Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Decizia 192/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.192

Ședința publică de la 21.01.2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Canacheu Claudia Marcela

JUDECĂTOR 2: Patraș Bianca Laura

JUDECĂTOR - -

GREFIER

Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.538/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.30852/CA/3/2008, în contradictoriu cu intimata ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE.

Se învederează de către grefierul de ședință că s-au depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, la data de 20.01.2010, din partea recurentului - reclamant,Concluzii la care a mai anexat și alte înscrisuri

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 14.01.2010 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar Concluzii, având în vedere și dispozițiile art. 156 al.2 pr.civ. a amânat pronunțarea la data de 21.01.2010, când a dat următoarea hotărâre:

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.538/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Academia de Studii Economice, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.1882/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a fost suspendat concursul pentru ocuparea posturilor vacante de profesor poziția 6 și 7 din statul de funcțiuni al Catedrei de din cadrul până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr- al Tribunalului București.

Procedura de ocupare a postului de profesor universitar este reglementată de dispozițiile art. 61 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic și presupune, la nivelul instituției de învățământ superior, etapa propriu-zisă a susținerii concursului, etapa validării și numirea efectivă pe postul de profesor universitar, prin decizia rectorului.

Instanța ia act că la data pronunțării sentinței civile nr.1882/ 13.06.2008 a Tribunalului București, concursul pentru ocuparea celor două posturi din statul de funcții al Catedrei de era finalizat, urmare validării de către Senatul a rezultatului concursului, astfel că nu se poate susține că pârâta a continuat procedura de desfășurare a concursului cu nerespectarea sentinței civile nr.1882/13.06.2008.

Din statul de funcții depus la dosarul cauzei rezultă că pozițiile 6 și 7 aferente posturilor de profesor universitar sunt vacante,astfel că nici sub acest aspect nu se poate reține în sarcina pârâtei nerespectarea sentinței civile nr.1882/13.06.2008.

Faptul că Ministerul Educației, Cercetării și Tae mis Ordinul nr.4966/31.07.2008 nu constituie un argument pentru sancționarea conducătorului pârâtei, întrucât punerea în executare a acestui ordin (în sensul emiterii deciziei rectorului de numire pe post) nu s-a realizat, doar în acest din urmă caz fiind pasibilă pârâta de sancționare pentru nerespectarea dispozițiilor sentinței civile nr.1882/ 13.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul precizând că acesta privește atât respingerea excepției de nelegalitate a poziției 1, Anexei 1 din Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr.4966/2008, cât și respingerea fondului cauzei.

Recurentul a invocat motivul de recurs prev. de art.304 pct.5 Cod procedură civilă întrucât cauza trebuia judecată de urgență, în Camera de Consiliu, conform art.25 alin.2 din Legea nr.554/2004.

Or, soluționarea cauzei s-a întins pe parcursul a 6 luni și s-a făcut numai în sala curentă de ședință, la rând cu celelalte cauze, astfel încât toate actele îndeplinite de judecătorul fondului cad sub incidența nulității prev. de art.105 alin.2 Cod procedură civilă, iar vătămarea produsă poate fi înlăturată doar prin casarea sentinței.

De asemenea, este incident, în opinia recurentului, motivul de recurs prev. de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, având în vedere că sentința conține motive străine de natura pricinii. Judecătorul ar fi trebuit să cunoască faptul că un concurs pentru un post universitar se organizează pentru o poziție a Statului de funcții al unei catedre, iar menționarea ca temei de drept al cererii, a disp. art.22 - 24 din Legea nr.554/2004 este greșită deoarece art.23 nu are nicio legătură cu obiectul cauzei. Mai mult, s-a consemnat că reclamantul a depus dovada de comunicare a notificării expediate prin executor judecătoresc, deși în cauză nu este vorba de nicio astfel de notificare.

C de-al treilea motiv de recurs invocat este cel prev. de art.304 pct.8 Cod procedură civilă întrucât în sentință nu se face nicio referire la adresa nr.2728/20.06.2008 care reprezintă dovada certă a opunerii pârâtei la executarea sentinței nr.1882/13.06.2008 a Tribunalului București, ceea ce înseamnă că nu a fost observată.

Suspendarea dictată de această sentință trebuia executată de încă din 14.06.2008, pârâta fiind obligată să oprească procedura concursului încă din 15.05.2008, astfel încât nu avea dreptul să trimită Ministerului Educației și Cercetării cele două dosare pentru continuarea concursului la o zi după pronunțarea sentinței nr.1882/2008.

Recurentul apreciază că pârâta nu a urmărit decât obținerea de foloase juridice pentru acoliții săi, nuli profesionali, până la schimbarea procedurilor în vigoare la acea dată.

A mai fost invocat și motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținându-se că emiterea Ordinului nr.4966/ 31.07.2008 de către Ministrul Educației și Cercetării vine ca urmare a opunerii rectorului la executarea sentinței nr.1882/2008, o opunere premeditată ce se deduce din adresa nr. 2728/2008.

Recurentul a mai apreciat că este nelegală și respingerea excepției de nelegalitate pe care a invocat-

Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului față de împrejurarea că la data de 11.06.2008 Bav alidat rezultatul concursului cu aceasta încheindu-se procedura de ocupare a posturilor didactice la nivelul instituției.

Analizând actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp. art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit mențiunilor din încheierea de amânare a pronunțării, ședința de la termenul din 02.02.2009 când au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei a avut loc în Camera de Consiliu, aceeași mențiune regăsindu-se și în sentința recurată.

Conform art.25 alin.1 din Legea nr.554/2004, hotărârea se ia în Camera de Consiliu, această prevedere legală fiind respectată de instanța de fond, hotărârea prin care a fost respinsă cererea reclamantului fiind luată în Camera de Consiliu.

Cât privește susținerea că, deși același text de lege prevede că hotărârea se ia de urgență cauza a fost soluționată după 6 luni, se constată că până la termenul din 24.11. 2008, amânarea cauzei a fost determinată de faptul că nu era irevocabilă sentința civilă nr.1882/2008 a Tribunalului București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal pentru neexecutarea căreia reclamantul a solicitat aplicarea disp. art.24 din Legea nr.554/2004.

Deși alin.1 al acestui articol se referă la executarea hotărârii definitive și irevocabile, reclamantul a introdus cererea întemeiată pe disp. art.22 și 24 din Legea nr.554/2004 în luna august 2008, înainte ca aceasta să rămână irevocabilă, recursul împotriva sentinței fiind respins la 10.11.2008.

Ulterior, reclamantul a formulat cerere precizatoare, acordându-se termen pentru ca pârâta să ia cunoștință de aceasta, iar la termenul din 05.01.2009 reclamantul a solicitat termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare și de înscrisurile atașate acesteia, astfel încât amânarea cauzei a fost pricinuită de toate aceste motive.

În consecință, este nefondat primul motiv de recurs invocat de recurent.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu poate fi reținut întrucât sentința nu conține motive străine de natura pricinii.

Faptul că s-au menționat în sentință disp. art. 22 -24 din Legea nr.554/2004 și nu disp. art.22 și 24 reprezintă o eroare materială atâta timp cât din considerente rezultă cu claritate că instanța a avut în vedere la soluționarea cauzei disp. art.22 și 24 și nu disp. art.23 din lege.

Cât privește referirea pe care instanța o face la ocuparea Catedrei de, acesta nu constituie o dovadă a neînțelegerii pricinii în condițiile în care instanța a reținut în mod corect aspectele de fapt rezultate din considerentele sentinței civile nr.1882/2008 a Tribunalului București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, respectiv că s-a dispus suspendarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de profesor poziția 6 și 7 din statutul de funcțiuni al Catedrei de din cadrul, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului - al Tribunalului București.

Cu privire la cel de-al treilea motiv de recurs care vizează faptul că instanța de fond nu a făcut nicio referire la adresa 2728/ 20.06.2008, se constată că este nefondat, instanța reținând aspectele care au fost menționate în cuprinsul adresei, chiar dacă nu a indicat în mod expres numărul acestei adrese.

Astfel, în înscrisul invocat de recurent se precizează că perioada de desfășurare a concursurilor didactice la nivelul instituției a fost 03.04. - 11.06.2008 și că la data de 11.06.2008, Senatul a validat rezultatul concursului cu aceasta încheindu-se procedura de ocupare a posturilor didactice la nivelul instituției.

În raport de aceste mențiuni, instanța a constatat că la data pronunțării sentinței nr.1882/2008, concursul pentru ocuparea celor două posturi era finalizat, urmare a validării de către Senatul a rezultatului concursului.

Împrejurarea că instanța de fond a apreciat că pârâta nu a continuat procedura de desfășurare a concursului cu nerespectarea sentinței civile nr.1882/2008 nu înseamnă că nu a avut în vedere adresa sus menționată, dar nu a interpretat acest înscris în sensul dorit de recurent, acela că adresa ar reprezenta dovada certă a opunerii pârâtei la executarea sentinței, ci a considerat în mod corect că nu se reține nerespectarea sentinței dat fiind faptul că rezultatele concursului fuseseră validate anterior pronunțării sentinței de suspendare.

Susținerile invocate în cadrul acestui motiv de recurs privind intenția pârâtei de a obține foloase juridice pentru acoliții săi, nuli profesional constituie considerații personale ale recurentului și nu critici de nelegalitate a sentinței recurate.

Ultimul motiv de recurs, cel prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă este nefondat, trimiterea dosarelor de concurs la Ministerul Educației și Cercetării nefiind făcută cu ignorarea sentinței civile nr.1882/2008 având în vedere că la nivelul, procedura de concurs era deja finalizată.

Chiar dacă acest minister a emis Ordinul nr.4966/31.07.2008 privind acordarea titlului didactic de profesor universitar, se constată că nu a fost emisă decizia de numire pe post în conformitate cu art.61 alin.7 din Legea nr.128/1997.

Sub aspectul respingerii excepției de nelegalitate a poziției 1 din Anexa 1 Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr.4966/ 31.07.2008, Curtea apreciază că soluția este legală în raport de disp. art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004, conform cărora - instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza.

Având în vedere obiectul prezentei cauze - aplicare sancțiune pentru neexecutare sentință, instanța are de analizat dacă sentința definitivă și irevocabilă a fost pusă sau nu în executare, iar soluționarea litigiului nu depinde de legalitatea sau nelegalitatea actului administrativ emis ulterior pronunțării sentinței de către o altă autoritate publică decât cea la care se referă titlul executoriu.

Cât privește susținerea că recursul trebuie soluționat în Camera de Consiliu, se constată că Legea nr.554/2004 conține dispoziții exprese numai cu privire la judecarea în primă instanță a cererii întemeiată pe disp. art.24 din lege, în Camera de Consiliu.

În condițiile în care nu reglementează în mod expres că soluționarea recursului împotriva acestei hotărâri se soluționează, de asemenea, în Camera de Consiliu, devin aplicabile dispozițiile generale privind soluționarea recursului în ședință publică.

În raport de toate aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de recurs invocate de recurent, Curtea, în temeiul disp. art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.538/10.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.30852/CA/3/2008, în contradictoriu cu intimata ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

- -

GREFIER

Red.

Gh./2 ex.

12.02.2010

Președinte:Canacheu Claudia Marcela
Judecători:Canacheu Claudia Marcela, Patraș Bianca Laura

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Neexecutarea unei hotarari judecatoresti Sanctiuni. Decizia 192/2010. Curtea de Apel Bucuresti