Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Decizia 14/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 14/ Dosar nr-
Ședința publică din 22 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - - - - președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatorul Conducătorul TRANSILVANIA SUD - Sucursala B -.General împotriva deciziei civile nr.230/R pronunțată în 18.10.2005 în dosarul nr.350/CA/R/2005 de către Curtea de Apel Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect - sancțiune pentru neexecutare hotărâre.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 8 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 15 ianuarie 2008, respectiv pentru astăzi 22 ianuarie 2008.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Constată că prin Sentința civilă nr. 689/c/16.08.2005 Tribunalul Brașova respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva conducătorului unității - SA Transilvania Sud Sucursala B pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de art.24 (2) din Legea nr.554/2004.
Curtea de Apel Brașov, prin Decizia nr.230/R/18.10.2005 a admis recursul declarat de reclamanta și a modificat Sentința civilă nr. 689/2005 în sensul că s-a admis în parte acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul conducătorul - SA - Transilvania Sud SA - Sucursala B și a fost obligat conducătorul - SA - Sucursala B să plătească o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data de 10.01.2005 și până la data pronunțării deciziei.
A fost obligată - SA - Transilvania Sud SA - Sucursala B să plătească reclamantei suma de 10.000 lei despăgubiri pe zi de întârziere pentru aceeași perioadă.
A fost obligată intimata să plătească recurentei suma de 26.000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că:
Prin sentința nr.1935/S/1.11.2004, în temeiul 1 și 11 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, reclamanta a obținut recunoașterea drepturilor sale subiective în contradictoriu cu pârâta - SA - Transilvania Sud SA - Sucursala
Potrivit dispozițiilor art.24 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, executarea unei asemenea hotărâri se face în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, iar nerespectarea acestui termen atrage aplicarea unei amenzi conducătorului autorității publice de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Acesta este cadrul legal în care legiuitorul a înțeles să asigure executarea hotărârilor în materia contenciosului administrativ, cu sancțiunile specifice. Dincolo de acesta, raporturile dintre conducătorul instituției și funcționarul vinovat în limitele Legii nr.188/1998 privind statutul funcționarilor publici, excede obiectului pricinii dedus judecății.
În consecință, Curtea a aplicat conducătorului autorității amenda prevăzută de lege, iar în ceea ce privește despăgubirile solicitate de reclamantă, instanța a considerat că este îndestulătoare și rezonabilă o indemnizație de 10.000 lei pe zi de întârziere pentru perioada 10.01.2005 - 18.10.2005.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul în baza art.317 alin.1 și 318 alin.1 Cod procedură civilă arătând că pe tot parcursul procesului desfășurat în fața Curții de Apel nu a fost citat neavând cunoștință de acesta, iar decizia a fost rezultatul unei erori materiale. Arată că a luat cunoștință de dosar în 19.10.2007 decizia nefiindu-i comunicată. Indică adresa sa de domiciliu din buletin care nu este aceeași cu cea la care s-a început executarea și consideră că soluția din recurs este rezultatul unei erori materiale deoarece nu s-a pus în discuție nulitatea recursului care nu cuprindea elementele esențiale prevăzute de lege.
Ridică excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 alin.1 lit.b teza a II-a din legea nr.554/2004 modificată prin Legea nr.262/2007 raportat la dispozițiile art.16 alin.1 și 2 din contestație. Greșit s-a reținut calitatea - Transilvania Sud SA de autoritate publică față de directiva europeană privind liberalizarea pieței energiei electrice și a gazelor naturale și legea nr.13/2007.
Invocă și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.24 din Legea nr.554/2004 raportat la art.16 alin.1 și 2 din Constituție pe care arată că o va dezvolta la primul termen de judecată.
La dosar a depus întâmpinare intimata arătând că contestația este tardivă, inadmisibilă și nefondată solicitând respingerea ei. Citarea conducătorului societății s-a realizat la sediul persoanei juridice nefăcându-se la domiciliul directorului. Menționează că nu s-a soluționat nici o cauză între ea și cetățeanul și s-a soluționat o acțiune în contencios administrativ între ea și autoritatea vătămătoare - condusă de conducătorul. Trebuia să cunoască situația procesului având în subordine consilieri juridici. Directivele invocate nu sunt indicate, iar excepțiile de constituționalitate nu sunt motivate fiind artificiale.Nu s-a produs nici o eroare materială, a fost amendat în calitate de conducător al autorității publice care nu a vrut să pună în executare o hotărâre judecătorească.
Contestatorul a depus la dosar o serie de înscrisuri prin care să facă dovada că s-a pornit executarea în baza acestei decizii și împotriva unei alte persoane numitul.
- Transilvania Sud SA - SDFEE Bad epus întâmpinare prin care a achiesat la punctul de vedere al contestatorului. Întâmpinarea depusă de această intimată este semnată de director.
La termenul din data de 8.01.2008 contestatorul a depus în sala de judecată o precizare la contestația în anulare prin care se dezvoltă motivele din cererea introductivă și nu se mai insistă în susținerea invocării excepțiilor de neconstituționalitate.
La aceasta s-au anexat înscrisuri referitoare la reorganizarea - SA și la conducătorii celor 6 sucursale de distribuție și furnizare a energiei electrice ale Transilvania Sud SA.
Examinând contestația în anulare Curtea apreciază că aceasta este nefondată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarelor raportat la decizia atacată și motivele de contestație în anulare invocate se constată următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere însăși instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege să-și desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Codul d e procedură civilă reglementează două categorii de contestație în anulare: contestația în anulare de drept comun (art.317) și contestația în anulare specială (art.318).
Contestatorul invocă ambele articole.
Potrivit art.317 alin.(1) Cod procedură civilă " hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos numai dacă acestea nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1.când procedura de citare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență".
Contestatorul a invocat lipsa citării deci pct.1 al art.317 alin.1 Cod procedură civilă.
Din studiul actelor din dosarul 350/R/2005 al Curții de Apel Brașov în care s-a pronunțat decizia atacată rezultă că - Transilvania Sud SA Baf ost citată în proces cu un exemplar de pe recursul declarat de reclamantă prin reprezentant legal. este semnată de primire.
De observat și un alt aspect, la dosarul de fond al Tribunalului Brașovs -a dispus comunicarea în mod expres a acțiunii și către conducătorul unității pârâte indicându-se și numele acestuia. Deci acesta avea cunoștință despre existența procesului și nu a invocat faptul că nu ar fi el persoana identificată ca și conducător al unității pârâte obligată printr-o hotărâre judecătorească să furnizeze anumite informații reclamantei.
Art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004 prevede că "în cazul în care termenul pentru executarea unei hotărâri definitive și irevocabile nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere".
Contestatorul interpretează hotărârea în sensul că a fost obligat personal să plătească o amendă și nu a fost citat în proces. În fapt el a fost "sancționat" ca și conducător al unității obligate să se conformeze unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Față de cele arătate primul motiv invocat prin contestația în anulare este neîntemeiat.
Contestatorul a arătat că în speță ar fi incident și primul motiv prevăzut de art.318 Cod procedură civilă - dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale.
Textul art.318 alin.1 teza I Cod procedură civilă are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință darea unor soluții greșite. Este deci vorba despre acea greșeală pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată. Textul vizează greșeli de fapt, involuntare și nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural. Nu se acordă părților pe această cale posibilitatea de a provoca rejudecarea căii de atac, de a declara recurs la recurs.
Greșeala materială se apreciază în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii care se atacă.
Prin Sentința civilă nr-1935/S/1.11.2004 pronunțată de Tribunalul Brașov rămasă irevocabilă prin nerecurare pârâta - Transilvania Sud SA - Sucursala Baf ost obligată să comunice un răspuns la petiția reclamantei.
În acest dosar s-ar fi putut pune în discuție "statutul de autoritate publică" al pârâtei și nu în faza de executare a hotărârii.
S-a invocat și faptul că s-a analizat recursul fără a se pune în discuție nulitatea acestuia.
Se constată că cererea de recurs a fost comunicată pârâtei și aceasta deși i s-a pus în vedere să depună la dosar întâmpinare nu și-a formulat apărările și nu a ridicat această excepție.
De observat și faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr.176/24.03.2005 s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3021alin.1 lit.a din Codul d e procedură civilă în sensul că s-a constatat că textul de lege este neconstituțional în ceea ce privește sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs "numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul".
Nici susținerea că societatea a intrat în acea perioadă în proces de reorganizare, restructurare nu este întemeiată.
Reorganizarea a avut loc ca urmare a Hotărârii Guvernului nr.1342 din 27 decembrie 2001 (depusă de contestator la dosar) anterior judecării cauzei pe fond.
Contestatorul a făcut și o mențiune în sensul că este director din 1.08.2004 la Sucursala de Distribuție și Furnizare B din cadrul Societății Comerciale Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice " Transilvania Sud " SA.
Deci și la momentul pronunțării Sentinței civile nr.1935/S/1.11.2004 ce trebuia pusă în executare cât și la momentul pronunțării Sentinței nr.689/16.08.2005 și a Deciziei nr.230/R/18.10.2005 conducătorul unității pârâte era contestatorul. Legea nu impune în materia contenciosului administrativ ca unitatea pe care o reprezintă să aibă personalitate juridică (această unitate trebuie să aibă conducere proprie și să emită acte în nume propriu).
Instanța constată că în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării deciziei atacate nu s-au săvârșit greșeli materiale, deci nu sunt întrunite cerințele art.318 alin.1 teza I Cod procedură civilă. Teza II nu s-a pus în discuție având în vedere că contestatorul nu a avut recurs.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea în baza art.320 raportat la art.317 și 318 Cod procedură civilă urmează să respingă contestația în anulare formulată.
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei nr.230/R/18.10.2005 pronunțată de Curtea de Apel Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.MC 22.01.2008/dact.VP 25.01.2008/2 ex.
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Clara