Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Decizia 1317/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 1317

Ședința publică din data de 14 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Chirica Elena

JUDECĂTORI: Chirica Elena, Dinu Florentina Stoicescu Maria

- -

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanții, O-, toți cu domiciliul ales la CABINETUL DE cu sediul în P, -, nr. 5,. 143,. B,. 27, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr.236 din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul pârât PREFECTUL JUDETULUI - P, B- -, nr. 2-4, Cod poștal -, Județ

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții reclamanți reprezentați și recurentul reclamant asistat de avocat în substituire avocat din Baroul Prahova, lipsind intimatul pârât PREFECTUL JUDETULUI

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, care învederează că recursul este scutit de platat taxei de timbru.

Avocat având cuvântul pentru recurenții reclamanți arată că sentința este nelegală și netemeinică.

Arată în esență că potrivit Legii 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, în art. 31 lit. c și d, sunt prevăzute expres ca drepturi salariale suplimentul postului și suplimentul corespunzator treptei de salarizare, drept componente ale salariului, iar aceste reglementări au fost adoptate o serie de acte normative în perioada 2004 - 2008 referitor la salarizarea funcționarilor publici din care nu s-a sistat acordarea celor două drepturi salariale, ci doar s-a suspendat acordarea lor. Instanța de judecată este singura autoritate care poate să oblige o instituție a statului sa pună în executare un act normativ, iar în prezenta cauza nu se pune problema încălcării principiului separației piterilor în stae, având în vedere că, recurenții s-au adresat instanței cu solicitarea de a obliga pârâtul să respecte un act normativ și nu se substituie puterii executive. Apreciază că instanța de fond a folosit ca temei de drept o recomandare a, în situatia in care aceasta nu este îndrituit să pună în discuție soluțiile pronunțate prin hotarârile judecătoresti, întrucât s-ar aduce atingere principiului independenței judecătorilor, este folosită pentru a justifica o soluție nelegală.

Solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, sub nr-, reclamanții -, -, -, ,O-ucica, -, -,în contradictoriu cu pârâtul Prefectul Județului P, au solicitat instanței obligarea paratului la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază, retroactiv, respectiv din data de 1.01.2004 până la data rămânerii definitive a hotărârii, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului si pana la data efectuării plății efective, precum si plata in continuare a drepturilor, conform prevederilor legale.

In motivarea cererii, reclamanții au arătat că suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare sunt prevăzute de art. 31 alin. 1 lit. c si din legea nr. 188/1999 si că aceste drepturi ar fi trebuit acordate de drept, cel târziu începând cu data de 1.01.2007, însă pârâta a refuzat acordarea acestora.

A mai arătat că începând cu data de 1.01.2004 până la data de 1.01. 2007 aceste drepturi au fost suspendate prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, până la data de 31.12.2006 și apreciază că aceasta suspendare contravine reglementarilor art. 41 si 53 din Constituția României reprezentând un drept de remunerare a muncii care face parte din conținutul complet al dreptului fundamental la muncă și care, nu poate fi restrâns în mod abuziv si contrar echității impuse de o societate democratică.

Menționează reclamanții că textul de lege privitor la suspendare este nelegal si contravine si prevederilor art. 15 alin. 2 din Constituție, deoarece dispozițiile art. 44 din OUG nr. 92/2004, suspendă retroactiv un drept câștigat sub imperiul legii nr. 188/1999.

Parații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță si nu au formulat întâmpinare.

Prin sentința nr.236/15 aprilie 2009, Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ II, a respins acțiunea precizată formulata de reclamanții -, -, -, ,O-ucica, -, -, în contradictoriu cu pârâtul Prefectul Judetului P, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanții își desfășoară activitatea in cadrul Prefecturii Județului P fiind funcționari publici, calitate in care au solicitat paratului acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzător gradului/treptei de ierarhizare - ambele in procent de 25% din salariul de bază, prevăzute de disp. art.29 al.1 lit.c si d din Legea nr.188/1999 ( care ulterior a devenit art.31), însă pârâții au refuzat acordarea acestora, ulterior aplicarea acestor dispoziții fiind suspendată prin acte normative succesive ( Legea nr.164/2004, nr.OUG 92/2004, Legea nr. 76/2005, nr.OUG 2/2006 și Legea nr. 417/2006 ) pana la 1.01.2007.

Tribunalul a reținut că, deși este prevăzut în mod expres faptul că în compunerea salariului funcționarului public, pe lângă salariul de bază și sporul de vechime în muncă, intră și suplimentul postului, precum și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, legislatorul nu a stabilit cuantumul sporurilor în discuție, limitându-se la precizarea că suplimentul prevăzut la lit. d din art. 31 se stabilește în raport de treapta de salarizare, practic, de lege nu exista nici un act normativ care sa reglementeze cuantumul sporurilor solicitate de către reclamanți, astfel că, în lipsa unui act legislativ emis sau adoptat de către Administrație, prin care să fie stabilit cuantumul celor două suplimente solicitate prin acțiune de către reclamanți, instanța nu posedă puterea juridică de a determina ea însăși întinderea suplimentelor salariale, deoarece s-ar substitui Administrației/ Executive, ipoteză în care ar încălca principiul separației puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituția României.

Pentru toate aceste considerente, instanța de fond prin sentință a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamanților.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții -, -, -, O-ucica, -, -, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

Arată recurenții că Legea nr. 188/1999 privind statul funcționarilor publici, prevede la art. 31 alin. 1 lit. c și d ca drepturi salariale suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, drept componente ale salariului, ulterior acestei reglementări au fost adoptate o serie de acte normative în perioada 2004-2008 referitor la salarizarea funcționarilor publici, prin care nu s-a sistat acordarea celor două drepturi salariale, fiind doar suspendată acordarea lor, în ceea ce privește faptul că instanța de fond reține că nu este stabilit printr-un act normativ cuantumul sporurilor solicitate, față de practica judiciară în domeniu și avizul favorabil al Comisiei Paritare în ceea ce privește procentul acestor sporuri, consideră că li se cuvin drepturile solicitate deoarece nu pot fi lipsiți de acordarea unor drepturi instituite prin lege.

Susțin recurenții că prin suspendarea aplicării dispozițiilor legale ce reglementează aceste drepturi, se aduce o atingere nejustificată exercițiului dreptului însăși, contrar prevederilor art. 53 din Constituție și a normelor de tehnică legislativă instituite prin art. 4 din Legea nr. 24/2000, instanța de judecată fiind singura autoritate poate să oblige o instituție a statului să pună în executare un act normativ, nepunându-se problema încălcării principiului separației puterilor în stat, deoarece recurenții s-au adresat instanței de judecată.

Anterior comunicării recomandării de către, aceeași instanță de judecată a soluționat favorabil același gen de litigii,astfel încât prin pronunțarea sentinței instanței de fond li se aduce discriminare recurenților ce sunt lezați în drepturilor lor.

Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii.

Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefundat pentru considerentele următoare:

Intr-adevăr potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici se prevede că salariul unui funcționar public este compus și din suplimentul postului și din suplimentul corespunzător treptei de salarizare, însă în lege nu se prevede cuantumul acestor drepturi salariale, stabilirea cuantumului celor două suplimente fiind lăsat de legiuitor în seama administrației, astfel că în lipsa unui act normativ prin care să se stabilească cuantumul celor două suplimente, instanța de fond nu putea acorda recurenților cele două drepturi salariale pentru că s-ar fi substituit administrației/putere executivă și în această ipoteză s-ar fi încălcat principiul separației puterilor în stat consacrat de dispozițiilor art. 1 alin. 4 din Constituția României.

Așa fiind, pentru considerentele arătate recursul formulat se privește ca nefondat și în temeiul dispozițiilor art.312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins ca atare, în cauză neevidențiindu-se nici un motiv de casare sau de modificare din cele prevăzute de art. 304 pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE:

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, O-, toți cu domiciliul ales la CABINETUL DE cu sediul în P, -, nr. 5,. 143,. B,. 27, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr.236 din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul pârât PREFECTUL JUDETULUI - P, B- -, nr. 2-4, Cod poștal -, Județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 14 octombrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Dinu Florentina Stoicescu Maria

- - - - - -

Grefier,

- -

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red.CE/Tehnored.CMF

41 ex/15.10.2009

- - Tribunal P

Președinte:Chirica Elena
Judecători:Chirica Elena, Dinu Florentina Stoicescu Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Decizia 1317/2009. Curtea de Apel Ploiesti