Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Sentința 104/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 104/2009
Ședința Camerei de Consiliu din data de 09 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL CERCETĂRII ȘI, COLEGIUL CENTRAL DE AL MINISTERULUI CERCETĂRII ȘI și - CERCETĂRII ȘI, având ca obiect sancțiune pentru neexecutare hotărâre + acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu se prezintă reclamantul personal și reprezentantul Ministerului Educației, Cercetării și (), consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 09.07.2009 s-a depus la dosar, de către pârâtul Ministerului Educației, Cercetării și, întâmpinare.
Reprezentantul pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și depune la dosar un exemplar de pe întâmpinare și comunică un exemplar reclamantului prezent.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, solicitând acordarea de penalități de întârziere aferente celor două luni de întârziere și depune la dosar note de ședință.
Prezintă totodată spre vedere Curții exemplarul original de pe cererea de suspendare, care face obiectul dosarului cu nr- al Tribunalului Cluj, precizând că în urma deciziei a fost stopată activitatea sa de cadru didactic, cu tot cortegiul de consecințe în plan profesional și personal. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru considerentele invocate în cuprinsul întâmpinării, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la 22 iunie 2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației, Cercetării si B, Colegiul Central de al Ministerului Educației. Cercetării si B, și dna., Ministră a Educației, Cercetării și, solicitând ca după îndeplinirea procedurii legale de citare și administrarea probatoriului necesar în cauză, prin sentința ce se va pronunța să:
1. Să se constate că pârâții au încălcat prevederile art. 24 din Legea 554/2004, întrucât nu au executat . sentința civila cu nr.714/2008 pronunțată în dosarul nr- al Secției comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții de APEL CLUJ, în termenul și cuprinsul ei cu referire la a răspunde în mod motivat contestației reclamantului, recte, împotriva Deciziei nr.36/07.07.2008 a Senatului Universității Tehnice din C-N și a Deciziei nr.16735/07.07.2008, respectiv 30 zile de la rămânerea ei definitivă și irevocabilă.
2. Să se dispună amendarea dnei, Ministrul Educației, Cercetării și, cu suma de 10,000 lei prevăzuta de art. 24 alin (3) din Legea 554/2004 pentru nepunerea În executare întocmai a sentinței civile cu nr.714/2008 pronunțată În dosarul nr- al Secției comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții de APEL CLUJ, în termenul și cuprinsul ei cu referire la a răspunde În mod motivat contestației reclamantului, recte, împotriva Deciziei nr.36/07.07.2008 a Senatului Universității Tehnice din C-N și a Deciziei nr.16735/07.07.2008, până la data de 2 mai 2009 apoi de la data de 3 mai 2009 cu 100 lei/zi de Întârziere (calculat În acord cu Hotărârea Guvernului nr. 1507/2007 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, publicată În Monitorul Oficial Partea 1, nr. 877 / 20 decembrie 2007 și care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008) până la data executării întocmai a hotărârii judecătorești în forma menționată.
3. Să se dispună amendarea Ministerului Educației. Cercetării si cu suma de 10,000 lei prevăzuta de art. 24 alin (3) din Legea 554/2004 pentru nepunerea în executare întocmai a sentinței civile cu nr.714/2008 pronunțată în dosarul nr- al Secției comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții de APEL CLUJ, în termenul și cuprinsul ei cu referire la a răspunde în mod motivat contestației reclamantului. recte,. Împotriva Deciziei nr.36/07.07.2008 a Senatului Universității Tehnice din C-N și a Deciziei nr.16735/07.07.2008, până la data de 31 decembrie 2007 apoi de la data de mai 2009 cu 100 lei/zi de întârziere (calculat În acord cu Hotărârea Guvernului nr. 1507/2007 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial Partea 1, nr. 877 / 20 decembrie 2007 și care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008) până la data executării întocmai a hotărârii judecătorești în forma menționată.
4. Să se dispună amendarea Colegiul Central de al Ministerului Educației, Cercetării si, cu suma de 10,000 lei prevăzuta de art. 24 alin (31 din Legea 554/2004 pentru nepunerea în execuție întocmai a sentinței civile nr.714/2008 pronunțată în dosarul nr- al Secției comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții de APEL CLUJ, în termenul și cuprinsul ei cu referire la a răspunde în mod motivat contestației reclamantului. recte,. Împotriva Deciziei nr.36/07.07.2008 a Senatului Universității Tehnice din C-N și a Deciziei nr.16735 / 07.07.2008, până la data de 2 mai 2009 apoi de la data de 3 mai 2009 cu 100 lei/zi de întârziere (calculat în acord cu Hotărârea Guvernului nr.1507/2007 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial Partea 1, nr. 877I20 decembrie 2007 și care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008) până la data executării întocmai a hotărârii judecătorești În forma menționată.
5. Să se dispună obligarea pârâților, conform prevederilor art. 24 alin. 2 din Legea 554 / 2004 la plata unor despăgubiri pentru Întârziere FIECARE În cuantu
mul a 100,000 lei În favoarea reclamantului, prevăzute de art. 24 alin (2) din Le-igea 554/2004 pentru nepunerea În execuție . a sentinței civile cu nr.714/2008 pronunțată În dosarul nr- al Secției comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții de APEL CLUJ, În termenul și cuprinsul ei cu referire la a răspunde În mod motivat contestației reclamantului. recte,.. împotriva Deciziei nr.36/07.07.2008 a Senatului Universității Tehnice din C-N și a Deciziei nr.16735 / 07.07.2008, până la data de 2 mai 2009 apoi de la data de 3 mai 2009 cu 100 lei/zi de întârziere (calculat în acord cu Hotărârea Guvernului nr. 1507/2007 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial Partea 1, nr. 877 / 20 decembrie 2007 și care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008) până la data executării . a hotărârii judecătorești în forma menționată.
6. Să se dispună comunicarea unui exemplar al sentinței autorității de execuție fiscală (Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B sector 1, - B 1,- în vederea încasării, sumelor prevăzute la punctele 2,3, și respectiv 4) ale prezentei acțiuni.
7. Să se dispună obligarea pârâților la plata tuturor cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că la data de 14 noiembrie 2008 Curtea de APEL CLUJ pronunță sentința civilă cu nr.714/2008. La această sentință declară recurs reclamantul invocând insuficienta dezdăunare oferită de instanță. Ulterior, reclamantul acționează pentru renunțarea la recursul declarat și pe data de 2 aprilie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție ia notă de această renunțarea și din acest moment sentința menționată devine irevocabilă.
In ciuda multiplelor memorii adresate Ministerului Educației și Președinției depuse în probatoriu, Ministerul Educației nu a achiesat niciodată în nici un fel la solicitarea de a curs obligației de a răspunde motivat contestației reclamantului, recte, împotriva Deciziei nr.36/07.07.2008 a Senatului Universității Tehnice din C-N și a Deciziei nr.16735 / 07.07.2008
Subsemnatul reclamant constat că până la data introduceri prezentei cereri de chemare În judecată instituția pârâta, organul său operativ, ministra de resort nu au făcut altceva decât să persifleze justiția și reclamantul prin lipsa oricărui răspuns consonant la memoriile sale și cu sentința pronunțată sau mai grav cu sentința devenită irevocabilă.
In legătură cu primul capăt de cerere țin să precizez următoarele:
In opinia reclamantului acțiunea, deși este orientată împotriva unor justițiabili care au nu au pus în execuție o sentință definitivă și irevocabilă necesită o primă etapă de constatare. Prin aceasta reclamantul anunță instanța că acțiunea sa nu este una eminamente de constatare după cum în mod eronat a acționat instanța de fond în cazul vs Universitatea Tehnică din C-N soluționată în dosarul - de pe rolul Tribunalului Cluj.
Reclamantul insistă că acțiunea sa are în vedere sancționarea pentru nepunerea în execuție a unei sentințe definitive și irevocabile și că etapa de constatare solicitată instanței este doar una operativă necesară deducerii cauzei.
In legătură cu capetele de cerere cu numerele 2, 3 și 4 țin să precizez următoarele:
Prin acțiunile sau mai corect prin lipsa totală de acțiune toate părțile pârâte au dovedit reaua-lor credință, disprețul suveran în față legii și a oricărei ierarhii. Cu toată puterea, aceste părți pârâte, autorități și aleși ai neamului și investiți, au depus toate eforturile ca această sentință să nu fie pusă În execuție. Textul de lege este clar și este evident că aici este vorba atât de nepunerea în executare a unei sentințe cât și de motive imputabile. A se vedea și faptul că autoritatea națională, Ministerul Educației nu are nici măcar organul cu care să pună În executare sentința definitivă si irevocabilă, iar de solicitarea reclamantului, aceasta nu a fost niciodată luată măcar in considerare.
Concluzia se impune iar părțile pârâte sunt situate în premisele cele mai defavorabile ale aplicării alin (3) al art.24 al Legii nr.554/2004, premise pe care reclamantul le invocă și cere instanței aplicarea drastică a textului de lege.
ln legătură cu capătul 5 al cererii se reiterează instanței că reclamantul nu are nici un fel de aparat administrativ angajat propriu, nici un fel de aparat juridic, nici un fel de aparat de reprezentare, nici un fel de aparat de apărare și nici un fel de sectar de relații publice.
C1. Se învederează că reclamantul, nu a făcut altceva decât să ia în serios Constituția României, drepturile sale de cetățean român și european, drepturile și obligațiile sale de cadru didactic universitar. Pentru aceste drepturi invocate sau aplicate cu demnitate reclamantul a fast și este călcat în picioare cu frenezie bolnăvicioasă de un întreg aparat "de partid și stat".
O autoritate de stat, Ministerul Educației, un organ al acesteia, a Președinție a unei Republici europene, un ales al poporului, ajuns ministru, se străduiesc de aproape un an de zile să vâre pumnu-gură unui cetățean care, printre altele, este și contribuabil.
Cum soluția pârâților, pasibil favorabilă reclamantului, nu a putut fi invocată încă de la primul termen, reclamantul este pus în situația de a nu începe anul universitar pe postul de profesor universitar și prin aceasta să sufere a serie de daune care sunt amplificate de statutul său de profesor universitar.
Este de subliniat că spre deosebire de alte ocupații, ocupația de profesor a reclamantului este caracterizată mai ales prin chemare, devoțiune și permanentă perfecționare prin interacțiune cu mediul uman în care lucrează. Deși retribuția este o necesitate, cea mai mare daună adusă unui profesor este lipsirea acestuia de dreptul de a fi la catedră. Odată cu acest drept, apar a serie de alte drepturi care sunt de mare importanță pentru statutul de profesor universitar care nu se pierde odată cu desfacerea contractului de muncă invocată:
- reclamantul nu poate invoca apartenența la a instituție universitară în relațiile științifice pe care le continuă, întrucât că nu există încă a decizie judecătorească definitivă care să facă decizia de concediere irevocabilă.
- reclamantul nu poate conduce proiecte de diplomă și beneficia de baza materială a universității care I-a concediat, în ciuda faptului că nu există încă o decizie judecătorească definitivă care să facă decizia de concediere irevocabilă;
- reclamantul nu poate solicita și primi dreptul de conducere de doctorat în ciuda faptului că îndeplinește condițiile solicitate de procedurile legale și în ciuda faptului că nu există Încă a decizie judecătorească definitivă care să facă decizia de concediere irevocabilă;
- reclamantul nu poate folosi pentru corespondență adresa de poștă electronică și pentru prezentare spațiul paginii web a universității care I-a concediat, în ciuda faptului că nu există încă a decizie judecătorească definitivă care să facă decizia de concediere irevocabilă;
- reclamantul nu poate publica nici un articol și nu poate participa la viața, științifică sub egida unei instituții universitare În ciuda faptului că nu exist încă o decizie judecătorească definitivă care să facă decizia de concediere irevocabilă și să-1 excludă din această comunitate.
C2. Reclamantul trece în revistă efectele nerespectării hotărârii judecătorești:
a) au adus o familie cu patru copii studenți, familia reclamantului, în pragul sărăciei;
b) au reușit să convingă un om că a renunța nu este calea firească de a trăi;
c) au reușit să murdărească fața justiției prin activitatea nedemnă a unor juzi care au coborât la pactul cu netrebnicia, cu alienarea, cu minciuna.
C3. In aceste condiții, reclamantul consideră că este dreptul său să ceară să fie băgat în seamă de instanță, de justiție. Reclamantul consideră că este dreptul său la a fi apărat de justiție pentru fapte ce nu a făptuit, pentru atitudini care nu pot fi incriminate de nici o justiție și care reprezintă doar demnitatea unei persoane în față unui stat totalitar și murdar.
Acestea sunt argumentele cu care reclamantul își cere dezdăunările cu care nu dorește și nu se poate îmbogăți în mod necuvenit. Reclamantul cere doar ca justiția, prin reprezentanții săi să creeze o contrapondere la un aparat represiv imens care este menit în viziunea impotenților intelectuali care-I servesc să convingă orice indezirabil că trebuie să dispară sau să decadă sub statutul de om..
In altă ordine de idei solicitările reclamantului au rolul de a pregăti apărări în condiții legale ale acestuia. Prin lipsa de acțiune la momentul memoriilor și la momentul existenței sentinței reprezentanții instituției împiedică în mod vădit și vinovați reclamantul să se apere, să-și apere demnitatea și onoarea.
Având în vedere prevederile art. 24 alin 2 din legea 554/2004 precum și comportamentului general al pârâților manifestat prin desconsiderarea unui cetățean și a justiției, este absolut necesar să instituiți procedura ce permite ca debitorul unei obligații "de a face", să fie constrâns prin plata unor daune cominatorii să îndeplinească acea obligație fie el însuși, fie unei alte persoane direct răspunzătoare de soluționarea cererilor în discuție.
Cuantumul despăgubirilor pe zi de întârziere a fost calculat în conformitate cu prevederile art. 24 alin 2 din Legea 554/2004 si anume 20 % din salariu minim pe economie.
In privința sumei solicitate pârâților drept daune morale, în cuantum de 100,000 lei, fiecare, consideră că sumele sunt pe deplin justificate având în vedere că pârâți au dovedit o atitudine sfidătoare și arogantă față de mine, că prin refuzul lor nesimțit și nejustificat de a se manifesta potrivit prerogativelor cu care sun investiți mi-au adus importante daune prin imposibilitatea de, a-mi apăra la timpul potrivit, adică imediat față de momentul acțiunilor abuzive, onoarea și demnitatea.;
În privința cererilor pe care le-am formulat, le consider pe deplin justificate având În vedere comportamentul de complicitate vinovată și obstrucționare permanentă practicată de pârâți, rolul instanței fiind doar să constate o obligație "de a face" si să oblige îi să respecte legea.
Situația a fost atât de evidentă, chiar și pentru instituției pârâte, încât aceștia nu au considerat normal să mai justifice necesitatea promovării unui recurs față de o sentință care ar lovi interesele aceleiași instituții, recte ale unei conduceri corupte și partizane, ignorante și răzbunătoare.
C4. Fapta în sine, de a nu respecta dispozițiile unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile este foarte gravă, fiind prevăzută de legea penală prin dispozițiile, art.271 din Codul Penal. În cazul de față, prin cele mai sus detaliate, sunt întrunite toate elementele necesare antrenării răspunderii juridice: conduita ilicită, rezultatul socialmente dăunător, legătura cauzală dintre conduita ilicită și rezultatul socialmente dăunător, vinovăția autorilor, capacitatea juridică a autorilor faptei ilicite.
Precizează faptul ca jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat în mod constant in sensul ca atunci când se încalcă legea autoritățile produc, în mod și prejudicii morale, persoanelor fizice sau juridice. Aceste nu pot fi dovedite altfel decât prin prezumții (iar prezumțiile constituie dovezi si potrivit dreptului intern - art. 1170 din Codul civil). De altfel în nici una dintre hotărârile CEDO daunele morale nu au fost respinse ca nedovedite, tocmai pentru că ele se prezumă atunci când are loc o încălcare a legii.
Toate aceste neajunsuri și daune materiale și morale au la bază refuzul tacit dar activ, implicat de lipsa răspunsului autorității publice care a prelungit fără nici o justificare soluționarea de drept a unei situații în care prezumția de nevinovăție îndreptățește reclamantul să spere într-o revenire urgentă la statutul de angajat, abuziv ridicat de niște indivizi veroși care conduc vremelnic o instituție universitară publică.
Pentru motivele expuse și față de conținutul documentelor anexate solicită să se admită acțiunea așa cum a fost ea formulată.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 9 iulie 2009 pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Bas olicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca neîntemeiată.
Astfel, pârâtul arată că prin Ordinul nr. 3404/2009 a fost aprobat Regulamentul privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Colegiului central de onoare de la nivelul Ministerului Educației, Cercetării și și ale colegiilor de onoare de la nivelul instituțiilor de învățământ superior, ordinul fiind publicat în Of din 11.06.2009, dată de la care este și în vigoare.
Se mai învederează că pentru e fi în măsură să răspundă la contestație Colegiul Central de trebuie să parcurgă mai întâi procedura prevăzută de Regulament și că astfel notificarea reclamantului a fost transmisă Direcției Generale de Învățământ Superior care asigură secretariatul Colegiului în vederea demarării procedurilor de punere în executare și se solicită să se constate că ministerul pârât a depus toate diligențele în vederea executării obligațiilor ce îi revin și că astfel susținerile reclamantului cu privire la eventualele daune suferite în urma nepunerii în executare a sentinței sunt nefondate ținând seama că reclamantul nu a fost împiedicat să se adreseze instanței, nefiind impusă o obligație de a se adresa Colegiului.
Pârâtul mai susține că în ceea ce privește executarea sumei de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri morale s-a făcut dovada plății acesteia, această sumă fiind aprobată a fi trecută pe cheltuieli și că oricum textul art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 nu se referă la executarea obligațiilor de plată a daunelor morale ci executarea acestei obligații se realizează în condițiile prescrise de OG nr.22/2002.
Examinând cererea formulată prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
Curtea de APEL CLUJ, ca instanță de executare, nu poate fi învestită în termenii art. 24 și 25 din Legea nr. 554/2004 cu analiza calității executării hotărârii judecătorești definitive și irevocabile prin care o autoritate publică este obligată să emită un act administrativ, cum greșit apreciază reclamantul. O atare chestiune poate fi tranșată pe calea contestației la executare propriu-zisă ori la titlu.
Dispozițiile legale precitate conferă instanței de executare prerogativa de a asigura efectivitatea și eficacitatea executării titlului executoriu sub aspectul respectării termenului de executare impus de lege sau de judecător.
Numai așa se poate explica premisa textului art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 și rațiunea aplicării amenzii și acordării despăgubirilor.
Așa fiind, Curtea trebuie să analizeze dacă conducătorul autorității publice a respectat termenul de executare a hotărârii judecătorești.
Curtea reține că sentința nr. 714/2008 a Curții de APEL CLUJa rămas definitivă și irevocabilă la data de 2 aprilie 2009 prin efectul renunțării la judecata recursului constatat prin încheierea nr. 1965 din 2 aprilie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Contencios administrativ și fiscal. În cuprinsul sentinței ce constituie titlu executoriu nu s-a stabilit un termen înăuntrul căruia să fie executată obligația impusă de instanță așa încât conducătorul Ministerului Educației, Cercetării și T, astăzi Ministerul Educației, Cercetării și, în persoana ministrului, avea obligația să execute hotărârea în termenul de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile. Se reține că și asupra Colegiului Central de al acestui minister tot ministrul avea responsabilitatea punerii în executare a hotărârii deoarece acest organism este organizat și înființat de către ministru prin ordin.
Obligația a devenit deci exigibilă la data de 28 februarie 2008 iar termenul maxim de 30 de zile s-a împlinit la data de 30 martie 2008. Curtea a constat că ordinul a fost emis de pârât abia la data de 5 mai 2009 iar abia la 11 iunie 2009, deci la peste o lună de la expirarea termenului legal se publică în Monitorul Oficial și intră în vigoare actul de înființare a structurii administrative interne a ministerului care era direct obligată să execute întocmai sentința.
Curtea notează în context că acest organism administrativ trebuia înființat în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 128/1997, respectiv până cel târziu la data de 31 ianuarie 1998 (art. 121 corelat cu art. 147 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 128/19978).
Împrejurarea invocată de pârât ca motiv și justificare a întârzierii executării sentinței nu poate fi acceptată de Defecțiunile de organizare internă a Ministerului, absența punerii în executare a unei dispoziții legale privind înființarea organismului administrativ nu pot fi reproșate și imputate reclamantului care ca și simplu particular nu putea legal și nici factual să impună o astfel de conduită. A paraliza eficacitatea și executabilitatea titlului în termenul defipt de lege pe considerentul că anumite proceduri administrative interne inerente rezolvării cererii și deci a executării sentinței sunt neapărat a fi necesar respectate nu poate paraliza dreptul creditorului/reclamantului de a obține satisfacția cuvenită în termenul legal.
De altfel, textul art. 24 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004 are în vedere sancționarea conducătorului autorității publice pentru nerespectarea termenului de executare a titlului și nu presupune analiza justificării întârzierii prezentate de conducătorul autorității publice ori de autoritatea publică însăși.
Așa fiind, Curtea constată că cererea reclamantului este întemeiată sub acest aspect și, ca atare, în temeiul art. 25 alin. 1 rap. la art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 corelat cu prevederile HG nr. 1051/2008 se va aplica pârâtului o amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, pe fiecare zi de întârziere, începând cu data de 5 mai 2009 până la executarea sentinței civile nr. 714 din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, în dosarul nr-, definitivă și irevocabilă prin încheierea nr. 1965 din 2 aprilie 2009, pronunțată de ÎCCJ - Secția de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește îndeplinirea obligației COLEGIULUI CENTRAL DE AL MINISTERULUI CERCETĂRII ȘI al MINISTERUL CERCETĂRII ȘI de a răspunde contestației reclamantului, îndreptată împotriva Deciziei nr. 36/07.07.2008 a Senatului Universității Tehnice din C-N, precum și a Deciziei nr. 16735 din 07.07.2008 a Universității Tehnice C-
Curtea reține că procedura de executare a daunelor morale acordate prin titlul executoriu este incompatibilă cu procedura prevăzută la art. 22 și urm. din Legea nr. 554/2004 așa încât sancțiunea aplicată de C se circumscrie doar nepunerii în executare a obligației de a face instituită în sarcina celor două autorității publice.
Având în vedere aceleași dispozițiile legale și aceeași situație de fapt, Curtea urmează a acorda reclamantului suma de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului prin nerespectarea termenului de executare. Pentru a statua astfel, Curtea a avut în vedere că despăgubirea solicitată de reclamant în cuantumul stabilit de instanță se justifică atât din punct de vedere al izvorului prejudiciului al raportului de cauzalitate cât și sub aspectul elementelor ce configurează nașterea unui astfel de prejudiciu.
Astfel, Curtea a avut în vedere că raportat la fapta ilicită reliefată prin conduita culpabilă a autorităților și a conducătorului acestora de a nu pune în executare și executa efectiv hotărârea definitivă și irevocabilă a instanței de contencios administrativ, ținând seama de litigiului pentru reclamant și de starea de fapt evocată și reținută anterior, se poate constata că acesta a suferit un prejudiciu moral prin lipsa executării în termen legal a sentinței, prejudiciu care poate fi reparat prin acordarea sumei de 10.000 lei, apreciind liber raportat la toate elementele de fapt ale cauzei că acordarea sumei solicitate în valoare de 100.000 lei pentru fiecare dintre pârâți ar constitui o sarcină exorbitantă și nu ar răspunde pe deplin principiilor răspunderii civile delictuale și, totodată, s-ar constitui ca un mijloc de îmbogățire fără just temei pentru reclamant.
De aceea, conform art. 24 și art. 25 din Legea nr. 554/2004 Curtea va obliga astfel pârâții să plătească în solidar suma de 10.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale, în favoarea reclamantului.
Celelalte pretenții ale reclamantului au fost găsite nejustificate și ca atare au fost respinse de
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
1. Admite în parte cererea formulată de reclamantul, împotriva pârâtului CERCETĂRII ȘI -, și în consecință:
Aplică pârâtului amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie stabilit prin HG nr. 1051/2008 pe zi de întârziere, începând cu data de 5 mai 2009, până la executarea sentinței civile nr. 714 din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, în dosarul nr-, definitivă și irevocabilă prin încheierea nr. 1965 din 2 aprilie 2009, pronunțată de ÎCCJ - secția de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește îndeplinirea obligației COLEGIULUI CENTRAL DE AL MINISTERULUI CERCETĂRII ȘI al MINISTERUL CERCETĂRII ȘI de a răspunde contestației reclamantului, îndreptată împotriva Deciziei nr. 36/07.07.2008 a Senatului Universității Tehnice din C-N, precum și a Deciziei nr. 16735 din 07.07.2008 a Universității Tehnice C-
2. Obligă pârâții MINISTERUL CERCETĂRII ȘI, COLEGIUL CENTRAL DE AL MINISTERULUI CERCETĂRII ȘI al acestui minister și pe ministrul de resort la plata în solidar a sumei de 10.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale, în favoarea reclamantului.
3. Respinge restul pretențiilor.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de astăzi 9 iulie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./Dact.
6 ex/20.07.2009
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur
