Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 846/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 846/2008
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga judecător
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
JUDECĂTOR 3: Vera
Grefier: -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi au fost pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE () și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței civile nr. 240 din 16 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima cât și la a doua strigare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
S-au verificat actele și lucrările dosarului și, având în vedere că prin întâmpinare s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a reținut în pronunțare cu privire la excepția tardivității recursului declarat de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române () și pe fondul recursului declarat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
A:
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 240 din 16.04.2008 Tribunalul Bacăua hotărât următoarele:
- a admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârât mai, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului B;
- a obligat pârâtele să achite reclamanților sporul de 30% din salariul lunar pentru perioada 11.10.2005-12.12.2006 pentru reclamant și 11.04.2005-08.05.2006 pentru reclamantul, actualizate cu rata inflației la data executării;
- a obligat pârâtele R și B să efectueze mențiunile corespunzătoare în evidențele privind salarizarea fiecărui reclamant.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții au calitatea de funcționari publici ce statut de polițiști aflați în raporturi de autoritate cu pârâta B, celelalte părți fiind ordonatori principal și respectiv secundari de credite. În perioadele arătate în acțiune nu au beneficiat de drepturile salariale reprezentând sporul de 30% acordat aceleiași categorii de funcționari detașați la.
Prin Hotărârea nr. 219/01.08.2007 Comisia Națională pentru Combaterea Discriminării a decis că dispozițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție cu modificările și completările ulterioare în temeiul cărora în condițiile de pregătirile profesionale ca și condiții de muncă egale, acordat numai unor categorii de ofițeri de poliție judiciară, un spor de 30 % din salariul de bază lunar sunt discriminatorii, dispozițiile art. 28 alin.4 fiind abrogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/29.03.2006.
Împotriva hotărârii tribunalului au formulat recurs Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate și respingerea acțiunii ca nefondată pentru următoarele considerente:
Instanța de fond s-a aflat într-o gravă eroare întrucât a considerat că singura problemă dedusă judecății este cea a discriminării tranșată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, achiesând practic la hotărârea nr. 219/2007.
Din conținutul deciziilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 271/2007. nr. 419/2007 și nr. 418/2007 rezultă că polițiștii care lucrează în cadrul A nu se află într-o situație analogă cu ceilalți polițiști din cadrul poliției judiciare, existând o justificare obiectivă a diferențierii.
Instanța de fond s-a aflat în eroare atunci când a obligat pârâți la plata sporului de 30% până la data de 12.12.2006 din moment ce art. 28 alin. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 a fost în vigoare până la data de 29.03.2006.
Potrivit acestui text ofițerii și agenții de poliție detașați în cadrul A beneficiau de acest spor; ori, reclamantul nu a fost detașat la.A, ci și-a desfășurat activitatea în cadrul
Un act normativ nu poate crea o situație de discriminare, astfel cum a reținut instanța de fond. Discriminarea, în sensul art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, apare atunci când unei persoane nu îi este recunoscut un drept fundamental sau un drept recunoscut de lege, însă, în cauză, este vorba de două categorii de polițiști din care doar uneia îi este recunoscut un drept printr-un act normativ.
Pe de altă parte, nu s-a ținut seama nici de criteriile de discriminare reglementate de art. 2 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Criteriul de selecție în privința sporului în litigiu este prevăzut chiar în cuprinsul dispozițiilor legale care îl reglementează unde se prevede că sporul se acordă numai ofițerilor și agenților detașați la DNA, fiind justificat obiectiv de un scop legitim. Diferențierea de tratament are la bază criteriul obiectiv al detașării în cadrul unei instituții care nu face parte din structura, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și criterii obiective conexe privind pregătirea profesională specializată, responsabilitatea diferită datorită complexității activităților desfășurate, o formare anume pentru activitatea de urmărire a infracțiunilor de corupție, ca și specificul acestor activități.
Prin art. 47 alin. 2 din Codul muncii se recunoaște implicit posibilitatea, în cazul detașării, ca un salariat să beneficieze de alte drepturi salariale decât cele avute anterior detașării.
Principiul nediscriminării presupune un tratament egal tuturor indivizilor aflați în situații identice. Acest principiu nu este încălcat dacă există un tratament diferit între indivizi care nu sunt egali în drepturi, iar Codul muncii stabilește că poate exista o diferență de tratament ca urmare a detașării unei persoane, justificată de modificarea raporturilor de muncă.
Problema aplicării unui tratament discriminatoriu se poate pune numai cu privire la persoane care fac parte din aceeași categorie, iar polițiștii din cadrul inspectoratelor județene de poliție sunt o categorie distinctă de polițiștii detașați la.
II. Inspectoratul General al Poliției Române a criticat hotărârea recurată atât în ceea ce privește fondul cauzei, cât și cu privire la calitatea sa procesuală pasivă.
Motivul pentru care Inspectoratul General al Poliției Române nu are calitate procesuală pasivă are ca temei art. 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002. De asemenea, sunt de reținut dispozițiile art. 21 alin. 3 și 4 din Legea nr. 500/2002.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 prevede expres că de acest spor de 30% beneficiază organele de cercetare penală a poliției judiciare detașate la DNA. Acest spor s-a acordat în considerarea gradului sporit de dificultate în îndeplinirea actelor de procedură penală și complexitatea cauzelor.
Sporul de 30% este achitat din bugetul repartizat DNA. Condiția detașării face diferența între temeiul legal în baza cărui ase face remunerarea, astfel că polițiștilor care nu o îndeplinesc li se aplică prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003.
Criteriul de discriminare invocat de reclamant nu este relevant deoarece activitățile desfășurate de cele două categorii de polițiști, deși în aparență asemănătoare, sunt diferite în funcție de nivelul structurii în care își desfășoară activitatea, complexitatea dosarelor penale etc.
Examinând cele două recursuri curtea de apel constată următoarele:
Recursul Pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative
Reclamanții și-au desfășurat activitatea ca funcționar public cu statut special în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B, salarizarea sa fiind supusă prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 38/2003.
Sporul de 30% din salariul de bază este prevăzut de art. 28 alin. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind DNA. Pentru a putea beneficia de acest spor, trebuie ca intimatul reclamant să fi funcționat în cadrul DNA, ca ofițer de poliție judiciară. Dreptul salarial solicitat de reclamant se aplică polițiștilor din cadrul DNA, iar diferențierea salarială se bazează pe criteriul obiectiv al detașării acestora în cadrul unor instituții care nu face parte din structura Ministerului Internelor și Reformei Administrative, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000.
Prin urmare, diferențierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilită în raport de instituția unde-și desfășoară activitatea pe perioada detașării, respectiv în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Întrucât dreptul de a beneficia de un spor salarial de 30% din salariul de bază nu este prevăzut în lege pentru polițiștii care efectuează acte de cercetare și care funcționează în cadrul structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative, judecătorul nu poate extinde sfera de aplicare a unor drepturi de la o categorie profesională cu un anumit specific, la o altă categorie profesională.
Polițiștii care lucrează în cadrul Direcției Naționale Anticorupție nu se află într-o situație analoagă cu ceilalți polițiști din cadrul poliției judiciare existând în acest caz o justificare obiectivă a diferenței. Situațiile diferite în care se găsesc diferite categorii de salariați pot determina soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora. Prin această soluție nu se încalcă principiul egalității.
În sensul că în această situație nu există un tratament diferențiat discriminatoriu s-a pronunțat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 419/27.11.2007.
Față de cele ce preced, curtea de apel constată că tribunalul a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 unei situații pe care legea nu o prevede. Prin urmare, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, hotărârea recurată va fi modificată în tot.
II. Recursul pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române
În legătură cu acest recurs a fost pusă în discuție excepția tardivității. Această excepție este întemeiată.
Astfel, hotărârea recurată a fost comunicată acestui pârât la data de 15.08.2008, iar recursul a fost depus la ribunalul Bacău la data de 4.09.2008 (fiind transmis prin fax). potrivit art. 101 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, termenul de 15 zile care a început să curgă la data de 15.08.2008 s-a sfârșit la data de 1.09.2008 care a fost ultima zi de recurs potrivit art. 101 alin. 5 din Codul d e procedură civilă. Prin urmare, recursul depus la data de 4.09.2008 este tardiv urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtulMINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE,cu sediul în B, nr. 1A, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 240 din 16 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanțiși,ambii cu sediul ales la Cabinet Avocat, din B, str. -. 11,. D,. 1, județul B și intimatul-pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE A JUDEȚULUI, cu sediul în B,-, județul
Modifică în tot sentința civilă nr. 240 din 16.04.2008 a Tribunalului Bacău.
Respinge acțiunea ca nefondată.
Respinge recursul formulat de pârâtulINSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE,cu sediul în B,--6, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 240 din 16 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și, ambii cu sediul ales la Cabinet Avocat, din B, str. -. 11,. D,. 1, județul B și intimatul-pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE A JUDEȚULUI B, cu sediul în B,-, județul B, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red. / -
Red.
3 ex. 31 dec. 2008
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera
