Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 9/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială și de Contencios
Administrativ și Fiscal-
Dosar nr-
SENTINȚA nr.9/CA/2008 -
Ședința publică din 7 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florian Murg
JUDECĂTOR 2: Ovidiu Blaga
GREFIER: - -
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții, domiciliată în O,-,.II,.9, jud. B și, domiciliat în O, str. -. -, nr.91, jud. B în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, P-ța -, nr.1A, sector 1 și Autoritatea pentru, cu sediul în B, nr.3-5, sector 5 și cu chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, având ca obiect:litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanta reclamanților, lipsă - avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar și reprezentantul pârâților Autoritatea pentru B și Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Oficiul Român pentru - consilier juridic, în baza delegației nr.91697/04.01.2008 emisă de pârâtă lipsă fiind chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, după care:
Reprezentantul pârâților învederează instanței faptul că, actualmente, Autoritatea pentru se numește Oficiul Român pentru, adresa fiind aceeași.
Nefiind alte cereri, instanța acordă părților cuvântul asupra fondului.
Reprezentanta reclamanților solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâților la plata primei de vacanță începând cu data angajării reclamanților, respectiv, pentru reclamantă - de la data de 15.09.2005, iar pentru reclamant - de la data de 01.04.2004, sume reactualizate la zi la data efectuării plății. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâților solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
deliberând:
Constată că prin acțiunea înregistrată la instanță la 23.05.2007 / 11.10.2007, prin declinare de competență, scutită de taxa de timbru, reclamanții și A au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Oficiul Român pentru B, solicitând instanței să dea o hotărâre prin care să se dispună obligarea pârâților la plata primei de vacanță, după cum urmează:
- pentru reclamanta să se dispună obligarea la plata
primei de vacanță aferentă de la data la care aceasta a fost angajată, respectiv începând cu data de 15.09.2005, sumă care urmează să fie reactualizată la zi la data efectivă a plății;
- pentru reclamantul A să se dispună obligarea la
plata primei de vacanță aferentă de la data la care aceasta a fost angajat, respectiv începând cu data de 01.04.2004, sumă care urmează să fie reactualizată la zi la data efectuării plății.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta este agent de poliție, încadrată pe perioadă nedeterminată, în Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Autoritatea pentru începând cu data de 15.09.2005, iar reclamantul - inspector de poliție încadrat de aceeași instituție din data de 01.04.2004, dar cu toate că, potrivit dispozițiilor art.37 al.2 din nr.OG38/2003 privind regimul de salarizare și alte drepturi ale polițiștilor, erau îndreptățiți la plata primei de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, aceste drepturi nu le-au fost acordate până în prezent, fapt pentru care solicită admiterea cererii, în dovadă invocând și jurisprudența.
Prin întâmpinarea depusă în cauză de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative, acesta solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, în motivare confirmând că, în baza art.37 al.2 teza I din nr.OG38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aceștia sunt îndreptățiți la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu și care se plătește la plecarea în concediu, dar acordarea primelor de vacanță a fost suspendată până la 31.12.2004 prin dispozițiile art.9 al.7 din Legea nr.507/2003 a bugetului de stat pe anul 2004, iar prin dispozițiile art.8 al.7 din Legea nr.511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005 acordarea dreptului a fost suspendată până la data de 31.12.2005, ordonatorii principali de credite fiind obligați să se încadreze în cheltuielile de personal, menționate în anexele la legile bugetare, bugete în care nu s-au prevăzut fonduri pentru plata primei de concediu pentru perioada respectivă, plata acestor prime fiind o încălcare a legii.
În ce privește suspendarea unui act normativ ori a unei dispoziții dintr-un act normativ, se face trimitere la art.64 al.1,2 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor administrative, potrivit cărora: la expirarea duratei suspendării actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare, concluzionându-se că, pentru perioada invocată de reclamant, dispoziția art.37 al.2 teza I din nr.OG38/2003, modificată și completată, nu putea produce efecte juridice.
Menționează că perioada de suspendare succesivă a dispozițiilor privind prima de concediu nu s-a încheiat la 31.12.2005, prin art.5 al.5 din Legea nr.379/2005 fiind menținută și pentru anul 2006, cu aceleași consecințe pentru bugetul aprobat și plata primelor de concediu.
Precizează că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale privind suspendarea acordării primelor de concediu a fost respinsă de Curtea Constituțională.
Prin cererea de chemare în garanție, Ministerul Internelor și Reformei Administrative a chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea acestuia, prin aceeași hotărâre, să vireze sumele solicitate de reclamant, în cazul admiterii acțiunii reclamanților, cu motivele invocate în susținere.
Examinând actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt angajați ai Oficiului Român pentru B de la data de 15.09.2005, respectiv 01.04.2004, în calitate de agent de poliție, respectiv inspector de poliție - funcționari publici.
Potrivit art.37 al.2 din nr.OG38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, la plecarea în concediu de odihnă, aceștia au dreptul la plata unei prime de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Prima de concediu de la angajare și până la data promovării acțiunii nu s-a acordat reclamanților de către pârâți cu motivarea că acest drept a fost suspendat în mod succesiv prin Legea nr.507/2003 privind bugetul anual de stat pe anul 2004 și prin Legea nr.511/2004 privind bugetul de stat pe anul 2005, suspendarea operând și pentru anul 2006, dar această suspendare nu are ca efect și stingerea dreptului, efectul suspendării constând în imposibilitatea realizării dreptului în intervalul de timp pentru care a fost suspendat.
Acest drept ar fi iluzoriu dacă, ani de-a rândul, dispozițiile art.37 al.2 din nr.OG38/2003 rămân inoperante, aplicarea acestuia fiind suspendată prin legile privind bugetul anual de stat.
Cu privire la cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată și urmează să o respingă, cu motivarea că pretențiile ce formează obiectul acestui dosar izvorăsc dintr-un raport juridic de serviciu încheiat între reclamant, ca angajat, și pârâți, ca angajatori; urmare a acestui fapt Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi chemat în garanție și introdus în cauză în calitate de pârât, între acesta și reclamant neexistând nici un raport juridic obligațional privind acordarea drepturilor salariale, iar în eventualitatea admiterii acțiunii și obligării pârâților la plata drepturilor salariale restante trebuie urmată procedura prevăzută de nr.OG22/2004.
Având în vedere considerentele reținute mai sus și faptul că reclamanții s-au aflat în raporturi de serviciu cu pârâții în perioada pentru care solicită drepturile salariale - prima de concediu, instanța a apreciat acțiunea ca fiind întemeiată și a admis-o așa cum a fost formulată, fiind respinsă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanții, domiciliată în O,-,.II,.9, jud. B și A, domiciliat în O, str. -. -, nr.91, jud. B împotriva pârâților Oficiul Român pentru, cu sediul în B,--5, sector 5 și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, P-ța -, nr.1/A, sector 1 și, în consecință:
Obligă pârâții să plătească reclamanților prima de vacanță, după cum urmează:
- pentru reclamanta pentru perioada 15.09.2005 până la zi, cu reactualizarea la zi la data plății;
- pentru reclamantul A pentru perioada 01.04.2004 până la zi, reactualizarea la zi la data plății.
Respinge ca nefondată cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor B,-, sector 5, formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 7 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red. în concept--14.01.2008
Dact.-2ex.-15.01.2008
5 comunicări:16.01.2008
-reclamanții:
- - O,str.- Române,nr.14,.II,.9
- A - O, str. -. -, nr.91, jud.
-pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative
- B, P-ța -, nr.1A, sector 1
-pârât Oficiul Român pentru - B, nr.3-5, sector 5
-chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor
- B,-, sector 5
Președinte:Florian MurgJudecători:Florian Murg, Ovidiu Blaga