Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 945/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--19.06.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.945
Ședința publică din 02.10.2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C S, împotriva sentinței civile nr.508/22.04.2008, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului C-S, în contradictoriu cu reclamanții intimați, G, HG, -, G, -, G, și, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta intimată și consilier juridic în reprezentarea pârâtei recurente, lipsă fiind ceilalți reclamanți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul pârâtei recurente depune împuternicire de reprezentare juridică.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Reclamanta intimată solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Tribunalul C
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.508/22.04.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, HG, G, Romanu, G, și, -toți reprezentați de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-
Obligă pârâta să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 15.02.2005 - 22.04.2008.
Considerentele care au fundamentat sentința dată sunt următoarele:
Prin acțiune reclamanții au solicitat obligarea pârâtei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S la acordarea fiecărui funcționar public:
1) suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prevăzute de art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, calculate și plătite începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu;
2) suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, retroactiv, respectiv din data de 15.02.2005 până la data de 01 ianuarie 2007, perioadă în care aceste drepturi au fost suspendate abuziv prin OUG nr.92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.76/2005 și prin Ordonanța Guvernului nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea 417/2006.
Având în vedere refuzul pârâtei de a răspunde la cele solicitate prin cererea reclamanților, aceștia solicită ca instanța să observe că drepturile solicitate sunt prevăzute expres în Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și mai mult decât atât, legea a stabilit o dată certă de la care trebuie acordate aceste drepturi, respectiv data de 01.01.2007.
Astfel, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt prevăzute la art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, articol de lege care arată că: "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:a) -, b) ( ), c) suplimentul postului; d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Prin întâmpinare pârâta solicită respingerea cererii de chemare în judecată întrucât petitul I al cererii este inadmisibil în condițiile în care în aplicarea prevederilor art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 republicată, legiuitorul nu a mai stabilit modul de acordare a acestor suplimente și nici cuantumul acestora.
În ceea ce privește petitul II al cererii, pârâta arată că în perioada 2004-2006, prevederile legale referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, cuprinse la art.37 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 republicată, au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.76/2005, și prin OG.2/2006 aprobată cu modificări și completări prin Legea 417/2006, precum și prin prevederile art.XIII din Legea nr.251/2006 privind modificarea și completarea 188/1999. Suspendarea unei dispoziții printr-un act normativ împiedică producerea de efecte juridice până la încetarea cauzei de suspendare.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-S, după cum rezultă din adeverința depusă la dosar la termenul de judecată din data de 22.04.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, dispoziții aplicabile și în situația de față, conform prevederilor art. 117 din Legea nr. 188/1999, revine angajatorului, respectiv pârâtei, obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege -.
În acest context reclamanții, având calitatea de funcționari publici, sunt salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 și au dreptul să primească, pe lângă celelalte drepturi, cele două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, așa cum au fost reglementate prin art. 31 alin. 1 lit. c și d din actul normativ citat.
Reclamanții, așa cum indirect recunoaște și pârâta prin întâmpinarea depusă, nu au primit până în prezent sporurile respective, deși s-au adresat cu cerere în acest sens conducerii Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C-
Cele două suplimente au fost introduse prin Legea nr. 161/19.04.2003, publicată în MO în data de 21.04.2003, fără a se indica, însă, în ce cuantum vor fi acordate, funcție de gradul, clasa, treapta de salarizare a funcționarilor publici.
De asemenea, nici unul din actele normative referitoare la modul de salarizare a funcționarilor publici nu stabilește cuantumul celor două suplimente, respectiv OUG. Nr. 192/2002, OUG nr. 92/2004, OG nr. 2/2006, OG nr. 6/2007, OG nr. 9/2008.
Aplicarea dispozițiilor referitoare la acordarea suplimentelor a fost suspendată pe perioada 2004-2006, mai întâi prin pct. 7 al articolului unic al Legii nr. 164/16.05.2004, apoi prin art. 44 din OUG nr. 92/2004 și prin prevederile OG nr. 2/2006.
Suspendarea exercițiului dreptului la suplimente nu echivalează cu însăși înlăturarea lui.
Prin art. 38 din Codul muncii se prevede, în mod imperativ, că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
Fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, suplimentele nu puteau fi anulate prin actele normative de suspendare, acte ce nu conțin vreo referire la desființarea dreptului la suplimente.
În atare situație, suspendarea exercițiului dreptului la suplimente nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nicio dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege ce prevede acest drept.
Totuși, instanța nu poate suplini voința legiuitorului și acorda tuturor funcționarilor, indiferent de grad, clasă, treaptă de salarizare, suplimente în cuantum de 25% fiecare, aceasta însemnând să adauge la lege și să încalce principiul separației puterilor în stat, consfințit de art. 1 al 4 din Constituție.
Revine autorității administrative competența de a pune în aplicare dispozițiile actului normativ care îi îndrituiește pe reclamanți la suplimente, prin stabilirea cuantumului lor, funcție de gradul, clasa, treapta de salarizare a funcționarilor publici.
Relativ la cererea privind acordarea sporurilor pe viitor, instanța reține că nu este admisibilă întrucât creanța nu este născută și poate fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de muncă dintre părți.
În consecință, în baza art. 31 alin. 1 lit. c și d din legea 188/1999, instanța admite în parte acțiunea formulată de reclamanți și obligă pârâta să le acorde suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, pe perioada de 15.02.2005 - 22.04.2008, respingând, în rest, pretențiile reclamanților.
Hotărârea primei instanțe a fost recurată de către pârâtă, pe motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, motivat în fapt cu aceeași susținere referitoare la suspendarea acordării drepturilor în cauză, suspendare care ar împiedica producerea de efecte juridice până la încetarea cauzei de suspendare, iar cu privire la cuantumul procentului suplimentelor admise, apreciază că așa cum instanța nu s-a pronunțat asupra unui procent concret considerând că ar adăuga la lege, tot astfel nici instituția pârâtă nu poate stabili aceste drepturi de competența exclusivă a legiuitorului.
Curtea, analizând recursul de față, prin prisma motivelor învederate și în conformitate cu dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, constată că este nefondat și va fi respins ca atare.
Așa cum temeinic și legal a concluzionat tribunalul în considerentele sentinței pe care Curtea și le va însuși, drepturile solicitate de reclamanți au fost reglementate expres prin lege, iar suspendarea exercițiului acestor drepturi"nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nicio dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege ce prevede acest drept", concluzie exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Secțiile Unite, în Decizia în interesul legii nr.77/5.11.2007, în ipoteză similară, ca și în Deciziile nr. 23/12.12.2005 și 12/5.02.2002.
Critica adusă faptului că instanța a reținut că se poate stabili un cuantum al suplimentelor în faza aducerii la îndeplinire a hotărârii instanței, nu își găsește justificarea, știut fiind că autoritățile administrative sunt în drept să emită acte cu valoare normativă inferioare legii, în executarea legii și organizarea executării acesteia.
Așa fiind, recursul va fi respins în baza considerentelor ce precedă.
Văzând că nu au fost cerute cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C S, împotriva sentinței civile nr.508/22.04.2008, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 02.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red./20.11.2008
Tehnored./20.11.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul C S - judecător
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Victoria Catargiu, Cătălin
