Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 988/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numrul 988
Ședința public de la 03 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea contestației în anularea deciziei pronunțat de Curtea de Apel Bac u în dosarul nr-, formulat de contestatorii, G, A, A, B, .
La apelul nominal fcut în ședința public a rspuns contestatoarea, lips fiind reprezentanții intimatelor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNC B și INSPECȚIA.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care:
Contestatoarea, nu mai are alte cereri de formulat, depune la dosar atât în nume propriu cât și pentru colegii contestatori concluzii scrise.
Curtea, constatând cauza în stare de judecat acord cuvântul pentru dezbateri.
Contestatoarea susține oral motivele prezentate în nota de concluzii depus la dosar și solicit admiterea contestației desființarea deciziei pronunțat de Curtea de Apel Bac u și menținerea ca legal și temeinic a sentinței pronunțat de instanța de fond.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de faț;
Analizând actele și lucrrile dosarului reține urmtoarele:
Prin decizia nr. 120/2009, Curtea de Apel Bac uaa dmis recursul promovat de pârâtul Inspectoratul TERITORIAL D E Munc B împotriva sentinței civile nr. 403/12.09.2009 a Tribunalului Bac u, pe care a modificat-o în parte în sensul c a respins ca nefondat acțiunea formulat de reclamanții, G, A, A, B, .
Pentru a pronunța aceast decizie Curtea de Apel Bac uar eținut c prin sentința nr. 403/12.09.2009 a fost respins excepția necompetenței materiale a tribunalului, s-a admis excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtelor Inspecția și Ministerul Muncii Solidaritții Sociale și Familiei Și ca atare s-a respins acțiunea promovat în contradictoriu cu acestea și s-au respins excepțiile lipsei calitții procesuale pasive și a prescripției dreptului la acțiune invocate de Inspectoratul TERITORIAL D E Munc B și s-a admis acțiunea, pârâta B fiind obligat s plteasc fiecrui reclamant drepturile salariale reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de baz și suplimentul corespunztor treptei de salarizare în procent de 25%, începând cu data de 01.01.2004, reactualizate cu rata inflației.
De asemenea, s-au mai reținut urmtoarele:
Prin art. 29 din. 188/1999(art. 31 dup republicare 2004) sunt stabilite elementele salariului funcționarilor publici în care, așa cum susține reclamanții, sunt incluse, ca elemente salariale, suplimentul postului și suplimentul gradului(suplimentar corespunztor treptei de salarizare dup modificarea realizat prin. 251/2006).
Potrivit alin. 3 al art. 29(alin. 3 al art. 31 dup republicare din 2004) salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cz prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Interpretând sistematic dispozițiile legale menționate rezult fr echivoc c elementele componente ale salariului urmeaz a fi cuantificate prin sistemul unitar de salarizare pentru funcționarii publici, act normativ care nu a fost îns emis de ctre autoritatea legiuitoare.
În lipsa legii pentru stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici au fost adoptate legi speciale anuale care reglementeaz sistemul de salarizare al funcționarilor publici. Astfel pentru anul 2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici a fost reglementat prin OUG 82/2004, pentru anul 2005 prin OUG 92/2005, pentru anul 2006 prin OUG 2/2006, pentru anul 2007 prin OG 6/2007 iar pentru anul 2008 prin OG 9/2008 prin care a fost modificat OG 6/2007, aceste din urm dou acte normative menționând în chiar conținutul lor c reglementeaz sistemul de salarizare pentru funcționarii publici pân la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare.
Așadar, în raport cu dreptul comun care este reprezentat de Legea 188/1997 în materia salarizrii sunt aplicabile exclusiv dispozițiilor actelor normative speciale care reglementeaz elementele sistemului de salarizare pentru funcționarii publici, respectiv legile temporare care au fost deja enumerate.
Stabilind legea aplicabil instanța a constatat c în sistemul de salarizare consacrat prin legile speciale nu sunt cuprinse cele dou elemente prevzute în legea general, respectiv suplimentul postului și cel al gradului(treptei de salarizare).
Pe de alt parte chiar dac s-ar reține ca fiind aplicabile dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. e, d(art. 31 lit. c, d) din Legea 1898/1999, aceste sporuri nu sunt determinate de legiuitor și n u se consacr nici criterii de determinare a acestora, fiind reglementate la nivel de principiu. acestora constituie o atribuție a legiuitorului iar instanța nu se poate substitui acestuia decât cu înclcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat consacrat prin art. 1(4) din Constituția României.
Aprrile formulate de intimați prin notele scrise nu pot fi primite.
Este adevrat prin decizia 23/2008, pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura recursului în interesul legii, sunt reținute ca elemente ale sistemului de salarizare cele prevzute de art. 31 din Legea 188/1999, îns în dezvoltarea considerentelor se reține de asemenea c în aceast materie sunt aplicabile actele normative cu caracter special care au fost enumerate anterior de interpretarea legii realizându-se în mod unitar și în prezenta cauz, astfel susținerea intimaților, în principiu corect, nu este pertinent în prezenta cauz.
Nici susținerea potrivit creia prin art. 48 din OG 6/2007 s-a prevzut c aceasta se completeaz cu prevederile Legii 188/1999, completarea putându-se face doar în acele cazuri lsate nereglementate de legea special or, sistemul de salarizare este reglementat, așa cum s-a reținut prin însși conținut legii speciale.
De asemenea principiul consacrat prin art. 18 din Codul muncii și reținut de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia 77/2007 nu este înclcat de interpretarea dat de instanț reglementrii referitoare la sistemul de salarizare consacrat prin art. 31 din Legea 188/1999, deoarece în cauz, nu avem drepturi determinate ci doar reglementri de principiu ce urmeaz a fi determinate în legea sistemului unitar de salarizare sau eventual, într-o lege special, acte normative ce nu au fost emise îns.
Intimații invoc existența unei practici în sensul admiterii acțiunii promovate de Curțile de APEL GALAȚI, S, M, G, C precum și înclcarea principiului siguranței publice așa cum a fost enunțat de Curtea European a Drepturilor Omului în cauza Beian VS. România, în susținerea acestei teze depunând la dosarul cauzei hotrâri judectorești pronunțate în aceast materie de ctre completele de judecat din raza a 3 curți de apel(C, S și G).
Instanța reține c în cauza Beian VS. România,Curtea European a Drepturilor Omului a analizat înclcarea principiului siguranței publice din perspectiva caracterului neunitar al jurisprudenței Înaltei curți de Casație și Justiției și a rolului acesteia din urm instanțe de a regla contradicțiile existente în jurisprudenț, aceasta nefiind incident în prezenta cauz.
În speț este relevant cauza Driha vs. România în care s-a reținut o înclcare a art. 1 din Protocolul 1 al Convenției printr-o hotrâre contrar practicii judiciare constatate care era conform cu caracterul previzibil al legii.
Or, în cauz dispozițiile legale sunt previzibile, legile speciale (OG 6/2007, 9/2008) consacrând chiar în titlul acestora c reglementeaz drepturile salariale ale funcționarilor publici, "pân la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare".
Așa fiind jurisprudența invocat nu poate fi apreciat ca având caracter de constant(doar unele complete de la cele 3 curți de apel) iar pe de alt parte doar o jurisprudenț constant poate constitui temei pentru legitimarea speranței legitime cu privire la un bun în sensul Protocolului 1 și aceasta când este conform cu dispozițiile legale care sunt suficient de accesibile și previzibile or, în prezenta cauz, voința legiuitorului este cea reținut de ctre instanț.
Cu privire la cauza Vianu vs. România la care intimații au fcut trimitere aceasta constituie o critic a legislației interne care nu este suficient de precis și previzibil, în cauz îns dispozițiile art. 31 lit. c, d din Legea 188/1999 având un caracter suficient de previzibil.
În ceea ce privește susținerile privind veniturile instituției cu care intimații au raporturi de serviciu acestea sunt irelevante sub aspectul verificrii incidenței dispozițiilor art. 31 din Legea 188/1999 care nu face o atare distincție dup sursele de venit ale autoritții publice.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare reclamanții solicitând desființarea deciziei și pe fond respingerea recursului.
Curtea de Apel Bac u urmare a încheierii pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 2407/2009 a înaintat spre competent soluționare dosarul ctre Curtea de APEL GALAȚI, unde acesta a fost înregistrat sub nr-.
În motivarea contestației în anulare au artat reclamanții - contestatori c instanța era ținut s analizeze toate motivele de recurs.
Au artat contestatorii c un prim motiv de recurs îl constituie faptul c actele normative privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici nu au prevzut în structura salarial suplimentul postului și al treptei de salarizare iar al doilea motiv s-a referit la faptul c nici un act normativ nu a cuantificat aceste drepturi.
C instanța a admis recursul stabilind c dispozițiile legii ne. 188/1999 sunt fr aplicabilitate în lipsa unor reglementri speciale fapt invocat de ctre reclamanți.
Au mai artat contestatorii c temeiul acțiunii lor este art. 29 din Legea nr. 188/1999, în continuare aplicabil și c argumentația instanței a excedat motivelor de recurs.
În continuare contestatorii au reluat pe scurt motivele acțiunii promovate de ei.
În drept aceștia au invocat disp. art. 317 și 318.proc.civ.
În cauz s-au formulat întâmpinri de ctre intimatele recurente și Inspecția B care au solicitat respingerea contestației în anulare criticând, în esenț, c nu sunt îndeplinite disp. art. 317 și 318.proc.civ.
Prezenta contestație în anulare este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru urmtoarele considerente:
Calea de atac extraordinar a contestației în anulare poate fi admis în cazul în care se întemeiaz pe unul dintre motivele prev. de art. 317 - 318.proc.civ.
Acestea sunt limitativ prevzute și se refer la nelegale îndeplinire a procedurii de citare la înclcarea dispozițiilor de ordine public privitoare la competenț, la existența unei greșeli materiale și la omisiunea de a se cerceta unul dintre motivele de recurs.
În speț, contestatorii invoc faptul c instanța de recurs, prin motivare a excedat motivelor de recurs, afirmație pe care Curtea nu o va cerceta ea neputând echivala cu motivele contestației în anulare mai sus invocate.
Faț de aceste considerente, urmeaz a se respinge ca nefondat prezenta contestație în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat contestației în anularea deciziei nr. 120/13.02.2009 pronunțat de Curtea de Apel Bac u în dosarul nr-, formulat de contestatorii, G, A, A, B, .
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 03 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2 ex./12.11.2009
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Elena Romila, Simona Gavrila
