Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 935/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 935
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
JUDECĂTOR 3: Vera
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de recurentul - reclamant împotriva sentinței civile nr. 43 CA din 5 februarie 2009pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat cu delegație la dosar consilier juridic pentru intimata - pârâtă, lipsind recurentul - reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Consilier juridic arată că nu are de formulat cereri noi.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata - pârâtă solicită respingerea recursului și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond conform întâmpinării depuse la dosar.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul a solicitat în contradictoriu cu AJOFM N obligarea acesteia la plata drepturilor salariale restante actualizate în raport de indicele de inflație pentru perioada 1-01-2006/1-11-2007, drepturi constând în spor de mobilitate în cuantum de 25 % și spor de confidențialitate în cuantum de 25 % din salariul de bază; obligarea pârâtei la calcularea și plata salariului lunar cu includerea acestor sporuri și la operarea în carnetul de muncă a mențiunilor referitoare la modificarea drepturilor salariale. În motivarea cererii s-a arătat de către reclamant că are calitatea de consilier juridic angajat al pârâtei; că la art. 16 din /2003 sunt prevăzute obligațiile consilierului juridic printre dare și obligația de a păstra secretul și confidențialitatea activității sale iar în practică are obligații multiple de a se deplasa și asigura reprezentarea instituției în toate cazurile repartizate la toate instanțele din județ. A mai făcut referire la art. 45 din L 188/1999 prin care i se stabilește obligația de a păstra confidențialitatea datelor și la Legea 76/2000 ce reglementează datele la care are acces, date cu caracter confidențial.
Reclamantul a arătat că art. 60 al 2 din Statutul profesiei de consilier juridic prevede: consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate; în consecință a apreciat reclamantul statul arogă acest drept de inițiativă consilierului juridic.
Reclamantul a apreciat că neacordarea acestor sporuri încalcă prevederile art. 41 și 53 din Constituție și contravine art. 16 al 1.
În drept reclamantul a invocat Legea 188/1999, 514/2003, 53/2003.
Prin sentința civilă nr. 43/CA/05 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, s-a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată, în considerentele următoarelor aspecte:
Reclamantul a lucrat ca funcționar public în cadrul M în perioada 10.05.2001- 01.11.2007- consilier juridic. Potrivit art.2 din Legea nr.514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic poate fi numit în funcție sau angajat în muncă, în condițiile legii. Articolul 3 din același act normativ stabilește expres și diferențele de statut aplicabil, menționând că are statutul funcționarului public, consilierul juridic numit în funcție, potrivit funcției și categoriei acesteia în vreme ce consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat.
De aici și regimurile juridice diferite, aplicabile celor două posibile categorii de consilieri juridici, respectiv pentru funcționarii publici și pentru salariați.
Legea nr.188/1999 constituie dreptul comun pentru toate categoriile de funcționari publici, iar codul muncii este aplicabil prioritar raporturilor juridice de muncă întemeiate pe un contract individual de muncă. Totodată, art. 60 alin. (1) din Statutul profesiei de consilier juridic stipulează că pentru activitatea sa profesională, consilierul juridic are dreptul la o remunerație de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcție.
Din această perspectivă, deși în cazul funcționarului public există un acord de voințe întrucât numirea unei persoane în calitatea de funcționar public se realizează numai cu consimțământul său, nu ne aflăm în prezența unui contract individual de muncă, în accepțiunea Codului Muncii, ci a unui contract de drept public sau de drept administrativ, astfel cum a fost definit în doctrină, în cazul căruia libertatea contractuală a părților este în cea mai mare parte suplinită de legiuitor, nefiind posibilă negocierea individuală.
În aceste condiții, prevederea art. 60 alin.(2) din Statutul profesiei de consilier juridic, făcând referire expresă la negocierea prestațiilor suplimentare, prevedere care de altfel nu poate fi analizată decât în corelație cu alineatul (l) al aceluiași text, sus-citat, îi vizează exclusiv pe consilierii juridici având statut de angajați, în baza unor contracte individuale de muncă, susceptibile de negocierea unor clauze suplimentare, cum ar fi clauza de mobilitate și cea de confidențialitate.
De altfel aceste clauze specifice sunt prevăzute numai de codul muncii nu și în dreptul comun aplicabil funcționarilor publici. - Legea nr.188/1999 reglementează clauza de confidențialitate, instituind pentru funcționarii publici, obligativitatea păstrării confidențialității în legătură cu faptele și informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice, în condițiile legii, mai puțin informațiile de interes public, caz în care negocierea unei astfel de clauze trebuie să fie exclusă.
- sporurile cuvenite funcționarilor publici nu pot fi decât cele prevăzute în sistemul de salarizare, aprobat prin lege, specific acestei categorii profesionale.
Astfel, sistemul de salarizare a funcționarilor publici reglementat de dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.92/2004 (pentru anul 2005) și de dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2006 (pentru anul 2006) nu au prevăzut, pentru funcționarii publici care îndeplinesc funcții publice de consilieri juridici, acordarea sporului de mobilitate și confidențialitate și nici cuantumul unor asemenea sporuri.
Așadar, stabilirea prin negociere a unor sporuri salariale, neprevăzute de lege, nu este compatibilă cu statutul și sistemul unitar de salarizare al funcționarilor publici.
De altfel, nici Legea nr.514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, modificată, nu reglementează acordarea sporurilor privind clauza de mobilitate și de confidențialitate și nici nu derogă de la statutul legal al funcționarilor publici, sub aspectul salarizării și acordării sporurilor salariale.
Statutul profesiei de consilier juridic, care prevede, într-adevăr, în art.60 alin.2, dreptul consilierului juridic de a negocia prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, deși a fost publicat în Monitorul Oficial, nu poate fi încadrat în categoria actelor normative adoptate de instituțiile și autoritățile publice abilitate prin Constituție să asigure executarea unei legi, deoarece Legea nr.514/2003, modificată, prevede doar adoptarea statutelor asociațiilor profesionale și nu conferă acestor asociații profesionale abilitatea de a emite acte normative, prin care să instituie obligații pentru instituțiile publice sau pentru persoanele juridice, la care sunt încadrați consilierii juridici.
Așadar, statutul profesiei de consilier juridic nu constituie temei legal, pentru ca instituția publică să fie obligată să acorde consilierilor juridici, cu statut de funcționari publici, sporurile salariale decurgând din clauza de mobilitate și de confidențialitate.
În această situație nu poate fi reținută existența unei discriminări între cele două categorii de consilieri juridici, cei angajați, și cei numiți, întrucât legea-cadru ce reglementează activitatea consilierilor juridici nu stipulează acordarea unor astfel de sporuri consilierilor juridici ce au statutul de funcționari publici, și nici nu derogă de la statutul legal al funcționarilor publici, sub aspectul salarizării;
Față de cele mai sus arătata fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, care a susținut că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică pe următoarele aspecte:
-nu s-au avut în vedere dispozițiile art. 16 din Legea 514/2003, potrivit cărora reclamantul a avut obligația de a păstra secretul și confidențialitatea activității desfășurate, precum și obligația de a se deplasa la instanțele judecătorești la care Naa vut proces;
- în mod greșit s-a apreciat că reclamantului nu i se aplică prevederile art. 25 și 26 din codul muncii;
- au fost interpretate greșit dispozițiile art. 60 al. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, care fac trimitere la dispozițiile art. 25 și 26 din codul muncii, astfel că acordarea sporurilor solicitate era obligatorie;
- nu s-au avut în vedere argumentele referitoare la faptul că alte categorii de funcționari publici beneficiază de aceste sporuri, ceea ce constituie o discriminare;
- nu s-au avut în vedere deciziile pronunțate de alte instanțe în aceeași materie, precum și sentința civilă nr. 188/CA/03 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, prin care reclamantului i s-au acordat cele două sporuri pe o altă perioadă de timp.
Pentru toate aceste motive, în raport de dispozițiile art. 304 pct. (9) Cod procedură civilă, recurentul a solicitat admiterea recursului și pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimata - pârâtă - Nas olicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului, pe considerentele că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale incidente în cauză.
Un alt argument invocat de intimata - pârâtă este Decizia nr. 78 din 05 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că "nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcționari publici prestațiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și confidențialitate, în condițiile prevăzute de art. 25 și 26 din codul munci i".
Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente în cauză, curtea constată că recursul de față este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Instanța de fond a reținut în mod corect că reclamantului, în calitatea sa de funcționar public, respectiv consilier juridic în cadrul N, îi sunt aplicabile dispozițiile legii 188/1999 și ale OUG nr. 92/2004 și nr.OG 2/2006, acte normative care nu prevăd acordarea sporului de mobilitate și de confidențialitate.
Nici dispozițiile Legii 514/2003, invocate de reclamant, nu fac referire la acordarea celor două sporuri, iar prevederile art. 25 și 26 din codul muncii nu se aplică în speță, întrucât reclamantul are calitatea de funcționar public, ceea ce atrage incidența normelor speciale susmenționate.
În ce privește art. 60 al. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, tribunalul a reținut în mod corect că statutul respectiv nu poate fi încadrat în categoria actelor normative cu putere de lege, astfel că nici acest argument nu poate fi reținut de instanța de recurs.
Corect a reținut și inexistența discriminării, în sensul invocat de reclamant, în condițiile în care prevederile legale ce reglementează activitatea consilierilor juridici nu prevăd sporurile solicitate prin acțiune.
Practica judiciară, invocată de reclamant, nu constituie izvor de drept, astfel că și acest motiv de recurs se constată a fi neîntemeiat.
Pe lângă aceste argumente, curtea reține că prin Decizia nr. 78/05 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, s-a stabilit că: "dispozițiile art. 6 din Legea nr. 514/2003 modificată, raportate la dispozițiile art. 60 al. (1) și (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 și art. 117 din Legea 188/1999 se interpretează în sensul că - nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcționari publici prestațiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate, în condițiile prevăzute de art. 25 și 26 din codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condițiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcționarilor publici și de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitate".
Față de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 al. (3) Cod procedură civilă, având în vedere și celelalte argumente expuse, curtea constată că prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente în speță, motivele de recurs invocate în raport de dispozițiile art. 304 pct. (9) cod procedură civilă fiind nefondate.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 al. (1) Cod procedură civilă, recursul reclamantului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ formulat de recurentul - reclamant cu domiciliul în P neamț,-, -. D,. 2,. 67, împotriva sentinței civile nr. 437CA din 05.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința de la 29 octombrie 2009.
Pt. Președinte, - - -- PREȘEDINTE INSTANȚĂ | Pt. Judecător, - - - PREȘEDINTE INSTANȚĂ | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Red. Tehnored. 4 ex. 25 nov. 2009
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera
