Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 898/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--23.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.898
Ședința publică din 09.06.2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 51/CA/14.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Casa Județeană de Asigurări de Sănătate T și reclamanta intimată, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, văzând lipsa părților precum și faptul că la dosar a fost formulată cerere de judecare în lipsă conform prevederilor art.242 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr. 9219/30/ 19.12.2007 reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Asigurări de Sănătate T, anularea Deciziei nr. 432/8.09.2007 prin care li s-a suspendat reclamanților începând cu data de 1.07.2007 plata sporului de confidențialitate și mobilitate acordat prin Deciziile nr. 384-386/2007 precum și obligarea pârâtei la calculul și plata acestor sporuri în cuantumul stabilit prin deciziile menționate, sume ce vor fi actualizate în raport cu indicele inflației la data plății, solicitând totodată și obligarea pârâtei la plata daunelor morale de 2.000 lei pentru fiecare reclamant.
Prin sentința civilă nr. 51/CA/14.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta, și a dispus anularea Deciziei nr.432/9.08.2007 emisă de pârâtă în privința reclamantei și a obligat pârâta la plata sporurilor acordate reclamantei prin decizia nr. 384/16.05.2007 a CJAS T, sumele urmând a fi actualizate în raport cu indicele inflației la data plății efective. Instanța a obligat pârâta la plata către reclamanta a sumei de 2000 lei cu titlu de daune morale și a respins acțiunea formulată de reclamanții și.
În motivare s-a reținut că prin decizia 432/9.08.2007 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate T s-a dispus începând cu 1.07.2007 suspendarea plații sporului de confidențialitate și de mobilitate acordat reclamantei prin decizia 385/16.05.2007, reclamantului prin decizia nr. 386/16.05.2007 și reclamantei prin decizia nr. 384/16.05.2007. Anterior prin decizia 384/16.05.2007 s-a acordat reclamantei sporul de confidențialitate de 15% și sporul de mobilitate de 10% din salariul de încadrare începând cu data de 1.08.2006 reținându-se în considerente pronunțarea sentinței civile nr. 201/CA/5.03.2007 a Tribunalului Timiș rămasă definitivă și irevocabilă. În cazul celorlalți doi reclamanți care au de asemenea calitatea de consilieri juridici în cadrul instituției pârâte prin deciziile nr. 385-386/16.05.2007 li s-a acordat un spor de confidențialitate de 25% respectiv un spor de mobilitate de 10 % din salariul de încadrare actualizat cu rata inflației, începând cu data de 29.07.2007 pentru reclamanta și 17.10.2006 pentru reclamantul.
Instanța a reținut că pârâta a invocat ca temei pentru suspendarea plății acestor sporuri faptul că reclamanții au refuzat să finalizeze negocierile legate de aceste sporuri iar în condițiile în care pârâta a fost obligată la negocierea acestor sporuri acordarea acestora nu se poate realiza decât după operațiunea negocierii care nu a fost însă finalizată.
Instanța a constatat ca fiind justificate susținerile pârâtei numai în privința situației reclamanților și întrucât în ceea ce o privește pe reclamanta dreptul acesteia la plata sporului de mobilitate de 10% respectiv a celui de confidențialitate de 15% este prevăzut expres prin hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă reprezentată de sentința civila nr. 201/5.03.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar - prin care pârâta a fost obligată sa-i acorde reclamantei aceste sporuri fără nici o obligație în sarcina pârâtei de negociere a cuantumului acestor sporuri, dimpotrivă instanța reținând în considerentele sentinței ce constituie titlu executoriu refuzul de negociere al pârâtei pe care l-a apreciat ca un abuz de drept.
În consecință, în condițiile în care reclamanta era beneficiara unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care pârâta CJAS Taf ost obligată la plata sporului de mobilitate și a celui de confidențialitate în cuantumul fixat de instanță de 10% respectiv 15% din salariul de baza brut lunar al reclamantei pârâta nu poate invoca refuzul reclamantei de a participa la negocierea cuantumului acestor sporuri ca motiv pentru suspendarea aplicării deciziei prin care a transpus dispozițiile sentința civile anterior menționate fără ca aceasta să nu reprezinte în fapt o neexecutare a unei hotărâri judecătorești din motive exclusiv imputabile instituției pârâte. Ca atare, văzând disp.art.1, 8 și 18 din L 554/2004 instanța a admite acțiunea față de reclamanta dispunând în ceea ce o privește pe aceasta anularea deciziei 432/9.08.2007 emisă de pârâta CJAS T cu obligarea acesteia la plata sporurilor acordate prin decizia 384/16.05.2007 sume ce vor fi actualizate în raport cu indicele inflației la data plății efective pentru a asigura astfel repararea integrala a prejudiciului material suferit de reclamantă prin sistarea plății acestor drepturi salariale.
În privința cererii reclamantei privind plata daunelor morale în cuantum de 2000 lei instanța a apreciat că o asemenea cerere este întemeiată în condițiile în care reclamanta deși era beneficiara unei hotărâri judecătorești ce-i recunoaște plata directă a acestor drepturi salariale s-a văzut în situația suspendării acordării acestor sporuri pentru motive ce nu-i erau imputabile prin încălcarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile ce se bucura de autoritate de lucru judecat, aspect de natură să diminueze încrederea reclamantei în forța executorie a unei hotărâri judecătorești irevocabile.
Situația anterior expusă nu a fost însă reținută și în privința celorlalți doi reclamanți întrucât aceștia sunt beneficiarii unei alte hotărâri judecătorești respectiv a sentinței civile nr. 227/CA/12.03.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar - prin care pârâta CJAS Taf ost obligată la plata către aceștia a sporului de fidelitate și a sporului de mobilitate, începând cu data de 29.07.2008 pentru reclamanta și 17.10.2006 pentru reclamantul, sume actualizate cu rata inflației. Pârâta a mai fost obligată să negocieze aceste sporuri ce vor fi incluse în contractul de muncă.
Din cuprinsul dispozitivului sentinței menționate rezultă că instanța a recunoscut reclamanților doar dreptul la plata sporului de mobilitate și de confidențialitate, fără precizarea cuantumului acestui spor, cuantum față de care a obligat pârâta la negocierea acestor sporuri, astfel încât sub aspectul executării hotărârii judecătorești anterior menționate, devenită irevocabilă deciziile nr. 385/16.05.2007 și 386/16.05.2007 prin care s-au acordat acestor reclamanți un spor de confidențialitate de 25% și unul de mobilitate de 10% sunt nelegale câtă vreme nu au fost precedate de negocierea cuantumului acestor sporuri. Ca atare, instanța a apreciat că în mod corect pârâta a dispus, prin decizia nr. 432/9.08.2007 suspendarea plății acestor sporuri și chiar dacă decizia nu cuprinde mențiunea potrivit căreia această suspendare durează până la finalizarea negocierilor privind cuantumul acestor sporuri este evident că suspendarea are doar numai un asemenea efect și nu echivalează cu însăși înlăturarea dreptului reclamanților la plata acestor sporuri.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele și solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul de a se admite acțiunea acestora.
În motivarea recursului se arată că Decizia nr. 432/9.08.2007 ce face obiectul cauzei a fost emisă pentru a suspenda drepturile acordate nu pentru a le anula și reveni asupra lor printr-o altă negociere. De altfel în aceste condiții s-ar fi găsit în situația inițială, atunci când solicitând pe cale amiabilă aceste sporuri au fost ignorați, neprimind nici un răspuns și nevoiți de a câștiga aceste drepturi pe calea instanței.
Învederează instanței că aceste sporuri au fost acordate și plătite în cuantum de 25% spor de confidențialitate și 10% spor de mobilitate până în 01.07.2007, deci cuantumul acestora este prevăzut expres în actele administrative individuale, respectiv deciziile nr.385, 386/16.05.2007.
Ace4eași decizie de suspendare ce face obiectul cauzei a fost anulată de către instanță pentru colega recurenților (considerând că este corect că i-a fost recunoscut acest drept) și menținută ca fiind valabilă pentru reclamanții recurenți, iar soluția dată diferit se bazează strict pe interpretarea dispozitivului sentințelor prin care aceste drepturi le-au fost recunoscute.
În drept se întemeiază pe prevederile art.304 Cod procedură civilă precum și pe actele normative invocate.
La dosar au fost depuse concluzii scrise din partea reclamantelor.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate cât și în conformitate cu dispozițiile art.304 si 304 ind.1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 201 din 05.03.2007 Tribunalul Timiș a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta CJAS T la acordarea sporului de mobilitate în cuantum de 10% și a sporului de confidențialitate în cuantum de 15% din salariul de bază brut lunar al reclamantei începând cu data de 01.08.2006. Prin urmare în cazul reclamantei dreptul acesteia la plata sporului de mobilitate de 10% respectiv a celui de confidențialitate de 15% este prevăzut expres prin hotărârea judecătorească rămasa definitivă și irevocabilă prin care pârâta a fost obligată să-i acorde reclamantei aceste sporuri fără nici o obligație în sarcina pârâtei de negociere a cuantumului acestor sporuri, dimpotrivă instanța reținând în considerentele sentinței ce constituie titlu executoriu refuzul de negociere al pârâtei pe care l-a apreciat ca un abuz de drept.
Însă în cazul recurenților și potrivit sentinței civile nr.227/CA/12.03.2007 a Tribunalului Timiș, pârâta CJAS Taf ost obligată la plata acestor sporuri față de recurente numai după negocierea cuantumului acestora.
Astfel fiind de vreme ce instanța nu a fixat ea însăși cuantumul acestor sporuri, este nejustificată stabilirea de către pârâtă în cazul reclamanților și a cuantumului sporurilor de 25% și respectiv 10% din salariul de încadrare, prin deciziile 385 și 386/16.05.2007.
Curtea constată că prin decizia 432/9.08.2007 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate T s-a dispus începând cu 01.07.2007 suspendarea plății sporului de confidențialitate și de mobilitate acordat reclamantei prin decizia nr.385/16.05.2007, reclamantului prin decizia nr. 386/16.05.2007 și reclamantei prin decizia nr. 384/16.05.2007.
Curtea constată că prin decizia 384/16.05.2007 s-a acordat reclamantei sporul de confidențialitate de 15% și sporul de mobilitate de 10% din salariul de încadrare începând cu data de 1.08.2006 reținându-se în motivare sentința civilă nr. 201/CA/5.03.2007 a Tribunalului Timiș rămasă definitivă și irevocabilă.
În cazul celorlalți doi reclamanți care au de asemenea calitatea de consilieri juridici în cadrul instituției pârâte prin deciziile nr.385-386/16.05.2007 li s-a acordat un spor de confidențialitate de 25% respectiv un spor de mobilitate de 10 % din salariul de încadrare actualizat cu rata inflației, începând cu data de 29.07.2007 pentru reclamanta și 17.10.2006 pentru reclamantul.
Curtea a reținut că pârâta a invocat ca temei pentru suspendarea plății acestor sporuri faptul că reclamanții au refuzat să finalizeze negocierile legate de aceste sporuri iar în condițiile în care pârâta a fost obligată la negocierea acestor sporuri acordarea acestora nu se poate realiza decât după operațiunea negocierii care nu a fost însă finalizată.
Curtea constată că soluția pronunțată de prima instanță în ceea ce o privește pe reclamanta este corectă față de împrejurarea cî reclamanta deși era în posesia unei hotărâri judecătorești ce-i recunoaște plata directă a acestor drepturi salariale s-a văzut în situația suspendării acordării acestor sporuri pentru motive ce nu-i erau imputabile prin încălcarea astfel a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
După cum am menționat mai sus, reclamanții-pârâți și sunt beneficiarii unei alte hotărâri judecătorești prin care pârâta CJAS Taf ost obligată la plata către aceștia a sporului de fidelitate și a sporului de mobilitate, începând cu data de 29.07.2008 pentru reclamanta și 17.10.2006 pentru reclamantul, sume actualizate cu rata inflației. Prin aceeași sentință pârâta-intimată a fost obligată să negocieze aceste sporuri ce vor fi incluse în contractul de muncă.
Curtea constată că instanța a recunoscut reclamanților -recurenți doar dreptul la plata sporului de mobilitate și de confidențialitate, fără precizarea cuantumului acestui spor, cuantum față de care a obligat pârâta la negocierea acestor sporuri.
Acordarea în favoarea reclamanților-recurenți a unui spor de confidențialitate de 25% și unul de mobilitate de 10% sunt nelegale câtă vreme nu s-a respectat hotărârea judecătorească, care obliga la negocierea cuantumului sporurilor.
Prin urmare, Curtea constată că este corectă soluția primei instanțe prin care aceasta a respins cererea reclamanților recurenți cu motivarea că pârâta a dispus în mod corect prin decizia nr. 432/9.08.2007 suspendarea plății acestor sporuri. Astfel fiind, Curtea reține că prin adresa nr. 29704 din 8.08.2007 (47 dosar fond) se face referire la necesitatea negocierii coeficientului sporurilor de mobilitate și de confidențialitate în condițiile în care cuantumul acestor sporuri nu era prevăzut pentru reclamanții - recurenți și în mod expres nici în sentința ce constituie titlu executoriu și nici în legislația în vigoare aplicabilă funcționarilor publici.
Față de considerentele mai sus expuse, Curtea constată că prima instanță a făcut o interpretare corecta a normelor legale incidente în cauză, urmând să respingă recursurile, luând act totodată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile reclamanților împotriva sentinței civile nr. 51/CA/14.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Red./30.06.2009
Tehnored./06.07.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecător
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Diana Duma
