Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 876/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - funcționari publici -
Legea nr. 188/1999
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.876
Ședința publicădin 07 mai 2009
PREȘEDINTE: Ududec Elena
JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat de intervenienții, (), G, G, -, C, (), - - prin reprezentant, -,împotriva sentinței nr. 67 din 14.01.2009 a Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal- dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit intervenienții recurenți și pârâtele intimate Casa Județeană de Pensii B și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată a trecut la soluționarea acestuia.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr- din 12.09.2008, reclamanții, ia, a, a, -, -, -, a, -, -, și - prin mandatarîn contradictoriu cu pârâteleCasa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale B și Casa Județeană de Pensii, având calitatea de funcționari publici în cadrul primei pârâte, au solicitat prin hotărâre judecătorească, obligarea acesteia să le acorde drepturile bănești reprezentând "indemnizația de dispozitiv", începând cu 15.08.2005, și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că dreptul pretins a fost acordat prin Ordinul nr. 496/2003, fiind aplicabil și personalului civil din administrația publică.
În susținerea acțiunii, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
Pârâtele, legal citate, au depus întâmpinare la dosar, solicitând respingerea acțiunii.
În cauză au formulat cerere de intervenție în interes propriu numiții, C, G, -, a, -, G, -, -, -, - având calitatea de funcționari publici în cadrul B - solicitând aceleași drepturi ca și cele pretinse prin acțiunea principală.
Instanța de fond a invocat excepția inadmisibilității acestor cereri.
Prinsentința nr. 67 din 14 ianuarie 2009, Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea reclamanților și ca inadmisibile cererile de intervenție.
În motivarea soluției prima instanță a reținut că cțiunea principală are ca obiect drepturi salariale izvorâte din raporturile de serviciu existente între reclamanți și Casa Județeană de Pensii B, având caracterul unei acțiuni în contencios administrativ vizând refuzul recunoașterii unui drept recunoscut de lege reclamanților, ori intervenienții sunt terțe persoane în acest raport juridic dedus judecății, întrucât drepturile pe care ei le solicită izvorăsc din raporturile de serviciu cu B și, deci, nu pot formula pretenții proprii în legătură cu obiectul procesului aflat pe rol - chiar dacă temeiul juridic al drepturilor pretinse este același.
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut că Ordinul nr. 496/28.07.2003 privind modificarea și completarea Ordinului Ministrului de Interne nr. 275%2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne, a fost emis în temeiul art. 9 aliniatul 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor. Prin pct. 9.2 se menționează că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Același ordin, prin pct. 31 definește noțiunea de "personal civil" arătând că prin acesta se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației si Internelor.
Prin urmare, în ce privește domeniul de aplicare a acestui ordin, instanța a constatat că: potrivit art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă "actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau hotărârilor de Guvern se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă"; că, în baza art. 10 și 11 din aceeași lege ordinele intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial; că titlul actului normativ cuprinde obiectul reglementării exprimat sintetic - conform art. 39 aliniatul 1 din lege; că ordinele cu caracter normativ trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele în baza și în executarea cărora au fost emise - art. 76 din Legea nr. 24/2000.
In concluzie, instanța a constatat că ordinul respectiv a fost emis în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 63/2003 privind funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, că privește salarizarea personalului militar și civil ce face parte din acest minister și că mențiunea referitoare la personalul civil din domeniul administrației publice nu poate fi interpretată decât în sensul stabilit prin art. 31 din același ordin, neputând fi extinse efectele ordinului și asupra personalului civil din alte instituții, care fac parte din administrația publică locală, pentru care ministrul de interne nu are competența de a emite reglementări normative.
Instanța de fond a mai reținut că ordinul emis a avut în vedere prevederile Legii nr. 138/1999, lege care prin art. 1 stabilește domeniul său de aplicare - respectiv pentru personalul militar și civil din cadrul, Ministerul d e Interne - Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Special și Ministerul Justiției, funcțiile specifice acestora fiind enumerate limitativ prin cele 9 anexe ale legii. Ori, reclamanților le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999, având calitatea de funcționari publici numiți în cadrul unei autorități aparținând administrației publice locale, nefiindu-le aplicabile dispozițiile Legii nr. 138/1999 și nici ale Ordinului nr. 496/2003, referitoare la personalul civil din cadrul Ministerului d e Interne și care face parte din administrația publică centrală.
Împotriva sentinței au declarat recurs intervenienții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor intervenienții arată că sunt îndreptățiți la acordarea și plata a drepturilor bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv, reiterând motivele de la instanța de fond. În ceea ce privește respingerea cererii de intervenție, recurenții arată că nu există nici o rațiune care să stea la baza respingerii ei, potrivit legislației în vigoare și materialului probator existent, acest lucru fiind de natură să încalce în mod flagrant drepturile recunoscute de Constituția României, fiind vorba de o discriminare a lor în calitate de funcționari publici, față de o altă categorie socio - profesională.
Analizând actele dosarului, sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul formulat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Legea nr. 138/1999 republicată, care reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, prevede plata unei indemnizații de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizație de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Prevederile acestui act normativ se adresează strict unei categorii profesionale care la data intrării în vigoare a Legii - 1999 - privea personalul militar din cadrul Ministerului d e Interne, Ministerului Apărării Naționale, și Ministerului Justiției.
În anul 2004, structura Ministerului d e Interne a suferit modificări în sensul că a devenit Ministerul Internelor și Administrației Locale, prin trecerea în cadrul administrației locale a unor servicii cum sunt: pașapoartele, evidența personalizată, etc. În acest context, a fost emis nr. 496/2003, prin care se specifică faptul că pentru personalul civil trecut în rândul administrației publice locale funcțiile specifice din armată sunt asimilate noilor funcții care sunt însă strict enumerate.
Deși au fost invocate și prevederile art. 9.2 din ordin, potrivit cărora "indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și s-a reținut că legiuitorul nu a făcut distincție între nivelele administrației publice și nici între categoriile de personal ce funcționează în cadrul administrației publice", Curtea observă că un act normativ de punere în aplicare a unei legi, cum este și Ordinul nr. 496/2003, nu poate extinde sfera de aplicare a legii pe care este chemat să o aplice, principiul ierarhiei forței juridice a actelor normative ecluzând fără echivoc această posibilitate
Pentru cele ce preced,Curtea, apreciind legală și temeinică soluția primei instanțe, urmează ca în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții:G, C, (), (), G, -, -, - și,împotriva sentinței nr. 117 din 28.01.2009 a Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 07 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Ex.2/15.05.2009
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Grapini Carmen
