Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 860/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--18.06.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.860
Ședința publică din 18.09.2008
PREȘEDINTE: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Mircea Ionel Chiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții G, G, și, împotriva sentinței civile nr.554 din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Comuna M, prin Primar, Primarul Comunei M și Consiliul Local al Comunei M și reclamanții intimați, și, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent G și în reprezentarea celorlalți reclamanți recurenți, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reclamantul recurent depune sentința civilă nr.136/05.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- precum și un înscris emis de pâeâra intimată Primăria Comunei
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului pentru motivele formulate în scris, și întrucât a depus sentința prin care a fost admisă și acțiunea personalului contractual solicită modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.554 din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul G și reclamanții, G, prin mandatarul cu procură judiciară G, împotriva pârâților Comuna M, Consiliul Local M și Primarul Comunei M, pentru plata drepturilor salariale reprezentând indemnizație de dispozitiv în cuantum de 25 % pe lună din salariul de bază începând cu 01.01.2005 și până la încetarea raporturilor de serviciu, actualizată cu indicele de inflație și consemnarea în carnetul de muncă a indemnizației, fără cheltuieli de judecată.
A disjuns acțiunea formulată de reclamanții, prin mandatar cu procură judiciară G și a transpus acțiunea acestora la completul de litigii de muncă și asigurări sociale, completul I, cu termen de judecată la data de 15.05.2008.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 14.03.2008, reclamanții G, G,-, și au chemat în judecată pe pârâții Comuna M, Consiliul Local al Comunei M și Primarul Comunei M și au solicitat instanței să dispună obligarea pârâților la alocarea și plata drepturilor bănești reprezentând "indemnizație de dispozitiv" lunară, în cuantum de 25 % din salariul de bază, retroactiv, începând cu data de 01.01.2004, actualizată cu coeficientul ratei inflației până la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a contractului de muncă; obligarea pârâtului Primarul Comunei să dispună consemnarea în carnetele de muncă indemnizația de dispozitiv pentru aceeași perioadă.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt funcționari publici și personal contractual în cadrul Primăriei Comunei M, iar drepturile salariale cerute prin acțiune au temei de drept în Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003, dat în modificarea și completarea nr.275/2002, punctul 9.2, care prevede că indemnizațiile de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Din aceste prevederi, afirmă reclamanții, rezultă fără echivoc că beneficiar al "indemnizației de dispozitiv" este și personalul civil, alături de cadrele militare și militarii angajați pe bază de contract care beneficiau anterior de respectiva indemnizație.
Reclamanții consideră că prin Ordinul nr.496/2003 s-a urmărit pe de o parte ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv, astfel cum s-a stabilit anterior prin Legea nr.138/1999, să fie cuprins și personalul civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, iar pe de altă parte, înlăturarea discrepanțelor în ce privește drepturile de natură salariale dintre personalul aflat în subordinea și/sau coordonarea ori îndrumarea, asigurându-se astfel egalitatea de natură salarială a personalului din cadrul aceleiași activități.
Mai arată reclamanții că dreptul la indemnizația de dispozitiv stabilită de art.13 din Legea nr.138/1999 a fost extins și la funcționarii publici din cadrul prin nr.496/28.07.2003, care la punctul 31.1 definește noțiunea de personal civil cuprinsă în art.47 din Legea nr.138/1999, în sensul că prin personal civil se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din și ca urmare, refuzul pârâților de a plăti acest drept salarial este neîntemeiat.
Pârâții prin întâmpinare au lăsat la aprecierea instanței soluționarea acțiunii.
Întrucât reclamanții, au calitate de persoane încadrate în muncă în cadrul Primăriei M conform Statului de funcții valabil de la 01.10.2007 (fila 22), instanța raportat la prevederile art.109 din Legea nr.188/1999, care stabilește că litigiile privind funcționarii publici se soluționează de instanțele de contencios administrativ și prevederile art.1, 281 și 284 Codul Muncii, care reglementează raporturile individuale de muncă, jurisdicția muncii și competența materială și teritorială a instanțelor de judecată în judecarea conflictelor de muncă, instanța a pus în discuție competența materială funcțională a completului de contencios administrativ de a soluționa acțiunea reclamanților angajați contractuali.
Reclamanții nu s-au opus admiterii excepției.
Instanța având în vedere prevederile menționate mai sus, a constatat că nu este competentă să soluționeze acțiunea reclamanților raportat la calitatea acestora și angajați cu contract de muncă, astfel că în temeiul art.165 Cod procedură civilă a disjuns acțiunea acestor reclamanți și în temeiul art.137 Cod procedură civilă a admis excepția de necompetență funcțională a completului de contencios administrativ din cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Arad și a transpus acțiunea acestora la Completul de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul aceleiași secții, având termen de judecată la data de 15.05.2008, sala 218.
În soluționarea acțiunii reclamanților G, G, instanța a reținut că aceștia sunt funcționari publici în cadrul Primăriei Comunei M, făcând parte din aparatul de specialitate al Primarului.
Potrivit art.31 (3) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Pe lângă drepturile salariale prevăzute de legile de salarizare ale funcționarilor publici, funcționarii publici beneficiază conform art.40 din nr.OG92/2004 de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Prin Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, lege care se aplică potrivit art.1 personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției stabilește la art.13, pentru cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract de muncă și salariați civili, dreptul la o indemnizație de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, în indemnizația de comandă și gradații, respectiv salariul de bază.
Funcțiile specifice pentru personalul civil din structurile de apărare națională, ordine publică și siguranța națională sunt prevăzute potrivit art.51 în anexa 6 legii.
Personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art.1, beneficiază conform art.47 din Legea nr.138/1999 de drepturi salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute de această lege.
Prin Ordinul nr.275/2002 au fost aprobate Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.138/1999, care la pct.31 se interpretează art.47 din lege cu privire la personalul civil.
Ca urmare a înființării Ministerului Administrației și Internelor prin nr.OUG63/2003 aprobată prin Legea nr.63/2003 cu atribuții conform art.14 (1) lit.a în domeniul administrației publice și lit.b în domeniul ordinii și siguranței publice, personalul acestui minister se compune din personalul fostului Minister al Administrației Publice și al fostului Minister de Interne art.17 (1) din ordonanță.
Personalul Ministerului Administrației și Internelor se compune din funcționari publici, polițiști - funcționari publici cu statut special, cadre militare în activitate personal contractual, precum și militari, jandarmi și polițiști de frontieră angajați pe bază de contract de muncă (art.16 din ordonanța de urgență).
Conform art.17 (3) din nr.OUG63/2003, personalul Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației, precum și în limita bugetului aprobat, de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranța națională.
Aceste modificări în structura personalului din cadrul au determinat și modificarea nr.275/2002.
Astfel, prin Ordinul nr.496/28.07.2003 pct.9.2, indemnizațiile de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Ordinul nr.496/2003 a redefinit la pct.31.1 și noțiunea de personal civil în concordanță cu art.16 din nr.OUG63/2003, prin această noțiune înțelegându-se funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației Publice, stabilind că personalul civil din beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr.138/1999, cu excepția celui din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sistemul bugetar.
Trebuie avut în vedere că Legea nr.138/1999 este o lege specială, care se aplică numai personalului militar, contractual și funcționarilor publici din instituțiile de apărare națională, siguranță națională sau structurile de ordine și siguranță publică din cadrul
Pentru a beneficia de indemnizația de dispozitiv prevăzută de art.13 din Legea nr.138/1999, reclamanții trebuiau să facă parte din structurile de ordine și siguranță publică din cadrul subordinea ( în prezent).
Numai în această situație puteau beneficia conform art.40 din nr.OG92/2004, art.47 din Legea nr.138/1999, pct.9.2 și 31.1 din nr.496/2003 și art.17 (3) din nr.OUG63/2003 de indemnizația de dispozitiv.
Cum reclamanții sunt funcționari publici din structurile administrației publice, nu beneficiază de această indemnizație.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții G, G, și și au solicitat modificarea sentinței și admiterea acțiunii cu obligarea pârâților la alocarea și plata drepturilor bănești reprezentând indemnizație de dispozitiv lunară în cuantum, de 25 % din salariul de bază începând cu data de 14 martie 2005 actualizată cu coeficientul ratei de inflație până la încetarea raporturilor de serviciu și consemnarea în carnetele de muncă a indemnizației de dispozitiv.
În motivarea recursului se arată că hotărârea primei instanțe este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 304 punctul 7 și 9 din Codul d e procedură civilă. Recurenții mai arată că potrivit punctului 9.2 din Ordinul MAI nr. 496/2003, se prevede că personalul contractual și funcționarii publici din administrația publică pot beneficia de indemnizația de dispozitiv de 25 %, în măsura în care sunt alocate fonduri financiare de către autoritatea publică. În concluzie, recurenții arată că pe lângă drepturile salariale prevăzute de legile de salarizare ale funcționarilor publici, funcționarii publici beneficiază conform art. 40 din OG- nr. 92/2004, de sporurile și alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea. Recurenții au depus la dosar, copia sentinței civile nr. 136 din 5 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad, prin care s-a admis acțiunea reclamanților a personal contractual împotriva acelorași pârâți cu obligarea pârâților la plata indemnizației lunare de dispozitiv, precum și adresa emisă de Primăria Comunei M din care rezultă că, pentru plata sporurilor solicitate de funcționarii publici, primarul a alocat fondurile necesare prin bugetul anual.
Recursul este fondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art. 306 aliniatul 2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a pronunțat o sentință nelegală prin aplicarea greșită a legii, caz de modificare a hotărârii conform art. 304 punctul 9 din Codul d e procedură civilă.
Prima instanță, în mod greșit a ignorat prevederile art. 9.2 din Ordinul nr. 496/2003 care prevede că atât funcționarii publici personalul contractual din administrația publică pot beneficia de indemnizația de dispozitiv de 25 %, în măsura în care sunt alocate fonduri financiare de către autoritatea publică. Pe de altă parte, conform art. 40 din nr.OG 92/2004, se prevede că funcționarii publici beneficiază, pe lângă drepturile salariale prevăzute de legile de salarizare ale funcționarilor publici de sporurile și alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituțiile ei publice în care desfășoară activitatea, respectiv MIRA cu o singură restricție a alocării fondurilor necesare.
Prin adresa nr. 2229 din 17.09.2008, emisă de Primăria Comunei M, depusă la dosar, în ședința de azi, rezultă că, s-au prevăzut în bugetul pe acest an fondurile necesare pentru plata sporurilor solicitate de funcționarii publici din aparatul propriu de specialitate al Primarului.
Având în vedere starea de fapt reținută mai sus, și dispozițiile legale enunțate aplicabile în prezenta cauză, instanța constată că recursul reclamanților este fondat, astfel că în temeiul prevăzute de art. 312 aliniatul 3 coroborat cu art. 304 punctul 9 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul, va modifica sentința și va admite acțiunea reclamanților conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții G, G, și, împotriva sentinței civile nr.554 din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-.
Modifică sentința și admite acțiunea reclamanților împotriva pârâților Comuna M, prin Primar, Primarul Comunei M și Consiliul Local al Comunei M, și obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază, începând cu data de 14 martie 2005, actualizată cu coeficientul ratei inflației. Obligă pârâtul Primarul Comunei M să dispună consemnarea în carnetele de muncă ale reclamanților, a indemnizației de dispozitiv.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Red./08.10.2008
Tehnored./10.10.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Arad - judecător
Președinte:Victoria CatargiuJudecători:Victoria Catargiu, Claudia, Mircea Ionel Chiu
