Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 941/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--22.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 941
Ședința Publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Duma Diana
JUDECĂTOR 2: Belicariu Maria
JUDECĂTOR 3: Patru Răzvan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul reclamanților, a, G, a, G, G, - prin Sindicatul Liber Primăria S în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului S - reprezentată prin Primar și Consiliul Local S, împotriva sentinței civile nr. 1263/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba Iulia în dosar nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamanții recurenți lipsă avocat, lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâților intimați completare la întâmpinare în un exemplar.
Avocatul reclamanților recurenți depune la dosar, în susținerea recursului xerocopia contractului colectiv de muncă încheiat de Primăria C N cu funcționari publici din instituție, precum și acordul privind raporturile de serviciu semnat între Primăria Comunei cu funcționarii publici, în câte un exemplar.
Avocatul reclamanților recurenți depune la dosar note de ședință prin care arată că din eroare a fost trecut în cererea de recurs în mod greșit Consiliul Local al Municipiului A I, în loc de cum era corect Consiliul Local S, că nu este vorba de indemnizația d dispozitiv, ci de drepturile special menționate în art. 29 din acordul privind raporturile de serviciu încheiat între Autoritatea Locală și funcționarii publici.
Avocatul reclamanților recurenți arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului, arată că instanța de fond nu a reținut corect starea de fapt, că este vorba despre alte drepturi ce pot fi incluse în salariul funcționarilor publici în baza Hotărârii Guvernului nr. 833/2007, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanțele și facturile fiscale privind achitarea de către reclamanții recurenți a onorariului avocațial.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanță sub nr.3545/09.07.2008 reclamanții:, a, G, a, llie, lanculescu, G, G, - toți prin Sindicatul Liber al Primăriei S, în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI S și CONSILIUL LOCAL al Municipiului S au solicitat instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună:
1.obligarea pârâților la alocarea, calcularea și plata sporului de confidențialitate în procent de 25% din salariul de bază, către reclamanții: G, și.
2. obligarea pârâților la alocarea, calcularea și plata către toți reclamanții a drepturilor speciale menționate în art. 29 din acordul privind raporturile de serviciu încheiat între Autoritatea Locală și funcționarii publici pentru perioada martie 2008-iulie 2009, respectiv:
-150 de lei lunar reprezentând acoperirea unei părți din cheltuielile cu hrana
- 200 de lei lunar reprezentând acoperirea unei părți din cheltuielile privind ținuta decentă.
3.obligarea pârâților la plata cheltuieli de judecată. în conformitate cu disp. art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
Prin încheierea pronunțată șl a termenul de judecată din data de 02.09.2008 instanța a dispus disjungerea capătului 1 de cerere din acțiune privind pe reclamanții G, și și a dispus înregistrarea acestuia sub alt nr. de dosar și anume - (fila 193).
La data de 14.10.2008 reclamanții au depus o precizare de acțiune prin care au solicitat obligarea pârâților la alocarea și plata drepturilor menționate în art. 29 din Acordul încheiat între Autoritatea publică locală și funcționarii publici și pentru perioada august 2008 - octombrie 2008 și în continuare pe perioada derulării raportului de serviciu respectiv de aplicabilitate a acordului menționat (fila 212).
Prin sentința civila nr. 1263/21.10.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Albaa respins acțiunea reclamanților.
In motivarea acțiunii se arata ca reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul aparatului de specialitate al Primăriei Municipiului S, fiind numiți în funcția publică prin dispoziții emise de Primarul acestei unități administrativ teritoriale.
Așa fiind, reclamanții au raport de serviciu cu Municipiul S care potrivit disp. art. 62 din Legea nr. 215/2001 este reprezentat prin primar și nu consiliul local.
Se retine ca în conformitate cu prevederile art. 63 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 215/2001: primarul exercită funcția de ordonator principal de credite, astfel că acesta este organul abilitat de lege să plătească indemnizațiile funcționarilor publici din cadrul primăriei și în consecință orice alte drepturi accesorii cuvenite acestora, cum sunt și cele solicitate de reclamanți prin prezenta acțiune.
Este adevărat că potrivit disp. art. 81 alin. 2 lit. e) din Legea nr. 215/2001: consiliul local este cel care aprobă organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate precum și bugetul local, însă aceste atribuții specifice nu sunt de natură să îi confere calitate procesuală pasivă în cază întrucât Consiliul Local nu poate avea calitatea de angajator, reclamantul neavând raport de serviciu cu acesta.
Se menționează ca o hotărâre judecătorească definitivă care constituie titlu executoriu este opozabilă și obligatorie pentru orice persoană și orice instituție chiar dacă acestea nu fost parte în proces astfel că atât consiliul local cât și primarul sunt obligați să o respecte și să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru aducerea ei la îndeplinire, nefiind necesară dispoziția instanței în acest sens.
Pentru aceste motive instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al Municipiului S și în consecință a respins acțiunea formulată de reclamanți împotriva acestui parat.
Se retine de către instanța ca în ceea ce privește acțiunea formulată împotriva Primarului Municipiului S prin disp. art. 29 din Acordul 6672/07.03.2008 încheiat între Primarul Municipiului S și Sindicatul Liber Primăria S, depus la dosar ( fila 106-117), s-a stabilit că li se acordă funcționarilor publici lunar următoarele drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii:
a) 150 de lei pentru acoperirea unei părți din cheltuielile de hrană
b) 200 de lei pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu ținuta decentă ( cu excepția celor care beneficiază de halate, uniforme, salopete, încălțăminte și îmbrăcăminte pentru sezonul, pelerine, căști de protecție, echipamente electroizolante)
Se constata ca reclamanții sunt funcționari publici în sensul prevăzut de art. 2 alin 2 din Legea nr. 188/1999.
Se menționează ca întrucât au calitatea de funcționari publici, drepturile salariate ale acestora sunt cele stabilite prin legile speciale de salarizare adoptate în fiecare an, neexistând un act normativ unic în acest sens.
Se arata ca potrivit disp. art. 29 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Se învederează de care instanța ca din economia disp. art. 29 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 care au fost preluate ulterior prin 4 alin. 2 din OUG nr. 192/2002 și art. 1 alin. 3 din OUG nr. 92/2004 rezultă că funcționarii publici pot beneficia de alte drepturi salariale doar în condițiile legii, ceea ce presupune necesitatea prevederii acestora într-o lege sau într-un alt act normativ cu aceeași forță juridică.
Din analiza Legii nr.188/1999 rezulta ca pot face obiectul unui acord doar chestiunile expres și limitativ prevăzute în cuprinsul acestuia. Se retine de către prima instanța ca hrana și ținuta decentă a unui funcționar public nu fac parte dintre elementele expres și limitativ prevăzute de textul de lege mai sus menționat, acestea neavând nici o legătură cu menținerea sănătății și securității muncii.
Pe de altă parte așa cum din partea finală a acordului de care se prevalează reclamanții, Primarul Municipiului Sas emnat cu obiecțiuni în sensul că nu este de acord cu art. 16, art. 29 alin. 1, 2 lit. a) și b) (fila 117).
Se arata ca în absența manifestării de voință a uneia dintre părți, acordul nu poate fi considerat valabil încheiat și nu poate produce vreo consecință juridică.
Instanța a reținut ca faptul că pârâții prin întâmpinare au lăsat la aprecierea instanței admiterea acțiunii, nu poate constitui un argument pentru admiterea acesteia, în absența unui acord valabil încheiat cu respectarea prevederilor legale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate si admiterea acțiunii așa cum a fost formulata.
În motivarea recursului se arată cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasiv a pârâtului Consiliul Local că daca potrivit legii, Consiliul Local are atribuții strict determinate prin lege, acesta are competenta sa aprobe si bugetul local, prin urmare in condițiile in care recurenții fac parte din serviciile din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local, iar indemnizația de dispozitiv solicitata de către reclamanți urmează a fi suportata din bugetul local, Consiliul Local având competenta acordării (alocării) acesteia, fapt ce justifica calitate procesuala pasiva.
Recurenții au calitatea de funcționari publici, considerent pentru care au dreptul la salariul de baza, sporuri, premii, stimulente, si alte drepturi reglementate in principal in Legea 188/1999, dar si in alte acte normative speciale. Interpretarea acordului colectiv încheiat intre părți de către instanța de fond, este incompatibila cu dispozițiile exprese ale HG 833/2007 care constituie cadrul legal de reglementare a acordurilor colective încheiate intre autoritatea sau instituția publica reprezentata prin conducătorul acesteia si funcționarii publici din cadrul autorității sau instituției publice respective prin sindicatele reprezentative ale acestora.
Drepturile solicitate de către recurenți sunt evidențiate, respectiv se regăsesc in art. 29 - parte a capitolului III al acordului înregistrat la autoritatea publica locala sub nr. 6672 din data de 07.03.2008, capitolul fiind intitulat "Sănătate si securitate in munca. Condiții de munca. Protecție sociala".
Sumele solicitate au fost determinate ca având destinația menținerii sanatatii si respectiv a sanatatii muncii prestate de către recurenți, acesta a fost si considerentul pentru care indemnizațiile respective nu au fost incluse la capitolul II al acordului intitulat "Salarizare.. Premii.. si alte drepturi bănești".
Sumele solicitate reprezentând acoperirea unei parti din cheltuieli cu hrana si respectiv ținuta decenta se încadrează capitolului vizând sănătatea si securitatea in munca, art. 41, alin. 2 din Constituția României prevăzând dreptul expres al salariaților de a beneficia de masuri de protecție sociala.
In condițiile in care Legea 188/1999 prevede in mod expres posibilitatea ca si funcționarii publici sa încheie acorduri care sa cuprindă șj aspecte legate de sănătate si securitate in munca, fara insa a proceda la o redefinire a noțiunilor respective, prin comparație cu interpretarea asa cum sunt ele definite in dreptul muncii si respectiv in actele normative sus menționate, clasificarea si respectiv natura indemnizațiilor care se încadrează in categoria sanatatii si securității muncii, corespund celor definite de către parti in acordul 6672/2008.
Obligativitatea executării acordului se regăsește de asemenea si in art. 1, alin 4 al acordului in baza căruia recurenții au solicitat acordarea drepturilor care formează obiectul litigiuliu.
Chiar daca in ceea ce privește semnătura acordului din partea primarului Municipiului S au fost menționate obiecțiuni, in condițiile in care acordul a fost înregistrat, acesta produce efecte juridice, simpla mențiune a obiecțiunilor nefiind de natura a înlătura aplicabilitatea clauzelor acordului, in absenta investirii instanței cu acțiune in constatarea nulității acestora.
Recurenții precizează ca drepturile solicitate nu au legătura cu sistemul de salarizare strict determinat prin legea 188/1999, art. 29, alin. 2 din Legea 188/1999 prevede si acordarea de drepturi, altele decât cele enumerate in condițiile legii. Or HG 833/2007 prevede in mod expres posibilitatea determinării in ceea ce privește funcționarii publici a drepturilor legate de sănătate si securitate in munca, astfel ca apreciem ca nici din perspectiva acestei interpretări nu se justifica respingerea acțiunii recurenților.
Recurenții apreciază ca instanța de fond ar fi trebuit sa faca aprecieri prin prisma actului normativ care reglementează expres încheierea si executarea acordului colectiv. Se mai arată că prin acordul încheiat la data de 26.05.2006 intre Primăria Municipiului S si respectiv Sindicatul Liber Primăria Saf ost stabilita acordarea unei sume de bani pentru achiziționarea unei ținute decente atat de funcționarii publici, cat si de personalul contractual, in acest sens fiind adoptate hotărârile Consiliului Local 421 si 485/2006, poziția ulterioara a intimaților fiind evident in contradicție cu atitudinea adoptata in cursul anului 2006 si ulterior in anul 2007.
Legal citata, parata-intimata depus la dosar întâmpinare menționând ca lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Prin încheierea nr.5/CA/2009 Curtea de Apel Alba Iuliaa scos cauza de pe rol si a trimis-o Curții de Apel Timișoara, de împrejurarea ca Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea nr.1260/05.03.2009 a admis cererea formulata de recurenți de strămutare a cauzei.
Pe rolul Curții de Apel Timișoara cauza a fost înregistrata sub nr- la data de 22.04.2009
Parații Municipiul S și Consiliul Local al Municipiului au depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
În motivarea întâmpinării pârâții Municipiul S și Consiliul Local al Municipiului au arătat că recurenții invocă faptul că interpretarea prevederilor acordului colectiv, dată de către instanța de fond ar fi incompatibilă cu dispozițiile HG 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, fără a indica însă în concret de ce susțin acest lucru.
Intimații consideră că au fost respectate prevederile actului normativ amintit anterior, în măsura în care s-a încheiat acordul nr. 6672/07.03.2008, acord care respectă prevederile art. 22 din HG 833/2007.
În conformitate cu art. 72 alin. 1 din Legea 188/1999 privind statutul funcționarului public, republicată în 2007: "(1) Autoritățile și instituțiile publice pot încheia anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la:a) constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locui de muncă; b) sănătatea și securitatea în muncă; c)programul zilnic de lucru, d)perfecționarea profesională; e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.", rezultând deci, fără echivoc, că negocierea și încheierea acordurilor la nivel de instituție reprezintă o facultate și nu o obligație, prevederile legii având forță juridică superioară față de cele ale hotărârilor de guvern.
Din economia prevederilor art. 72 alin. 1 rezultă că pot face obiectul unui acord doar aspectele expres și limitativ prevăzute, cu atât mai mult cu cât e vorba de o lege specială incidență în materie.
Cu privire la constatarea nulității acordului se arată că în conformitate cu prevederile art. 28 alin. 2 din HG 833/2007: "(2) Clauzele acordului colectiv pot fi modificate pe parcursul executării acestuia, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Noul acord colectiv este considerat nul de drept dacă modificarea este rezultatul unei presiuni exercitate de o parte asupra celeilalte părți în scopul acceptării solicitării de modificare. Nulitatea se constată de instanța de contencios administrativ competentă, în condițiile legii" situație care nu se regăsește în cazul de față, neavând deci nici o relevanță faptul că nu s-a solicitat constatarea nulității.
Deși acordul nr. 6672/07.03.2008, a fost semnat cu obiecțiuni de către conducătorul autorității publice locale, acesta nefiind de acord cu "drepturile" în cauză, reglementate la art. 29 alin. 1 și 2 din acord. In conformitate cu prevederile art. 948 Cod Civ. pentru ca o convenție să fie valabilă trebuie să respecte anumite condiții esențiale, una dintre ele fiind consimțământul.
, în lipsa consimțământului uneia dintre părți, acordul nu poate fi considerat valabil.
Întrucât Primarul municipiului S nu și-a exprimat consimțământul cu privire la aceste "drepturi, făcând mențiune despre faptul că nu este de acord cu acestea, intimații consideră că articolul din acord care le reglementează nu-și are aplicabilitatea, el considerându-se ca fiind inexistent.
Acest mod de abordare și interpretare este oportun, cu atât mai mult cu cât însuși art. 969. civ. subliniază faptul că o convenție legal încheiată are putere de lege între părțile contractante. în aceeași ordine de idei, arătăm că interpretarea contractelor presupune determinarea și calificarea conținutului acesteia, a clauzelor sale, în scopul stabilirii drepturilor și obligațiilor părților. Dacă voința părților este clar exprimată, nu se pune problema interpretării, care este necesară doar în situația în care există discrepanță între voința reală și voința declarată a părților, când clauzele sunt echivoce, confuze sau contradictorii ori când contractul este incomplet.
Deoarece art. 29 din acordul 6672/07.03.2008 nu comportă nici unul din elementele evidențiate, voința părților fiind clar exprimată, în sensul că primarul municipiului S nu a fost de acord cu acordarea acestor sume de bani, iar Sindicatul Liber Primăria Sas ubscris acestui punct de vedere, semnând acordul cu obiecțiuni, nu rămâne decât să se contate că ambele părți contractante au fost de acord ca aceste "drepturi" să nu fie avute în vedere la executarea convenției.
Se mai arată că în virtutea calității speciale pe care o au recurenții reclamanți, și anume funcționari publici, legislația incidență este specială fiind pe cale de consecință de strictă interpretare, astfel că în condițiile în care s-ar acorda aceste "drepturi", în sumă de 350 lei lunar, ar însemna să se adauge la lege, fapt nepermis într-un stat de drept.
Examinând actele si lucrările dosarului, prin raportare la motivele de recurs invocate, precum si la dispozițiile art. 304 si urm Cod proc civ, Curtea constata următoarele:
Reclamanții-recurenți au calitatea de funcționari publici în cadrul aparatului de specialitate al Primăriei Municipiului S, fiind numiți în funcția publică prin dispoziții emise de Primarul acestei unități administrativ teritoriale.
Așa fiind, reclamanții au raport de serviciu direct cu Municipiul S care potrivit disp. art. 62 din Legea nr. 215/2001 este reprezentat prin primar și nu consiliul local.
Astfel fiind, Curtea constata ca in mod corect prima instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al Mun.
In ceea ce privește legalitatea acordării drepturilor solicitate de către reclamanții-recurenți, Curtea va analiza solicitarea formulata prin raportare la statutul funcționarilor publici, astfel cum este el reglementat de Legea nr.188/1999.
Astfel fiind, Curtea constata ca salarizarea funcționarilor publici se stabilește prin legi speciale de salarizare.
Prin disp. art. 29 alin 1 din Legea nr. 188/1999 s-a stabilit în concret care sunt elementele componente ale salariului pe care este îndreptățit să-l primească un funcționar public, iar drepturile solicitate de reclamantă nu se regăsesc printre acestea.
Mai mult decât atât, prin art. 29 alin 3 din aceeași lege s-a prevăzut expres că: salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici. Astfel, este evident că elementele sistemului de salarizare nu pot face obiectul unei negocieri.
Totodată trebuie sa reținem ca în conformitate cu disp. art. 61 alin 1 din Legea nr. 188/1999 autoritățile și instituțiile publice pot încheia anual, în condițiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la: constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă; sănătatea și securitatea în muncă; programul zilnic de lucru; perfecționarea profesională; alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale. Astfel fiind, legiuitorul a menționat in mod expres si limitativ obiectul acordurilor care se pot încheia anual cu autoritățile si instituțiile publice, iar, după cum se poate lesne observa din enumerarea făcuta mai sus hrana și ținuta decentă a unui funcționar public nu fac parte dintre elementele expres și limitativ prevăzute de textul de lege mai sus menționat, acestea neavând nici o legătură cu menținerea sănătății și securității muncii.
Din dispozițiile legale mai sus menționate care au fost reluate ulterior in actele normative modificatoare, rezulta fara putința de tăgada ca funcționarii publici pot beneficia de alte drepturi salariale doar în condițiile legii, ceea ce presupune necesitatea prevederii acestora într-o lege sau într-un alt act normativ cu aceeași forță juridică.
Intr-adevăr prin disp. art. 29 din Acordul 6672/07.03.2008 încheiat între Primarul Municipiului S și Sindicatul Liber Primăria S, depus la dosar ( fila 106-117 dosar fond ), s-a stabilit că li se acordă funcționarilor publici lunar următoarele drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii:
a) 150 de lei pentru acoperirea unei părți din cheltuielile de hrană
b) 200 de lei pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu ținuta decentă ( cu excepția celor care beneficiază de halate, uniforme, salopete, încălțăminte și îmbrăcăminte pentru sezonul, pelerine, căști de protecție, echipamente electroizolante).
de dispozițiile mai sus menționate care reglementează elementele componente ale salariului funcționarilor publici, precum si obiectul unui eventual acord încheiat intre funcționarii publici si instituție sau autoritatea publica, Curtea constata ca acordul astfel perfectat este nelegal.
Curtea constata ca deși numirea funcționarului public se face cu consimțământul acestuia, nu se poate pune semn de egalitate între raportul de muncă născut în baza unui contract individual de muncă și raportul de serviciu rezultat ca urmare a numirii într-o funcție publică de execuție. Contractul pe care funcționarul public îl are cu instituția publică este unul de drept public administrativ, în cazul căruia libertatea contractuală este în cea mai mare parte suplinită de legiuitor, nefiind posibilă negocierea. In ceea ce privește susținerea recurenților ca exista tratament juridic diferențiat, Curtea constata ca existenta unor hotărâri judecătorești nu creează temei legal pentru acordarea drepturilor solicitate, instanța nemaiavând, in urma adoptării deciziei Curții Constituționale, competenta de a constata diferitele discriminări invocate de către reclamanți de alți colegi.
Reținând cele expuse, Curtea va respinge recursul reclamanților ca neîntemeiat.
Constatând culpa procesuala a reclamanților in declanșarea litigiului, nu va admite solicitarea acestora e obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul reclamanților, a, G, a, G, G, - prin Sindicatul Liber Primăria S în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului S - reprezentată prin Primar și Consiliul Local S, împotriva sentinței civile nr. 1263/CAF/2008 pronunțată de Tribunalul Alba Iulia în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Primă instanță: Tribunalul Alba
Judecător:
Red./10.07.2009
Tehnored. - /17.07.2009/ 2 ex.
Președinte:Duma DianaJudecători:Duma Diana, Belicariu Maria, Patru Răzvan
