codul muncii care prevăd în mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
In consecinta, s- apreciat că normele prin care s-a dispus suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare pentru functionarii publici, sunt contrare Constituției, astfel că reclamanța își poate valorifica dreptul din moment ce existența lui nu a fost înlăturată.
In ceea ce priveste pretentia reclamantei avand ca obiect anularea adresei nr 2123/07.10.2008 emisa de parata, a fost respinsă ca inadmisibila deoarece respectivul act atacat de parte nu constituie un "act administrativ" in intelesul dat acestei notiuni de art. 2 alin. 1 lit c din Legea nr. 554/2004 si care sa poata fi cenzurat de instanta de contencios administrativ.
Potrivit definitiei legiuitorului, actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa facuta in scopul nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice, a carei realizare este garantata prin forta de constrangere a statului. Din cele de mai sus rezulta ca nu orice manifestare de vointa a autoritatii administrative este un act juridic, simpla exprimare a unei opinii din partea unei institutii publice (cum este cazul adresei nr. 7793/16.07.2008 emisa de parata ca raspuns la plangerea prealabila) nefiind un act administrativ.
Pentru toate aceste considerente, tribunal a admis in parte cererea de chemare in judecata si a dispus obligarea paratei sa acorde si sa plateasca reclamantei suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza, pe perioada 01.01.2004-01.04.2007, precum si dobanda legala aferenta sumelor datorate, calculata de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective.Tribunalul a respins ca inadmisibila pretentia reclamantei avand ca obiect anularea adresei nr 2124/07.10.2008 emisa de parata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială C criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, recurenta pârâtă arată că nu se face vinovată pentru neacordarea acestor drepturi, întrucât s-a respectat legislația în vigoare. Mai mult, nici bugetele anuale nu au fost prevăzute și repartizate sume în acest scop.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată că recursul pârâtei Direcția de Muncă și Protecție Socială C este parțial întemeiat în ceea ce privește cuantumului acordat.
Reclamanta a avut calitatea de functionar public in cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială
Conform prevederilor art. 31, alin. 1 din Legea nr. 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste dispoziții legale privind compunerea salariilor funcționarilor publici au fost suspendate prin art. 44 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004, care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ, se suspendă aplicarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 188/1999 (actual art. 31), cu modificările ulterioare.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 2/2006 au fost suspendate prevederile art. 29, alin.1, lit.c și lit.d din Legea nr. 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.
Curtea constată că prin modificarea adusă Legii nr. 188/1999 prin Legea nr. 215/2006, lit."d" a aliniatului 1, al art. 29, care prevedea suplimentul corespunzător gradului a fost modificată, în sensul prevederii suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Ordonanța Guvernului nr. 6/24 ianuarie 2007, reglementat drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Conform art. 1, alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art. 31, alin. 1 din Legea nr. 188/1999, republicată.
Ordonanța de Guvern nr. 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului. Prin art. 48 al acestui act normativ, se prevede că dispozițiile ordonanței, se completează cu dispozițiile Legii nr. 188/1999 republicată.
Deci, în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, iar acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale menționate. Suspendarea dispusă și-a încetat aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamanților, devenind actual.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art. 37 din nr.OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
Art. 37, alin. 3, teza ultimă din Ordonanța de Guvern nr. 6/2007 prevede în mod expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu, este lovită de nulitate absolută.
În speța de față sunt incidente și prevederile art. 1 din Protocolul nr.1, adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Conform art. 11 din Constituția României, statul român are obligația de a îndeplini întocmai și cu bună credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
După ratificare, Convenția Europeană a Drepturilor Omului a devenit parte integrantă a sistemului român de drept și a dobândit în cadrul acestuia aplicabilitate directă, dispozițiile Convenției având forță constituțională și supralegislativă.
Articolul 1 din Protocolul adițional nr. 1, la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa constantă a arătat că noțiunea de "bun" se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
Salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două sporuri au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamanta ar fi putut să aibă în patrimoniul său, în mod efectiv și licit, sumele aferente suplimentelor.
Referitor la cuantumul acestor sporuri, Curtea reține că art. 31 menționat, nu prevede un cuantum de 25%, așa cum a fost acordat de prima instanță, iar instanța nu poate stabili prin analogie cuantumul acestora.
În consecință, dreptul la aceste sporuri există, a fost prevăzut de lege pentru funcționarii publici și nu a fost abrogat.
Instanța urmează să înlăture însă din dispozitivul hotărârii, mențiunea privind stabilirea cuantumului acestuia de 25% din salariul de bază, prevederea legală neindicând acest procent. Curtea reține că nu poate fi specificat cuantumul acestor sporuri având în vedere faptul că art. 31 din Legea 188/1999 republicată nu prevede un cuantum de 25% așa cum a solicitat reclamanta, iar instanța de judecată nu poate stabili prin analogie cu alte sporuri cuantumul acestora. Criteriile după care se calculează cuatumul acestor suplimente prevăzute de lege se stabilesc fie de legiuitor, fie de ordonatorul de credite printr-un act administrativ (în acest sens a se vedea de exemplu, ordinele ministrului intrernelor prin care se stabilesc criteriile de cuantificare pentru sporul de fidelitate) Lipsa cuantumului pentru aceste sporuri nu justifică însă neacordarea lor. Acestea deși în prezent nu sunt determinate pot fi determinabile.
Pentru aceste considerente Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să admită în parte recursul declarat și să modifice în parte sentința atacată cu înlăturarea cuantumului de 25% pentru cele două suplimente salariale. Se vor menține restul dispozițiilor din sentința civilă recurată.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte a recursul declarat de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială C împotriva Sentinței civile nr. 1582/4.11.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna pe care o modifică în parte în sensul că:
Înlătură cuantumul de 25% pentru cele două suplimente salariale.
Menține restul dispozițiilor din sentința civilă recurată.
Fără cheltuieli de judecată
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică azi 8.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
RED. MC 08.12.2009/dact.VP 17.12.2009/4 ex
Judecător fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Lorența Butnaru, Clara Elena
