Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 951/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.951
Ședința publică din data de 2 2008
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita
- G -
Grefier - - --
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, sector 1, nr. 1A împotriva sentinței nr. 19 din data de 22 ianuarie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanții, G, -, G, G, -, a, A, G, -, -, G, -, -, -, toți cu l ales la în com., sat Largă, nr. 175, jud. P, intervenienții în interes propriu, domiciliat în,-, jud. P și -, domiciliat în P,-, jud. P și pârâții Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B, sector 5,-, Inspectoratul de Poliție al Județului P, cu sediul în,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la sfârșitul ședinței de judecată, în ordinea de pe listă, a răspuns intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului reprezentat de consilier juridic, lipsind recurentul-pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, intimații-reclamanți, G, -, G, G, -, a, A, G, -, -, G, -, -, -, intimații-intervenienți în interes propriu și -, intimații-pârâți Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar nu s- depus o dovadă din care să rezulte modul de soluționare a cererii de strămutare formulată de intimații-reclamanți, după care,
Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului reprezentat de consilier juridic, având cuvântul arată că nu cunoaște modul de soluționare cererii de strămutare, dar în mod cert dacă aceasta ar fi fost admisă, reprezentantul reclamanților ar fi depus certificat de grefă în acest sens. Precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea ia act de declarația părților prezente, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție al Județului reprezentat de consilier juridic, având cuvântul solicită admiterea recursului conform motivelor detailat depuse la dosar, instanța urmând ține cont că la dosar depus ca practică copii de pe decizii pronunțate de către Curtea de APEL PLOIEȘTI, în cauze asemănătoare.
CURTEA:
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâții, IGPR, Politia Orașului S si pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea primilor trei parați la plata despăgubirilor, reprezentând drepturi salariale neacordate, constând in sporul de 30% din salariul de baza lunar, începând cu data de 1.06.2004 si pana la data executării efective, actualizate cu indicele de inflație, calculat de la data când trebuia acordate lunar aceste sporuri si pana la data achitării efective a sumelor cuvenite.
Au mai arătat că în cazul în care nu este posibilă actualizarea despăgubirilor cu indicele de inflație, solicita obligarea primilor trei pârâți la plata dobânzii legale aferenta despăgubirilor solicitate, calculate de la data când trebuia acordate lunar sporul salarial de 30% si pana la data achitării efective a sumelor cuvenite.
Solicita reclamanții obligarea sa vireze către fondurile bănești necesare achitării despăgubirilor solicitate si anularea situației create prin discriminare, cu obligarea si P sa efectueze retroactiv mențiunile corespunzătoare in evidentele privind salarizarea lor, in sensul acordării sporului de 30% din salariul lunar de baza, începând cu data de 1.06.2004.
In motivarea cererii, reclamanții au arătat ca au calitatea de ofițer de politie, desemnați de către MIRA, cu avizul favorabil al Procurorului General al Parchetului de pe lângă, să-și desfășoare activitatea ca organe de cercetare ale Politiei Judiciare. Tot din cadrul MIRA, au fost detașați la DNA ofițeri de politie, care insă deși au aceleași atribuții ca si reclamanții, au beneficiat de anumite avantaje salariale.
Arata reclamanții ca potrivit art.28 din OUG 43/2002, ofițerii de politie judiciara care isi desfășoară activitatea la DNA primesc un spor de 30% din salariul de baza lunar, spor ce a fost menținut și după intrarea in vigoare a OUG 24/2004.
Or, deși reclamanții sunt tot ofițeri de politie si au atribuții asemănătoare cu cei detașați de la DNA, nu au beneficiat de acest spor de 30%.
Aceste dispoziții legale, prin care s-a acordat spor de 30% doar pentru anumite categorii de ofițeri de politie judiciară, conțin în opinia reclamanților prevederi discriminatorii ce contravin dispozițiilor OG nr.137/2000, iar caracterul discriminatoriu al art.28 din aceeași ordonanță s-a constatat și prin hotărârea nr.185/22.07.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
La termenul de judecata din data de 8.10.2007 reclamanții și-au precizat acțiunea in sensul ca înțeleg sa cheme in judecata IPJ P si nu Politia orașului S, iar pârâtul MIRA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La același termen de judecata, paratul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetentei materiale a instanței si excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia. Pe fondul cauzei solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata, reiterând susținerile din întâmpinarea formulata de către paratul
DGFP P în numele, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia
De asemenea s-a depus cerere de intervenție in interes propriu din partea intervenientului .
La termenul de judecata din data de 6.11.2007, a formulat cerere de intervenție in interes propriu, iar paratul Paf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata pentru considerentele menționate în întâmpinarea
La termenul de judecata din data de 18.12.2007, numitul a formulat la rândul sau cerere de intervenție in interes propriu.
Prin sentința nr.19 din data de 22 ianuarie 2008, Tribunalul Prahovaa admis acțiunea precizată, admis cererile de intervenție în interes propriu formulate și a obligat pârâții, si P să plătească reclamanților despăgubiri reprezentând drepturi salariale neacordate, constând in sporul de 30% din salariul de baza lunar, începând cu data de 1.06.2004- la zi, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație calculat începând cu data scadentei si pana la data achitării efective a sumelor cuvenite.
Prin aceeași sentință, aceeași pârâții, au fost obligați la plata drepturilor salariale neacordate constând in sporul de 30% din salariul de baza lunar, începând cu 1.06.2004, pana la 30.11.2005 pentru intervenientul, începând cu 1.09.2002 pana la 30.07.2004 pentru intervenientul si începând cu 1.09.2002 la zi pentru intervenientul -, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație, calculat începând cu data scadentei si pana la data achitării efective a sumelor cuvenite.
A fost obligat paratul P să efectueze retroactiv mențiunile corespunzătoare in evidentele privind salarizarea reclamanților si intervenienților, iar pârâții, și P să plătească cheltuielile de judecata reprezentând onorariu avocat către reclamanți suma de 2837 lei și către intervenienții, și -, câte 59,50 lei fiecare.
Pentru a hotărâ astfel prima instanță reținut că reclamanții si intervenienții în interes propriu, îndeplinesc sau au îndeplinit pana la momentul pensionarii funcția de ofițeri de politie din cadrul IPJ, funcții in baza cărora nu au beneficiat de sporurile prevăzute de lege pentru soluționarea infracțiunilor de corupție, aceștia nefiind detașați la DNA si nebeneficiind de respectivul spor de 30% din indemnizația de încadrare bruta lunara conform art.28 din OUG 43/2002.
In condițiile în care ofițerii de politie judiciara detașați la DNA, au beneficiat de sporul de 30% din indemnizația de încadrare bruta lunara spre deosebire de ceilalți ofițeri de politie judiciara din cadrul IPJ P, care nu au fost detașați, deși îndeplinesc in virtutea funcției pe care o aveau o muncă egala, înseamnă ca si reclamanții si intervenienții au dreptul la un salariu egal cu al celorlalți ofițeri de politie judiciara din cadrul DNA, deci inclusiv în ceea ce privește toate sporurile cu caracter general, in caz contrar având loc o discriminare, prin încălcarea principiului egalității intre salariați și anume un salariu egal pentru muncă egala.
Complexitatea și gravitatea infracțiunilor ce revin în competenta ofițerilor de politie judiciara sunt sensibil asemănătoare cu cele ale activității DNA, nefiind diferențe sub aspectul complexității, deoarece complexitatea unei cauze nu este data de nivelul prejudiciului cauzat, ci de ansamblul activităților si probelor ce trebuie administrate pentru aflarea adevărului si pentru dovedirea vinovăției sau nevinovăției persoanei cercetate, astfel încât sub acest aspect situația discriminatorie este evidenta.
Prin aplicarea sporului de 30% numai in cazul ofițerilor de politie judiciara din cadrul DNA, a avut loc o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare ce a încălcat dispozițiile legale în materie si anume art.23 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, OG 137/2000 aprobata prin Lg.48/2002 modificată prin Lg.27/2004 si art.6 alin.2 din Codul Muncii.
A concluzionat instanța de fond că, prin însăși natura sa, instituirea unor sporuri în favoarea unor categorii de ofițeri de politie judiciara, a creat o inegalitate, un tratament diferențiat în ceea ce privește drepturile salariale și deci o discriminare, nefiind o stare de fapt diferita.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Ministerul Internelor și Reformei Administrative susținând că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală, fiind dată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, și încălcarea dispozițiilor legale în materie.
A arătat recurenta că față de perioada pentru care s-a solicitat și s-a acordat plata dreptului salarial în discuție, trebuie constatat că dreptul la acțiune al intimaților-reclamanți este prescris anterior datei de 05.09.2004, aspect ce nu a fost analizat în vreun fel de către instanța de fond.
Motivează pârâta că desfășurându-și activitate în cadrul IPJ P, chiar și ca ofițeri judiciariști, fără ca în perioada pentru care au solicitat acordarea sporului de 30% din salariu să fi fost detașați în cadrul DNA (PNA), salarizarea intimaților-reclamanți nu se putea face decât potrivit OG nr.38/2003, act normativ care nu prevedea acordarea dreptului solicitat.
Astfel, discriminarea apare atunci când unei persoane nu îi este recunoscut un drept fundamental sau un drept prevăzut de lege, însă în speță era vorba de situația a două categorii de polițiști, din care doar unei îi este recunoscut un drept printr-un act normativ. Prin acordarea acestui spor și celorlalți polițiști din cadrul MIRA se încalcă atât prevederile legale din cuprinsul OUG nr.43/2002 (care nu prevedea acordarea acestui spor decât pentru o categorie restrânsă a polițiștilor din cadrul ), cât și prevederile OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, care stabilesc modul în care se calculează salariul celorlalți polițiști.
Mai mult, arată că analizând definiția dată de legiuitor la art.2 alin.1 din OG nr.137/2000 republicată, reiese că pentru stabilirea existenței oricărei fapte de discriminare trebuie avută în vedere și existența unui element de bază al acesteia, respectiv criteriul de discriminare.
Învederează că aspectele expuse sunt susținute și de practica Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care, soluționând petiții având ca obiect constatarea discriminării existente între salarizarea polițiștilor judiciariști, care își desfășoară activitatea în cadrul inspectoratelor județene de poliție și cei care sunt detașați în cadrul DNA, a constatat că, între cele două categorii, "nu există tratament diferențiat, discriminatoriu, potrivit art.2 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată".
În baza art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, iar pe fond să se respingă acțiunea intimaților-reclamanți ca neîntemeiată.
Intimata Paf ormulat întâmpinare, prin care solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii și a cererilor de intervenție, susținând motivele de recurs invocate de recurentul Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Intimații au făcut dovada că au formulat cerere de strămutare cu termen de judecată la data de 27 mai 2008, motiv pentru care s-au acordat două termene de judecată, recursul soluționându-se la data de 2 2008, dată la care reclamanții-intimați nu s-au prezentat în instanță și nu au comunicat instanței rezultatul soluționării cererii de strămutare.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, precum și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este fondat, astfel cum se va arăta în continuare:
Critica invocată de recurent vizând depășirea atribuțiilor puterii judecătorești este nefondată, întrucât dispozițiilor OG nr. 137/2000 respectiv prevederile art. 1, art. 2 alin.(3) și art. 27 alin.(1), lasă posibilitatea instanțelor judecătorești să analizeze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative, inaplicabile în cazurile deduse judecății.
Acest înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin legi și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, prin deciziile nr.818, 819 și 820 din 3 iulie 2008, reținându-se că se încalcă principiul separației puterilor în stat.
Rezultă că anterior publicării acestor decizii, instanța putea soluționa favorabil cererea respectivă, fără a se putea reține că în acest mod a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Critica recurentului adusa sentinței vizând prescripția dreptului la acțiune pentru perioada cuprinsă între 01.09.2002 - 05.09.2004, este fondată, deoarece ofițerii de poliție judiciară detașați la. au beneficiat de sporul salarial de 30% în perioada aprilie 2002 - martie 2006, drepturile solicitate fiind în parte prescrise și parțial acordate după abrogarea art. 28 din nr.OUG 43/2002.
Acest aspect este însă lipsit de relevanță față de criticile referitoare la fondul cauzei și de faptul că instanța de fond acordat reclamanților și intervenienților drepturi ce nu li se cuveneau potrivit legii.
Toate criticile recurentului referitoare la fondul cauzei sunt întemeiate, având în vedere atât practica Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cât și lipsa de identitate între situația polițiștilor din structurile și situația polițiștilor detașați la.
Existența nivelului diferit de salarizare nu este de natură să aducă atingere folosinței sau exercitării dreptului la un salariu egal pentru muncă egală, întrucât atribuțiile polițiștilor detașați la. sunt atribuții specifice cazurilor anchetate.
Activitatea desfășurată de intimații reclamanți nu poate fi asimilată cu activitatea ofițerilor de poliție judiciară detașați la DNA, pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție, și care potrivit art. 28 din OUG nr.43/2002, privind Parchetul Național Anticorupție, primesc un spor de 30% din salariul de bază lunar, în mod gresit prima instanță considerând că se poate acorda acest spor și ofițerilor de poliție judiciară din cadrul IPJ.
Pe de altă parte sporul de 30% prevăzut de disp. art.28 din OUG nr.43/2002, se acordă ofițerilor de poliție judiciară, care sunt detașați la DNA, pe o perioada limitată și care beneficiază de acest drept salarial numai pe perioada în care sunt detașați la DNA, astfel că nu se poate legal considera că ofițerii de politie din cadrul au același drept cu cealaltă categorie de ofițeri de poliție detașați la DNA, și nu poate constitui o astfel de asimilare a activității ofițerilor de poliție din cadrul IPJ cu cea a ofițerilor de poliție detașați la DNA, ca o motivare legală de acordare a unor drepturi salariale strict prevăzute pentru anumită categorie de persoane.
Salarizarea intimaților-reclamanți se face potrivit normelor cuprinse în OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și nicidecum prin aplicarea prevederilor OUG nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție cu modificările și completările ulterioare, așa cum în mod greșit a apreciat instanța de fond.
Mai mult dispozițiile art.28 alin.5 din OUG nr.43/2002, care prevedeau acordarea sporului pentru polițiștii detașați în cadrul au fost abrogate expres de art.41 lit.e) din nr.OUG27 din 29 martie 2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, astfel că, pretențiile intimaților-reclamanți privind acordarea sporului respectiv pentru perioade cuprinse între momentul intrării în vigoare a nr.OUG27/2006 și data soluționării prezentei cauzei sunt total neîntemeiate.
Diferențierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilită în raport de situația obiectivă diferită în care se află polițiștii care își desfășoară activitatea în cadrul A, ca urmare a modificării raporturilor de serviciu (detașare) față de ceilalți polițiști din cadrul
Față de cele precizate, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată și va respinge în tot acțiunea și cererile de intervenție formulate, în cauză fiind incident motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, sector 1, nr. 1A împotriva sentinței nr. 19 din data de 22 ianuarie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanții, G, -, G, G, -, a, A, G, -, -, G, -, -, -, toți cu l ales la în com., sat Largă, nr. 175, jud. P, intervenienții în interes propriu, domiciliat în,-, jud. P și -, domiciliat în P,-, jud. P și pârâții Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B, sector 5,-, Inspectoratul de Poliție al Județului P, cu sediul în,-, jud. P, și în consecință:
Modifică în tot sentința atacată și pe fond respinge acțiunea reclamanților și cererile de intervenție formulate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita
- - - - G -
Grefier,
- -
Red./ tehnored.
3 ex./8 2008
ds.nr- Tribunal
;
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Nițu Teodor Giurgiu Afrodita